Ministrul Justitiei, Turorel Toader, a afirmat, despre Ordonanţa de Urgenţă pe Codurile Penale că proiectul nu va înlocui codurile, ci modificări la ceea ce este în vigoare şi va rămâne în vigoare.

Întrebat care este urgenţa acestor modificări astfel încât să fie justificată, ministrul Justiţiei a spus: ”Urgenţa era de anul trecut”.

Acesta a mai spus că Ordonanţa se analizează. ”Întrebarea dumneavoastră nu produce efecte. Dacă elaborăm un draft, nu produce efecte, noi la minister putem elabora un draft, dar nu este decizia noastră dacă el este sau nu promovat”, a spus Tudorel Toader.

Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a afirmat că ar fi o greşeală ca Executivul să emită o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, la fel cum a fost şi în perioada Guvernului tehnocrat.

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaţilor, atrage atenţia că demersul primarilor din Timişoara, Oradea, Arad şi Cluj-Napoca de a constitui Alianţa Vestului este unul "periculos şi nedrept", iar justificarea potrivit căreia dezvoltarea acestei zone ar fi încetinită din cauza Bucureştiului este o "ipocrizie". Deputatul ALDE susţine că, în condiţiile în care, la momentul prezentării proiectului de buget pe 2018, execuţia bugetară arăta că Transilvania a primit 85% din fondurile destinate investiţiilor în infrastructură, iar Moldova 0,2%, ar fi firesc ca majoritatea fondurilor europene din exerciţiul financiar următor să ajungă în regiunile vitregite. În plus, subliniază Daniel Olteanu, Transilvania este beneficiarul net al taxelor şi impozitelor plătite de moldoveni, care susţin investiţiile în infrastructura din Vestul ţării, precum şi a forţei de muncă din Moldova, care migrează şi sprijină creşterea economică a Vestului.

În cadrul unei declaraţii în plenul Parlamentului, deputatul ALDE a arătat că angajarea forţată a bugetului de stat, în următorii ani, pentru proiecte de infrastructură care trec din nou Moldova în plan secundar este un "demers antinaţionalist". Daniel Olteanu propune, în schimb, o Alianţă pentru Modernizarea României, ai cărei membri să promoveze, în primul râƒnd, alocarea echilibrată de fonduri, de la nivel central, destinate infrastructurii, o alocare care să nu adâncească discriminarea şi decalajul de dezvoltare între regiuni, aşa cum demonstrează acum raportul 85% pentru Transilvania - 0,2% pentru Moldova. Deputatul vasluian susţine că obligaţia Guvernului actual şi a celor viitoare este de a repara nedreptatea făcută Moldovei, singura regiune care are zero km de autostradă în execuţie.

"Ca vasluian, privesc cu înţelegere iniţiativa primarilor din Timişoara, Oradea, Arad şi Cluj-Napoca de a constitui Alianţa Vestului. În condiţiile în care, în Anul Centenarului, distanţa rutieră între Alba Iulia şi Budapesta se parcurge mai rapid decât distanţa dintre Bârlad şi Alba Iulia, deşi oraşul meu natal e mai aproape de capitala Marii Uniri decât Budapesta, înţeleg motivaţia unor primari români de a fi mai aproape de Capitala Ungariei decât de Vaslui. Înţeleg, dar nu o accept. Ceea ce nu accept este, şi poate folosesc un termen prea dur, ipocrizia argumentaţiei pentru constituirea Alianţei Vestului. O argumentaţie care se învârte în jurul justificării: "Nu ne putem dezvolta din cauza Bucureştiului, Bucureştiul ne văduveşte de investiţii în infrastructură".

Vă prezint, din nou, această situaţie extrasă din datele prezentate anul trecut, la momentul dezbaterilor legate de legea bugetului pe 2018. Conform acestor date oficiale, 85,2% din fondurile Ministerului Transporturilor destinate investiţiilor în infrastructură au fost cheltuite în 2017 în Transilvania, 12,2% în Bucureşti, 1,8% în Ţara Românească (fără Bucureşti), şi 0,2% în Moldova.

Aş vrea să vă întreb unde este sabotajul, atunci când Transilvania primeşte 85% din fondurile destinate investiţiilor în infrastructură, iar Moldova 0,2%? Ce vă doriţi, stimaţi reprezentanţi ai Alianţei Vestului, cumva ca Moldova să primească mai puţin de 0,2%? Ce vă doriţi mai mult decât această stare de fapt, în care taxele şi impozitele plătite de Moldova susţin investiţiile în infrastructura din Transilvania, în care forţa de muncă din Moldova migrează şi susţine creşterea economică a Vestului, în care companiile din Moldova fac autostrăzi în Cluj şi Timiş, nu în Moldova?", a declarat Daniel Olteanu. Deputatul ALDE a avut un mesaj şi pentru iniţiatorii Alianţei Vestului, cărora le-a transmis că rezultatele pe care le-au lăsat, din postura de guvernanţi, la nivelul marii infrastructuri din Moldova, sunt unele ruşinoase, ca ale tuturor guvernărilor. În aceste condiţii, subliniază Olteanu, moldovenii sunt primii care trebuie să primească susţinere de la nivel central, pentru ca toate proiectele din zonă, legate de construcţia drumurilor de mare viteză, să intre în implementare.

"Acest demers (al Alianţei Vestului - nota red.) nu este doar periculos şi nedrept, este şi antinaţional. După 20 de ani în care a aşteptat un kilometru de autostradă, Moldovei i se spune că trebuie să mai aştepte, pentru că este mai puternic lobby-ul Alianţei Vestului pentru exerciţiul financiar european care urmează. Este un mesaj foarte, foarte periculos. După 1000 kilometri de autostradă, a venit, stimaţi colegi, şi timpul Moldovei. A forţa angajarea bugetului în următorii zece ani tot pe proiecte de infrastructură care să treacă Moldova în plan secundar este un demers antinaţional.

Vreau să se înţeleagă foarte bine: sunt pentru continuarea tuturor proiectelor începute în Transilvania, dar sunt, în acelaşi timp, şi pentru intrarea în implementare a proiectelor de autostradă ale Moldovei: şi Iaşi - Tg. Mureş, şi Bacău - Braşov, şi Siret - Bucureşti, şi Tişiţa - Albiţa. Proiecte care riscă să rămână pe hârtie, dacă e să analizăm propunerile acestei Alianţe a Vestului.

Stimaţi reprezentanţi ai Alianţei Vestului, aţi guvernat ani întregi şi aţi lăsat aceleaşi rezultate în Moldova ca toate guvernele: zero km de autostradă inauguraţi, zero km de autostradă în execuţie. Este inadmisibil pentru un lider politic aflat într-o funcţie de decizie în Guvern să uite că există o singură Românie, nu doar a celor de la Cluj, ci şi a celor din Vaslui. Mi-aş fi dorit ca această Alianţă să se numească nu a Vestului, ci Alianţa pentru Modernizarea României. Pentru că, într-adevăr, ceea ce s-a întâmplat la nivel central până acum cu alocările de fonduri destinate infrastructurii a fost o discriminare.

Oricât de strâmb am judeca, 85% pentru Transilvania şi 0,2% pentru Moldova este profund incorect, profund nedrept. Iar acest guvern şi guvernele viitoare au o singură datorie: să repare greşelile trecutului, şi le includ aici, stimaţi colegi din Alianţa Vestului, şi pe cele din perioada 2008-2012, ale Guvernării Boc. România este a tuturor, nu se împarte între moldoveni care doar contribuie pentru autostrăzi, şi transilvăneni care sunt, de departe, cei mai mari beneficiari.", a susţinut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaţilor.

Împărţirea sumelor din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, în cuantum de 936 de mii, la nivelul judeţului Călăraşi, a stârnit discuţii aprinse în cadrul şedinţei Biroului Permanent Judeţean al PNL Călăraşi, desfăşurată marţi seară. Primvicepreşedintele, Constantin Corbu, a declarat a doua zi, miercuri, că s-a decis până la urmă ca fiecare localitate condusă de primari PNL să primească sume în funcţie de numărul de locuitori pe care-i are urmând ca de anul viitor împărţirea banilor să se facă după o serie de crietrii care au fost stabilite şi acceptate de membrii Biroului. „Am înţeles că s-a ţinut cont de părerea mea. Principiul pe care l-am invocat a fost acela ca fiecare cetăţean al acestui judeţ să primească acceaşi sumă. Fiecare comunitate are necesitatea dezvoltării dar pe cap de locuitor. Eu consider că municipiul Călăraşi are nevoie de bani. Eu nu am acest principiu comunist de a face toate localităţile la fel. Avem nevoie de un municipiu reşedinţă de judeţ reprezentativ, de oraşe puternice, de comune dezvoltate şi nu era cazul înainte de Crăciun să alegem alte criterii” a spus Corbu care a continuat „Am afirmat întotdeauna şi mi s-a admis propunerea să facem criterii astfel încât să-i penalizăm pe cei care nu-şi încasează impozitele şi taxele şi astfel nu-şi „uzează” din voturi. Am stabilit o serie de criterii cum ar fi cofinanţarea la proiectele europene, gradul de încasare a impozitelor şi taxelor, numărul locuitorilor, suprafaţa, aportul la munca politică, pe care le vom pune în aplicare începând din 2019 în vederea împărţirii sumelor provenite de la Consiliul Judeţean. În cadrul acestei instituţii, PNL deţine politic un procent de 70% iar suma care va reveni partidului în virtutea acestui procent va fi împărţită potrivit criteriilor acceptate”

Astăzi în cadrul unei şedinţe extraordinare de plen va fi pusă în discuţia consilierilor judeţeni spre validare şi „propunerea” de împărţire a sumelor provenind din cotele defalcate din impozitul pe venit către unităţile teritorial - administrative

Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Vasile Iliuţă, a vorbit în interviul de mai jos de principale provocări avute în anul care tocmai se încheie dar şi despre obiectivele de pe agenda publică a anului 2019 şi nu în ultimul rând despre “mutaţiile” realizate în cadrul PSD Călăraşi, principalul adversar politic al PNL, partid pe care-l reprezintă liderul CJ Călăraşi.

Domnule președinte, cum a fost anul 2018 pentru administrația județeană? 

A fost unul al încercărilor de tot felul. Al căutărilor continue a surselor de finanțare pentru ceea ce am promis călărășenilor. Să știți ca nu e ușor. Oamenii așteaptă fapte, dar nu ştiu că în spatele unui proiect stau documentații, licitații, acte de proprietate, contestații care întârzie demararea unui lucru bun. Nu ne dărâmă întreaga procedură. Din contră, avem o echipă experimentată care știe ce are de făcut şi am convingerea că după tot acest zbucium ne putem bucura de toate proiectele aflate pe agenda mea. 

Știm că este o muncă susținută...

Da, asa este. Se lucrează susținut pentru că îmi doresc ca la finalul mandatului să las “moştenire” o comunitate mai dezvoltată din toate punctele de vedere. 

Vă implicaţi în toate sferele. Care este proiectul dumneavoastră de suflet? 

N-aş putea pune pe un piedestal unul singur. Toate sunt importante pentru călărășeni. Portul şi promenade - locuri frumoase, mirifice pentru zona noastră, dar lăsate în paragină, Prefectura - o bijuterie arhitecturală pe care cu greu am luat-o în administraţie şi la care încă se lucrează, spitalul - anveloparea clădirii, extinderea corpului B, blocul operator nou, iarăși o mare provocare pentru noi. Știm cu toții cum a arătat Spitalul Județean. Saloane pline de gândaci, toalete insalubre, secții nemodernizate. Acum spitalul a evoluat. Am dotat secțiile cu aparatură medicală, sala de operații este dotată cu echipamente de ultima generatie. 

Lucrul cel mai important este că avem medici..

Avem, domnule Câju. Am făcut tot ce mi-a stat în putință ca medicii să rămână. Îmi păstrez un obicei în a mă întâlni cu dumnealor pentru a le afla problemele. Numai așa cunoști îndeaproape ce înseamnă un sistem sanitar. Eu vreau ca fiecare pacient să fie tratat corespunzător, cu atenția cuvenită și pot spune că actualul corp medical face acest lucru.

Pe plan politic, sunt mișcări de trupe. Se schimbă președinți. Ca om politic care ati văzut multe, cum le-ați comenta? 

Indiferent ce mutare ar face PSD-ul, PNL ul rămâne câștigător la Călărași în alegerile locale. În tabăra adversă a fost schimbat liderul, poate vine cu un suflu nou în organizație. Eu îl astept pe Iulian Iacomi  la o masă a rezolvării problemelor comunității care nu sunt deloc puține în județul nostru. 

Așteptați o atitudine anume din partea noului lider?

Aștept o opoziție constructivă pentru cetățeni și dezbaterea proiectelor pe care le avem la nivel de Consiliu Județean cu responsabilitatea și respectul pe care le datorăm celor ce ne-au votat.

Mulţumesc

Guvernul s-a reunit joi în şedinţă însă nu a adoptat proiectul de buget pentru 2019. Ministrul de finanţe a subliniat că acest proiect trebuie dezbătut pentru a nu exista neclarităţi, dar nu a putut preciza dacă bugetul va fi adoptat până la 1 ianuarie 2019. Teodorovici a precizat că această decizie s-a luat ca urmare a şedinţei CSAT, care a fost suspendată de preşedintele Klaus Iohannis. El a explicat că în lipsa avizului CSAT nu se poate adopta bugetul.

“Discuţiile privind forma finală a bugetului sunt încă în desfăşurare, acestea începând înca de luni. Ele vor continua până când vom vedea proiectul bugetului în toate aspectele, în toate dimensiunile sale. După ce ne vom face o idee mai precisă, mai clară, mai exactă, despre principalele prevederi bugetare vom ajunge şi la forma finală.” a declarat pentru www.arenamedia.ro liderul interimar al ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State (foto mijloc) care a continuat “Vrem să avem o discuţie cu ministrul finanţelor să vedem care este filosofia lui, cum este bugetul gândit, căror scopuri răspunde, care sunt principalele obiective pe care le urmăreşte bugetul. Bugetul urmează să fie prezentat în perioada următoare, însă după ce vor avea loc toate discuţiile în cadrul coaliţiei şi cu instituţiile implicate. În acest moment există un impas la CSAT, acolo unde sunt din nou disensiuni cu privire la bugetul serviciilor. Sper că nu va trebui să trecem din nou prin acelaşi scenariu de la rectificarea din toamnă, atunci cand preşedintele s-a opus avizării rectificării, invocând bugetele serviciilor. Preşedintele nu trebuie să transforme bugetul României într-un subiect al bătăliei sale politice cu majoritatea parlamentară.”

State a mai adăugat că ALDE se pronunţă pentru un proiect de buget 2019 care să surprindă exact priorităţile care vor fi stabilite în cadrul alianţei de guvernare. “În ceea ce ne priveşte pe noi, cei din ALDE, am convenit - şi e firesc acest lucru - ca bugetul să nu pornească de la un calcul mai degrabă strict financiar sau contabil, ci de la priorităţile pe care le stabilim. Aceste priorităţi, în opţiunea noastră, se referă, în principal, la eforturile pe care Guvernul şi administraţia trebuie să le facă pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii sau pe alte proiecte din domenii strategice cum ar fi energia.” a completat preşedinte ALDE Călăraşi.

Legat de o posibilă amânare a aprobării bugetului în 2019, State a precizat “La ora actuală se fac foarte multe speculaţii, multe dintre ele plecate din zona opoziţiei şi a mass-media care o susţine. Nu s-a stabilit nimic cu privire la amânarea bugetului până anul viitor, ministrul de Finante a spus doar că vor avea loc discuţii în perioada următoare, iar bugetul va intra cel mai curând în dezbaterea parlamentară. În privinţa speculaţiilor referitoare la susţinerea parlamentară, acestea nu sunt decât intoxicări ale reprezentanţilor Opoziţiei şi nimic altceva. Majoritatea este solidă, iar acest lucru se va dovedi şi la voturile care vor urma.”

Bugetul de stat pentru 2019 depăşeşte pentru prima dată 1.000 de miliarde de lei, Produsul Intern Brut fiind estimat la 1.022 miliarde de lei, iar anul viitor va fi unul al investiţiilor, afirmă ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. "Facem istorie. Avem circa 1.022 miliarde PIB estimat pentru anul viitor. Trebuie să fie un buget bine dezbătut pentru a arăta de unde vin banii, unde se duc, mai ales pe zona de investiţii. Mizăm pe o creştere economică de 5,5%. Vrem să mergem pe un deficit mult mai scăzut decât în 2018. Este o obligaţie pe care o asumăm faţă de Comisia Europeană, faţă de structurile internaţionale", a afirmat ministrul Finanţelor marţi seara, la Antena 3.

Pe 7 decembrie, la Bucureşti, în Sala Rapsodia a Hotelului Intercontinental a avut loc sesiunea de comunicări „Agenda Viitorului”, proiect multianual organizat de de Institutul de Studii Liberale în coperare cu Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate, având ca obiectiv central elaborarea şi dezvoltarea unei viziuni privind viitorul României. La acest eveniment a participat şi liderul interimar ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State. „Prima temă abordată în cadrul primei sesiuni de dezbateri s-a referit la Consecinţele modificărilor climatice şi a fost susţinută de preşedintele Societăţii Meteorologice Române, Sandu Ion, viceprim – ministrul, Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, deputatul ALDE, Andrei Gerea, fost ministru al Energiei şi Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City. Discuţiile au fost extrem de intresante şi au abordat o gamă largă de probleme începând cu reciclarea gunoiului menajer, colectarea selectivî a gunoiului, calitatea apei, protejarea apelor, încălzirea globală, cu consecinţe nebănuite şi asupra ţării noastre în perioada viitoare. S-a vorbit de asemenea de tipirile de energie neconvenţionale, de utilitatea perdelor forestire care să fie plantate pe marginea drumurilor sau de investiile majore care s-au făcut în Olanda pentru construirea de piste pentru biciclişti sau în alte ţări europene pentru construirea şi utilizarea automobilelor electrice. Consider că a fost o acţiune fructuoasă în care s-au tras multe semnale de alarmă pe chestiuni care ne interesează” a declarat pentru www.arenamedia.ro Laurenţiu State care a mai adăugat „La nivel local, regional sau global se pot observa o serie de factori care generează vulnerabilităţi dar şi oportunităţi. Aceste schimbări sunt provocate în mare măsură de globalizarea sistemului economic, de dezvoltarea rapidă a ştiinţei şi tehnologiei, de mobilitatea populaţiei, precum şi de accesul tot mai rapid la informaţie şi cunoaştere. Din acest punct de vedere, spuneau interlocutorii noştri, România se confruntă cu o problemă majoră privind finanţarea actului de cercetare, în acest moment ca şi inexistent din pricina resurselor financiare precare alocate.”

State a mai susţinut că, în acest sens, se impune cu celeritate „identificarea unor strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung precum şi racordarea societăţii la noile realităţi.”

În cadrul aceleiaşi acţiuni au mai avut loc dezbateri privind Mediul internaţional de cooperare şi securitate, Provocările şi oportunităţile societăţii digitale şi Mobilitatea urbană, oportunităţi şi provocări.

Pentru 2018, proiectul „Agenda Viitorului” îşi propune să continue în acelasşi mod construirea unei viziuni pentru România anului 2030, introducând o componentă europeană. Proiectul va culmina cu organizarea unei conferinţe internaţionale de nivel înalt pentru a adapta noile realităţi ale României la dinamica politicilor Uniunii Europene, susţin iniţiatorii acţiunii.