Partidul condus cu mână de fier de Liviu Dragnea a coborât sub pragul de 25%, arată sondajul IMAS pe luna noiembrie comdandat de USR şi obţinut de Adevărul. PNL e într-o uşoară creştere (23%), în timp ce USR are aproape 15%. Partidul lui Dacian Cioloş sare puţin de 8%. Aşadar, o alianţă între USR şi RO+ ar trimite cele două partide în ceafa PNL. Formaţiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu atinge aproape 12%.

Sondaj IMAS pe luna noiembrie: PSD - 24,9%. PNL - 23,3%. USR - 14,8%. ALDE - 11,7%. MRI - 8,2%. UDMR - 5,8%. PRM - 2,4%. PMP - 2,1%. PNTCD - 2,0%. PRU - 0,3%. Alt partid - 4,4%

Sondaj IMAS pe luna octombrie:  PSD – 27,6% PNL – 21,9% USR – 13,1% MRI – 9,6% ALDE – 10,6% UDMR – 4,7% PMP – 4,1% PNTCD – 1,2% PRU – 0,3% PRM – 1,6% Alt partid – 5,3%

“Cifrele prezentate de IMAS sunt surprinzătoare, dar în acelaşi timp oferă o imagine de moment a politicii din România.” consideră liderul ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State care continua „Sondajul trebuie interpretat având în vedere cine l-a comandat (USR, partid interesat să pară că are o susţinere tot mai mare) şi cine l-a realizat (IMAS, firmă neinteresată să promoveze partidele din coaliţia de guvernare). Ce exprimă cifrele prezentate de IMAS? În primul rând, arată un nivel foarte scăzut al PNL-ului şi al celorlalte partide de opoziţie. Nu avem foarte mare încredere în cifrele pe care le prezintă în cazul USR, având în vedere că aceştia aveau tot interesul să îşi promoveze o imagine pozitivă. Al doilea aspect cu privire la acest sondaj este cel privind pozitionarea ALDE. ALDE a crescut de la procentul obţinut la alegerile parlamentare, de 5,9%, la 11,7% în privinţa intenţiei de vot. Mai mult, evoluţia de la o lună la alta este una pozitivă pentru ALDE.”

După tentativa de a-l schimba pe Liviu Dragnea de la conducerea Camerei Deputaţilor, Opoziţia se simte pregătită de pasul următor. Săptămâna viitoare va fi depusă moţiunea de cenzură contra Guvernului Dăncilă. Liderul USR, Dan Barna, admite că a discutat „contextul politic” şi cu preşedintele Klaus Iohannis.

Declaratia liderului USR confirmă aşadar faptul că preşedintele Klaus Iohannis se implică în depunerea moţiunii de cenzură pe care o pregăteşte Opoziţia pentru dărâmarea guvernului Dăncilă. “Ne aflăm în faţa unei ofensive a sistemului de forţă condus de Klaus Iohannis, prin cele două partide vârf de lance, PNL şi USR.” susţine şi preşedintele interimar al ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State (foto mijloc) care a mai adăugat “Preşedintele face parte dintr-un plan de creare a unei imagini de criză politică, generată de guvernarea actuală. Ce constatăm este că preşedintele Iohannis a plecat de la nişte premise absolut raţionale şi normale la începutul mandatului şi a ajuns acum la un grad de militantism în care se implică direct în puciuri parlamentare, în dărâmarea Guvernului şi leaderschip-ului principalului partid de guvernământ. Adică preşedintele ţării vrea să dea jos un guvern legitim ales, un preşedinte al unui partid, nici măcar şeful unei instituţii. Ce îşi doresc preşedintele şi opoziţia este ceva nemaivăzut în Uniunea Europeană. Să vrei să dai jos Guvernul cu doar o lună înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un gest de iresponsabilitate. Atât preşedintele, cât şi partidele de opoziţie arată că nu le pasă de interesele României, ci doar de câştigul personal. Miniştrii cabinetului Dăncilă au fost la Bruxelles şi au preluat dosarele pentru preşedinţia Consiliului UE. A schimba Guvernul acum ar însemna să ne facem de râs!”

Puţine zile ne mai despart de finalul acestui an. Primarul municipiului Olteniţa, Petre Ţone, a trecut în revistă principalele obiective asumate şi realizate până acum, subliniind că în ciuda unor greutăţi financiare, investiţiile vor continua şi anul viitor. Obiectivul principal îl constituie creşterea nivelului de trai al cetăţenilor.

Domnule primar Ţone, suntem în ultima lună a anului. Am tot discutat pe parcursul acestui an despre obiective realizate, despre obiective ce vor fi realizate anul viitor. Aş vrea să vă întreb dacă aţi fost mulţumit de modul în care au decurs lucrurile în 2018?

Având în vedere întâmplările din anul 2018, având în vedere bugetul care ne-a fost ciuntit de acea diminuare de venituri din cauza Legii 153 care a schimbat cota impozitului pe salariu, la noi a venit o cotă mul mai mică. S-au tăiat 31 de miliarde de lei vechi. La rectificare, n-am primit decât 8. Vă daţi seama că în aceste condiţii am avut foarte multe de tras. Eu mă declar extrem de mulţumit de 2018. Tot ce mi-am propus, am realizat. Aici am în vedere şi investiţii majore. Am făcut Casa de Cultură care este aproape gata.Joi, 29 noiembrie a avut loc predarea de către constructor către beneficiar, adică C.N.I., urmând ulterior ca C.N.I.-ul să ne-o predea în administrare. Mai avem trotuare, avem acel bust al lui Neagoe Basarab pe care l-am dorit atât de mult, sunt totemurile. Statuia din parcul central, inaugurate cu prilejul Zilei Naţionale a României. Sunt foarte, foarte multe lucruri care par de mai mică anvergură. De exemplu, am făcut un adăpost de câini foarte modern, conform cerinţelor europene. Mulţi or să spună: „-Păi asta ne trebuie?”. Din păcate, legea ne obligă, nu că asta ne trebuie.

Deci una peste alta, pot să mă declar mulţumit de felul cum au decurs lucrurile în 2018.

Nu vreau să trec şi să nu amintesc de calitatea oamenilor pe care îi am în primărie. Sunt nişte oameni deosebiţi. De unul singur să ştiţi că nu se poate face nimic. Şi chiar cu sincopele la 1-2 consilieri locali vreau să vă spun că am un Consiliu Local bun care în proporţie de 99% analizează ce este benefic pentru municipiul Olteniţa. Am avut un sprijin consistent din partea Consiliului Local!

Eu trec mai lejer dar nu este deloc de neglijat faptul că acea fabrică ce se bazează pe sudură, o fabrică deţinută de o firmă românească dar cu capital italian, este în proporţie de 70% gata. Deci în primăvară trece pe producţie. E vorba de locuri de muncă, e vorba de impozitele pe care le vor plăti la stat.

Pe acelaşi palier, situez acea investiţie cunoscută generic de “uleiuri uzate”, de fapt nu este vorba doar de uleiuri uzate. Este vorba de 3 fabrici care totalizează o investiţie de 200 de milioane de dolari şi cred că suntem în linie dreaptă. În decembrie vom emite acea autorizaţie de construire. Efectiv s-au obţinut toate avizele posibile, avem acceptul şi al părţii bulgare.

Mai e foarte, foarte mult de muncă dar eu sunt încrezător că inclusiv în 2019 vom dezvolta oraşul.

Ca un regret, oraşul este foarte apreciat de cei care vin ocazional la noi în municipiu.

Nu neapărat şi de cei din interior…

Sunt mulţi din interior care judecă doar prin prisma împlinirilor personale, dacă ai făcut în dreptul casei lui ceva. Nu ai făcut în dreptul casei lui ceva, în altă parte a oraşului nu mai contează.

Dacă tot m-aţi întrebat de astea, vreau să vă spun, în premieră la dumneavoastră, că am obţinut proiectul de canalizare partea de N şi partea de S a municipiului Olteniţa. Este un proiect care totalizează 65 de miliarde lei vechi, deci 6,5 milioane lei noi, cu o cofinanţate doar de 400 de mii din parte municipiului Olteniţa. În ultima şedinţă de Consiliu Local am aprobat SF-ul, apoi vom merge la Ministerul Dezvoltării să depunem toată documentaţia în vederea întocmirii contractului de finanţare.

Finanţarea se realizează în cadrul PNDL. Acest proiect a fost depus de mine încă din aprilie 2017. Din păcate pentru noi, atunci nu a fost aprobat. Ne-am bătut de atunci destul de consistent cu toţi factorii de decizie şi în sfârşit ne-a venit comunicarea. Ne-a fost acceptat proiectul şi în anul 2019 devine prioritar la nivelul municipiului.

Prin această canalizare, e vorba de întreg cartierul de la spital şi partea de N în Olteniţa veche, partea stângă când mergeţi spre Bucureşti, unde acolo au fost nişte probleme destul de complicate de proiectare.

Dar am reuşit în final, şi sper din tot sufletul să realizăm în 2019 această canalizare în integralitatea ei. Sper să nu am parte de parte de contestări, că urmează o licitaţie pe SICAP, fiind o sumă consistentă mă aştept să fie mulţi competitori. La blocul ANL au fost 5, la Casa de Cultură au fost 11. Sper să avem cât mai mulţi competitori, dar de bună credinţă că până la urmă asta este esenţa dar vom vedea. Probabil că licitaţia va fi undeva prin luna februarie dacă să zicem că s-ar prelungi că sunt acele termene, chiar dacă licitaţia se ţine în februarie, termen de contestaţie avem 30 de zile, cât Dumnezeu va fi, deci teoretic în 2019 trebuie să avem lucrarea gata cu toate că avem termen de execuţie până în 2020. Dar eu nu vreau să ajungem în 2020.

Nici anul trecut când am avut tot până în 2020 de făcut asfaltarea, tot în zona de S a oraşului, noi am terminat-o încă de anul trecut, s-a decontat tot. Nu am avut niciun fel de problemă, am trecut şi prin furcile caudine ale Curţii de Conturi care a verificat acea lucrare, de maniera că au măsurat-o la metru. Asta este menirea Curţii, eu m-am bucurat, nu avem nici o problemă, asta este.

Deci trebuie să fim extrem, extrem de responsabili şi să ne batem pentru proiectele acestui oraş.

O veste bună ne vine şi de la spital. Şi acolo am bucuria, să spun că am avut plăcerea de a o “desemna” director pe doamna Smochină care zilele trecute m-a anunţat că în decurs de 8 luni a diminuat datoria spitalului de la 17 la 11 miliarde lei vechi, luându-şi angajamentul că până la anul în luna iulie spitalul nu va mai avea niciun leu datorie.

Cum a procedat?

A procedat cu mult simţ de răspundere şi cu mai puţin populism. A introdus foarte multe reguli noi, nu vreau să intru în amănunte. Sunt foarte mulţumit de randamentul pe care îl dă, sunt mulţumit de calitatea actului medical, ne-au mai venit şi ceva medici, mai avem medici de adus. Acum suntem într-o fază de avizare de la Ministerul Sănătăţii, vrem neapărat să dăm drumul la acel compartiment de primiri urgenţe. Acolo am adus un medic care e olteniţean şi la ora actuală urmează nişte cursuri de specialitate pentru a fi asimilat urgentist ca să putem da drumul acestui compartiment chiar dacă nu vom putea să avem numărul de medici ceruţi de lege, până la urmă cu o dispensă din partea ministerului eu cred că se va putea. Nu avem altceva de făcut decât să sperăm.

Şi să mai precizăm că din bugetul local spitalul deserveşte un număr foarte mare de locuitori din jurul Olteniţei…

Aşa este. Şi este una din marile mele nemulţumiri pentru care de 6 ani nu reuşesc să găsesc o cale de rezolvare. Noi deservim poate 40% din suprafaţa judeţului, mă refer tot ce înseamnă de la Fundeni către Olteniţa, Căscioarele, Radovanu, Budeşti, Chiselet, de la Mânăstirea către Olteniţa, vin la Olteniţa. Le e mult mai aproape. Iar noi nu beneficiem de niciun sprijin. Nu mai vreau să vorbesc de spitalul judeţean, e altă problemă, dar eu cred că ar putea să existe o înţelegere la nivel judeţean să fie susţinut şi spitalul Olteniţa.

Oricând avem nevoie de ajutor financiar. E adevărat că eu mă mândresc cu acest spital. E absolut deosebit dar mai avem foarte, foarte mult de muncă. Acum există o bătălie destul de complicată dar se pare că doamna directoare o va câştiga, să schimbăm toată aparatura pe radiologie. Pentru că avem nevoie şi de aparatură performantă.

Pentru 2019 care ar fi principalele gânduri, motive pentru care vă înhămaţi la muncă?

În primul rând modernizarea, în continuare, a spitalului, acel vis dar nu ar trebui să fie un vis, e o necessitate şi anume reabilitarea ambulatoriului. Facem un  spital extrem de performant cu un ambulatoriu în care nu reuşim decât sporadic să schimbăm 3 uşi, să dăm două mâini de var şi să schimbăm la o toaletă ceva. Nu, acolo trebuie reabilitat din temelie. Inclusiv cu faţadă cu tot şi cu aparatură modernă.

Şi care să fie deschis permanent.

Sigur că da, că până la urmă chiar dacă sunt eu nemulţumit de faptul că nu contribuie comunele învecinate cu niciun leu la spital, totuşi, sunt oamenii noştri. Şi pentru că nu vreau să depăşesc acest segment aş vrea să vă spun că Olteniţa ar trebui să fie privită cu alţi ochi de către Consiliul Judeţean.

La ora actuală a apărut o problemă foarte mare pentru noi ca şi administraţie publică. Ne-am tot lăudat că facem o Casă de Cultură extraordinară, cu Bibliotecă municipală, cu Muzeul Gumelniţa care va avea 800 mp de expunere şi cu o sală aproape similară cu Sala Barbu Ştirbei de la Consiliul Judeţean.

Dar nimeni până acum o lună de zile nu a pus pe hârtie exploatarea acestei săli. Ce înseamnă încălzirea acestei săli, iluminatul, întreţinerea din punct de vedere energetic al funcţionării instalaţiilor sanitare. Şi vreau să vă spun că partea de sunet şi lumini dedicată scenei e o întreagă industrie. E absolut deosebit. Eu până acum am avut o discuţie cu domnul preşedinte Iliuţă. Eu cred că această Casă de Cultură ar trebui luată în calcul de Consiliul Judeţean şi Centrul Judeţean de Cultură şi Creaţie care este subordonat consiliului şi să ne ia şi pe noi în calcul cu nişte cheltuieli. Şi Olteniţa face parte din judeţul Călăraşi. Pentru că dacă totul va fi doar pentru municipiul Călăraşi, iertaţi-mă dar nu merită denumirea de Centru Judeţean. E un nonsens între denumire şi activitate.

Aveţi dreptate, pentru că municipalitatea Călăraşi nu are un asemenea obiectiv şi atunci se poate folosi foarte uşor de sala CJCC, fără să mai contribuie financiar pentru ceva propriu.

Sunt de acord. Vreau să fiu foarte bine înţeles, eu nu am nimic de împărţit cu municipiul Călăraşi. Dar municipiul Călăraşi nu are niciun spital, nici Casă de Cultură. La Călăraşi sunt toate direcţiile judeţene. E norocos Drăgulin, să fie sănătos! Nu am nimic şi vă rog să mă credeţi că-l preţuiesc şi că e problema lui ce face la Călăraşi. Nu este problema mea! Toate realizările lui sunt un motiv de mândrie şi pentru noi, cei din judeţ. Pentru că până la urmă ne place, nu ne place, oraşul Călăraşi, municipiul Călăraşi este cam oglinda judeţului.

Este capitala judeţului…

Este capitala judeţului iar eu aş fi mândru să aibă cât mai multe realizări. Deci eu nu vorbesc împotriva Călăraşiului, ci vorbesc să fie ajutate şi Olteniţa şi toate UAT-urile din judeţul Călăraşi.

Ziua internaţională împotriva corupţiei, instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) în 2003, se sărbătoreşte anual, la 9 decembrie. Despre această “zi” a scris pe o reţea de socializarte şi senatoarea PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă. “Astăzi, 9 decembrie, aniversăm Ziua internațională împotriva corupției, o zi specială în rândul statelor membre ale ONU. Corupția este un fenomen întâlnit, mai mult sau mai puțin, în rândul tuturor țărilor lumii, iar eforturile care se fac la nivel mondial pentru a lupta împotriva acestui fenomen sunt asidue.

Dacă ne limităm la a discuta corupția în rândul statelor membre ale UE, România a fost mereu percepută, pe nedrept în opinia mea, ca fiind ”cea mai coruptă țară din Uniune”.

Încă de la aderarea din 2007, dar chiar și înainte de acest moment, țara noastră a făcut eforturi pentru a limita acest flagel: înființarea Parchetului Național Anticorupție, devenit ulterior Direcție Națională, dar și înființarea altor structuri cu atribuții în ceea ce privește combaterea infracțiunilor de corupție, așa cum este Direcția Generală Anticorupție. Aceste eforturi au făcut ca în România cazurile de corupție să aibă o expunere largă în mass-media. Din aceste motive și percepția cetățenilor români privind nivelul corupției din țara noastră a fost influențată, dar și percepția celorlalte state partenere. Justiția făcută la televizor a creat opinia că nivelul corupției este unul mult mai ridicat decât cel real.

Fără îndoială, fenomenul corupției la nivel național a scăzut mult față de momentul aderării la Uniunea Europeană. O spun statisticile, dar o remarcăm și noi, ca cetățeni simpli sau ca politicieni: avem din ce în ce mai multe cazuri mediatizate în care funcționarii publici refuză mita oferită de către diferite persoane, ceea ce este un lucru pozitiv. Pe de altă parte, reversul acțiunilor anticorupție este că acestea au generat, indirect, situații în care funcționarii publici refuzau să mai semneze documente perfect legale de teama de a nu fi anchetați, ceea ce a dus, nu de puține ori, la blocaje instituționale sau de implementare a unor proiecte de infrastructură. Mai mult, numeroasele achitări pronunțate în cazuri intens mediatizate, în care opiniei publice i se indusese prin intermediul mass-media impresia că respectivele persoane sunt vinovate, aruncă semne de îndoială asupra corectitudinii acuzării respectivilor cetățeni, dar și asupra posibilelor abuzuri comise în timpul procedurilor de strângere a probelor.

Este necesar un echilibru – este importantă mediatizarea cazurilor anchetate, dar niciodată justiția nu trebuie făcută la televizor. Din acest punct de vedere, România abia învață să facă justiție doar în sălile de judecată.

Aniversăm această zi situându-ne pe locul 25 ca percepție a corupției în rândul cetățenilor, într-un sondaj realizat în cadrul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, după noi fiind Grecia, Ungaria și Bulgaria, și pe locul 59 la nivel mondial. Suntem percepuți mai bine decât la momentul aderării la Uniune, dar cu siguranță mai sunt multe de făcut.

Voi fi mereu pentru susținerea activităților anticorupție a structurilor abilitate, dar voi fi împotriva înfăptuirii actelor de justiție la televizor și împotriva încălcării prezumției de nevinovăție a oricărei persoane, indiferent de calitatea acesteia.” a scris parlamentarul social – democrat pe pagina personală de facebook.

Declaraţia Primei Conferinţe Anuale şi a Adunării Generale a Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor Anticorupţie, susţinută la 22-26 octombrie 2006, la Beijing (R.P. Chineză), îndeamnă autorităţile competente să aplice prevederile relevante ale Convenţiei pentru a stabili şi întări sistemul de luptă împotriva corupţiei, precum şi încurajarea statelor semnatare cu privire la celebrarea Zilei internaţionale împotriva corupţiei.

Potrivit www.un.org, corupţia este un fenomen social, politic şi economic complex care afectează toate ţările şi subminează instituţiile democratice, încetineşte dezvoltarea economică şi contribuie la instabilitatea guvernamentală.

Tema pentru 2018 este aceeaşi ca şi anul trecut: "Uniţi împotriva corupţiei pentru dezvoltare, pace şi securitate".

Social-democraţii ar urma să discute situaţia organizaţiilor din care au plecat parlamentari, şefi de filiale, cum este cazul organizaţiilor de la Braşov şi Caraş Severin, dar şi agenda acţiunilor din perioada următoare, vizând dezbaterea proiectul de buget pe anul viitor care urmează să vină la Parlament şi moţiunea de cenzură pe care opoziţia intenţionează să o depună.

"Trebuie să vedem ce se întâmplă în organizaţiile în care au plecat câţiva colegi, cum e Braşovul, cum e Caraş, deci discutăm chestiuni organizatorice, dar şi chestiuni care vizează activitatea următoare: agenda, program, moţiunea de cenzură, buget", a precizat duminică, pentru AGERPRES, vicepreşedintele PSD Florin Iordache.

În 3 decembrie, deputaţii Mihai Valentin Popa, Mihai Mohaci, Ion Spânu şi Ion Mocioalcă au anunţat că au demisionat din PSD şi s-au alăturat Pro România.

Joi, premierul Viorica Dăncilă a precizat că va prezenta rezultatele prezenţei Guvernului la Bruxelles. Ea a afirmat că pe ordinea de zi a CExN nu se află o discuţie pe amnistie şi graţiere.

Şedinţa CExN al PSD are loc şi în contextul faptului că opoziţia pregăteşte o moţiune de cenzură, precum şi a situaţiei create la Camera Deputaţilor în urma demersului opoziţiei de a-i revoca din funcţii pe preşedintele Camerei Liviu Dragnea şi vicepreşedintele Camerei Florin Iordache.

Senatoarea PSD Călăraşi, membră a Comisiei de buget, finanţe din Camera Superioară a Parlamentului a evidenţiat pe pagina personală de facebook că economia României a înregistrat o creştere în cel de-al treilea trimestru, clasându-se pe locul 2 în Uniunea Europeană. “Economia României a crescut şi în cel de-al treilea trimestru al anului, țara noastră fiind a doua din UE din acest punct de vedere. Creşterea PIB cu 1,9% în al treilea trimestru este cu atât mai semnificativã cu cât economiile altor state au înregistrat o scădere, între acestea şi Germania care a înregistrat un PIB cu 0,2% mai mic în trimestrul III față de trimestrul al II-lea al anului. Performanța guvernului PSD-ALDE vine normal, după o serie de măsuri economice şi sociale luate în prima jumătate a anului, măsuri care au adus beneficii majorității românilor şi care au crescut gradul de competitivitate al companiilor. Astfel, țara noastră demonstrează că evoluția pozitivă a economiei în primele două trimestre nu este deloc întâmplătoare. Totodată, cifrele Eurostat validează programul de guvernare PSD ca fiind unul viabil economic şi care va aduce bunăstare cetățenilor.” Este mesajul postat de parlamentarul călărăşean pe Facebook.

Produsul Intern Brut a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,3% în Uniunea Europeană în trimestrul al treilea 2018 comparativ cu trimestrul al doilea, statele membre cu cele mai puternice ritmuri de creştere fiind Malta (3,6%) şi România (1,9%), arată datele preliminare publicate vineri de Eurostat.

Comparativ cu trimestrul al treilea al anului trecut, PIB a crescut cu 1,6% în zona euro şi cu 1,8% în UE.

Datele provizorii publicate vineri dimineaţa de Institutul Naţional de Statistică arată că în trimestrul trei 2018, avansul economiei a fost de 4,3% pe seria brută şi 4,1% pe seria ajustată sezonier comparativ cu perioada similară a anului trecut. Faţă de trimestrul doi al acestui an, PIB a consemnat o creştere de 1,9% în termeni reali. De asemenea, în perioada ianuarie - septembrie 2018, Produsul intern brut a crescut cu 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, faţă de perioada similară a anului trecut.