Comisiile parlamentare s-au reunit luni pentru a dezbate proiectul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe 2019. Conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite, deputaţii şi senatorii au termen până luni la ora 12,00 pentru a depune amendamente.

Şedinţele comisiilor de specialitate au început la ora 15.00, pentru avizarea proiectelor. În acelasi timp vor lucra şi comisiile pentru buget, care urmează să întocmească raportul de fond până miercuri la ora 15.00. Tot miercuri va avea loc o şedinţă a Birourilor permanente reunite pentru stabilirea timpilor de dezbatere în plen.

Dezbaterea proiectului de buget în plenul comun al Parlamentului va începe miercuri de la ora 16.00, iar votul final este programat vineri.

“Bugetul pentru 2019 prevede două lucruri esenţiale. Pe de o parte, toate măsurile de creştere economică şi consolidarea veniturilor cetăţenilor. Pe de altă parte, are loc o susţinere a investiţiilor publice. Modelul economic pe care îl propunem împreună, guvernul actual, coaliţia de guvernare, pentru 2019, este păstrarea creşterii economice, creşterea veniturilor, creşterea nivelului investiţiilor.” susţine pentru www.arenamedia.ro liderul interimar al organizaţiei judeţene ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 342,7 miliarde de lei, respectiv 33,5% din PIB. Şi în acest an, Sănătatea şi Educatia sunt două domenii prioritare pentru Guvernul României. Astfel pentru Sănătate, suma alocată a fost majorată cu cca. 6 miliarde faţă de 2018, ceea ce înseamnă o creştere de 12%. Pentru Educaţie, s-au alocat suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul 2018, cca. 9,8 miliarde lei, pentru acoperirea creşterilor salariale, pentru investiţii. La capitolul Investiţii, suma alocată este de 50 miliarde lei, plus 45% faţă de anul trecut, cu 15,4 miliarde de lei mai mult faţă de 2018. Ministerul Transporturilor va primi 6 miliarde lei în plus, adică cu 75% în plus faţă de anul 2018. Bugetele locale vor primi alocări record de 47,9 miliarde lei, cu 20% mai mari decât cele din 2018. La nivel local, pentru Consiliile Judeţene s-a făcut o creştere de la 250 lei/locuitori la 450 lei/locuitor.

Laurenţiu State s-a referit şi la demersurile Opoziţiei de a ataca Guvernul pe tema bugetului, susţinând “că toate mesajele venite dinspre apostolii crizei au fost fără fundament, ele dovedindu-se complet false”. “Opoziţia găseşte motiv de scandal din orice. Criticile privind bugetul reprezintă un lucru la care ne-am aşteptat din partea reprezentanţilor opoziţiei. Însă, ca de obicei, opoziţia apelează la multe dezinformări şi minciuni cu privire la buget. Pentru 2019 creşterea economică determina un nivel al PIB de peste 1000 miliarde lei, o noutate pentru România. La fel de important este faptul că bugetul pe 2019 respectă criteriile asumate în Tratatul de la Maastricht privind încadrarea în deficitul bugetar de sub 3% din PIB şi o datorie publică mai mică de 60% din PIB.” a mai spus liderul ALDE Călăraşi care a conchis “Viziunea bugetului nu este nouă. Este aceeaşi cu care am venit în faţa românilor în decembrie 2016, am aplicat-o în acest an şi consolidăm aplicarea ei în 2019. Acest lucru îi nemulţumeşte pe cei din opoziţie, care văd cum rând pe rând toate mesajele lor apocaliptice se destramă.”

Guvernul a aprobat în şedinta din 8 februarie proiectele privind Legea bugetului de stat si Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2019. Ministrul finantelor, Eugen Teodorovici, a anuntat ca proiectul de buget este fundamentat pe o crestere economica de 5,5%, ceea ce inseamna o valoare a Produsului Intern Brut de 1.022,5 miliarde lei, un salariu mediu brut de 5.163 lei, iar numarul de salariati din economie va ajunge la 5,282 milioane. Deficitul bugetar a fost stabilit la 2,55% din PIB.

Măsuri sociale cuprinse în proiectul de buget

Creşterea punctului de pensie cu 15% începând cu 1 septembrie 2019, de la 1.100 lei la 1.265 lei, şi a pensiei minime cu 10%, de la 640 lei la 704 lei. Trebuie subliniat faptul că bugetul de pensii este pe excedent, datorită transferului de contribuţii, e un plus de 0,2% din PIB.

Majorarea salariului minim garantat în plată în mod diferenţiat. La 2.080 lei, faţă de 1.900 lei anul trecut, la 2.350 lei pentru persoanele cu studii superioare şi minimum un an vechime, la 3.000 de lei pentru persoanele angajate în sectorul firmelor cu minimum 80% cifră de afaceri în sectorul construcţiilor.

Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri proiectele privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 şi acestea vor fi trimise vineri în Parlament, a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Senatoarea PSD Călăraşi, membră a Comisiei de Buget finanţe din Camera Superioară a Parlamentului, a scris pe contul personal de facebook că bugetul prevede pentru acest an o creştere economică de 5,5% şi un deficit de 2,55%, Guvernul alocând pentru investiţii 49,65 miliarde de lei, adică 4,86% din PIB, în creştere cu 45% faţă de 2018.

“Așa cum era preconizat, în ședința de Guvern de astăzi, a fost adoptat bugetul pe anul 2019, inclusiv bugetul asigurărilor sociale. Precizam anterior că, în ciuda criticilor primite pentru întârzierea adoptării acestuia, prefer un proiect gândit, în luna februarie, decât unul făcut în grabă, în decembrie.

Declarațiile domnului ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, au adus elemente interesante, dezvăluind calculele care au dus la crearea bugetului pe 2019 – colectare mai eficientă a taxelor și impozitelor, investiții în creștere și o eficientizare a activității instituțiilor publice.

Practic, este vorba de intenția clară a Guvernului de a colecta mai eficient venituri la buget, ANAF urmând să colecteze o sumă la nivelul a 30% din PIB, de a urmări îndeaproape activitatea ministerului de resort în domeniul infrastructurii de transport feroviar și a companiei de drumuri și de a analiza metodele prin care activitatea instituțiilor publice poate fi eficientizată.

Pe scurt, bugetul pe anul 2019, în cifre prevede o creștere economică de 5,5%, un deficit bugetar de 2,55% și o datorie publică de 34,9%.

Pentru prima dată PIB-ul României depășește pragul de 1000 de miliarde de lei, ajungând la 1022,5 miliarde lei în acest an. Este o performanță economică ce permite anul acesta creșteri importante în câteva domenii esențiale:

- Sănătatea primește un buget cu 14% mai mare, adică plus 6 miliarde lei

- Educația va primi un plus de 9,8 miliarde lei

- Bugetul pentru investiții crește cu 15,4 miliarde lei, dintre care la Transporturi finanțarea suplimentară este de 6 miliarde lei.

Sunt voci care susțin că este un buget optimist, alte voci care susțin că este un buget realist. Cei care susțin că bugetul este optimist ar fi avut dreptate dacă am fi discutat pe aceleași cifre ca anul trecut. Dacă însă, așa cum a anunțat astăzi ministrul de Finanțe, se va crește colectarea la buget și se vor realiza investițiile publice conform preconizărilor pe acest an, realizăm că acest buget este unul cât se poate de realist.

În opinia mea, cheia succesului bugetului pe anul 2019 stă tocmai în faptul că acum, spre deosebire de alți ani, au fost alocate pentru investiţii 49,65 miliarde de lei, adică 4,86% din PIB, în creştere cu 45% faţă de 2018. Este o creștere semnificativă, care cu siguranță va contribui atât la derularea marilor proiecte de infrastructură, dar și la crearea unor locuri de muncă și la creșterea economică pe termen lung.

Un alt plus, de care vor beneficia municipiile, orașele și comunele din întreaga țară, inclusiv cele de la noi, din Călărași, este faptul că bugetele de funcționare ale acestora se calculează după principii noi – bugetul de funcționare al municipiilor nu va fi mai mic de 12 milioane lei/an (cu 5 milioane mai mult față de 2018), iar bugetul de funcționare al orașelor nu va fi mai mic de 6 milioane lei/an (cu 3 milioane mai mult față de 2018), ambele tipuri de localități reținând 60% din impozitul pe venit.

În ceea ce privește bugetele de funcționare ale primăriilor de comune, acestea cresc de la 750 lei/locuitor la 1000 lei/locuitor și nu vor fi mai mici de 2 milioane lei/an, dublu față de anul 2018. Sunt vești bune de la Guvern, semne clare că anul acesta România va continua creșterea economică din anii trecuți.” este mesajul transmis de parlamentarul călărăşean.

Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri proiectele privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, într-o conferinţă de presă.

“Bugetul pentru 2019 prevede două lucruri esenţiale. Pe de o parte, toate măsurile de creştere economică şi consolidarea veniturilor cetăţenilor. Pe de altă parte, are loc o susţinere a investiţiilor publice.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, preşedintele interimar al organizaţiei judeţene ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “Modelul economic pe care îl propunem împreună, guvernul actual, coaliţia de guvernare, pentru 2019, este păstrarea creşterii economice, creşterea veniturilor, creşterea nivelului investiţiilor.

State a subliniat şi priorităţile ALDE pentru exerciţiul bugetar 2019. “Sustenabilitatea bugetului, prin menţinerea sub control a deficitului bugetar. Acesta este motivul pentru care am solicitat o scădere a deficitului faţă de anul 2018, pentru a exista spaţiu fiscal ce să înlăture orice risc. Din punct de vedere al destinaţiilor, ALDE optează pentru o creştere a investiţiilor. Anul 2019 trebuie să fie un an al investiţiilor. Viziunea investiţională este, pe de o parte, însoţită, în planul resurselor, de sume mai mari faţă de anul trecut. Este, în al doilea rând, echilibrată pe regiuni, fiecare regiune a ţării, Transilvania, Moldova, Ţara Românească, bucurându-se de investiţii importante. Este pentru prima oară când viziunea investiţională este integrată şi multianuală. Subliniem că va fi un buget orientat mai mult pe proiecte, pe proiecte de investiţii, pe proiecte de infrastructură, lucruri pe care ALDE le-a susţinut constant în construirea bugetului pe 2019.” a mai spus State.

Proiectul de buget este construit pe o creştere economică de 5,5%, prudentă dacă am ţine cont de faptul evoluţia economică din ultimii doi ani a României. “Totodată, ALDE a susţinut în realizarea acestui buget să se aibă în vedere o reducere a deficitului bugetar. Astfel, deficitul bugetar cu care este construit actualul buget este 2,5% din Produsul Intern Brut. Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 342,7 miliarde de lei, respectiv 33,5% din PIB. Este pentru prima dată când PIB-ul României va depăşi nivelul de 1.000 miliarde de lei, bugetul având la bază un PIB de 1022,5 mld lei, ceea ce confirmă evoluţia economică pozitivă a României din ultimii ani. Mai mult, câştigul salarial brut în 2019 prevăzut în proiectul de buget este de 5.163 lei, în vreme ce numărul mediu de salariaţi se situează la 5,282 mil. persoane.” a mai afirmat liderul ALDE Călăraşi.

Şi în acest an, Sănătatea şi Educaţia sunt două domenii prioritare pentru Guvernul României. “Pentru Sănătate, suma alocată a fost majorată cu cca. 6 miliarde faţă de 2018, ceea ce înseamna o creştere de 12%. Pentru Educaţie s-au alocat suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul 2018, cca. 9,8 miliarde lei, pentru acoperirea creşterilor salariale, pentru investiţii. 50 miliarde lei vor fi alocaţi pentru investiţii, plus 45% faţă de anul trecut, cu 15,4 miliarde de lei mai mult faţă de 2018. La Ministerul Transporturilor, 6 miliarde lei in plus, adică cu 75% în plus faţă de anul 2018.” a subliniat Laurenţiu State.

Bugetele locale vor primi alocări record de 47,9 miliarde lei, cu 20% mai mari decât cele din 2018. “La nivel local, pentru Consiliile Judeţene s-a făcut o creştere de la 250 lei/locuitori la 450 lei/locuitor.” a spus State.

În 2019, prin buget, România îşi respectă angajamentul asumat de a aloca 2% din PIB pentru Apărare. Ministerul Fondurilor Europene are un buget record de 2,3 miliarde de lei, din care 2,09 miliarde credite bugetare alocate proiectelor europene.

Măsurile sociale cuprinse în proiectul de buget înseamnă creşterea punctului de pensie cu 15% începând cu 1 septembrie 2019, de la 1100 lei la 1265 lei, şi a pensiei minime cu 10%, de la 640 lei la 704 lei. “Trebuie subliniat faptul că bugetul de pensii este pe excedent, datorită transferului de contribuţii, e un plus de 0,2% din PIB. Majorarea salariului minim garantat în plată în mod diferenţiat. La 2080 lei, faţă de 1900 lei anul trecut, la 2350 lei pentru persoanele cu studii superioare şi minimum un an vechime, la 3000 de lei pentru persoanele angajate în sectorul firmelor cu minimum 80% cifra de afaceri în sectorul construcţiilor.” a mai subliniat liderul ALDE care a conchis “România este pe drumul corect, iar anul 2019 ne găseşte într-un moment propice pentru dezvoltarea ţării. Guvernul şi-a îndeplinit aproape toate obligaţiile pe care şi le-a asumat pentru anul 2018, iar în acest moment are sprijinul politic în Parlament pentru a merge cu noul buget, care să asigure continuarea creşterii economice. Facem un apel la seriozitate şi responsabilitate din partea reprezentanţilor opoziţiei, cei care pot avea poziţii politice şi chiar politicianiste uneori”

Pe 11 septembrie 2018, doi deputaţi PNL, Robert-Ionatan Sighiartău (foto) şi Dumitru Mihăilescul au depus în numele altor 35 de colegi de-ai lor Propunerea legislativă pentru completarea alin (1) al art. 3 din Legea 61 / 1993 privind alocaţia de stat pentru copii. Bine, au fost atât de deştepţi că, în loc s-o depună la Senat, prima cameră sesizată, au mers cu ea la braţ la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Dacă vă interesează, printre iniţiatori figurează şi deputatul de Călăraşi Cătălin Predoiu. Asta ca să ştiţi că omu’ e „viu” şi lucrează în Parlament pentru voi, cei care l-aţi votat dar pe care nu l-aţi mai văzut călcând prin oraş chit că vă e dor de el.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii 61 / 1993 privind alocaţia de stat pentru copii astfel încât începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul alocaţiei de stat pentru copii să se majoreze anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei.

Propunerea respectivă a picat luni la Senat, în plen, 62 de senatori votând pentru respingere, 32 pentru aprobare, consemnându-se şi 2 abţineri. Pe lista celor care au votat împotrivă s-ar afla şi senatoarea PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, înfierată cu mânie proletară că „A votat împotrivă / Iar iniţiativa a fost respinsă” . Evident, preţioasa informaţie a ajuns pe facebook, parlamentarul călărăşean fiind făcut ferfeniţă de internauţi. Tone de jigniri, flegme şi înjurături s-au revărsat la adresa ei. Manipularea PNL a dat roade având în vedere isteria creată.

Dar să vedem, în continuare, de ce au manipulat cu neruşinare liberalii pe marginea unui subiect, desigur, extrem de sensibil: majorarea alocaţiei de stat a copiilor!

Păi, potrivit dispoziţiilor articolului 31 din Legea 24 / 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată cu modificările şi completările ulterioare era necesar ca Expunerea de motive să conţină prezentarea impactului financiar „asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent cât şi pe termen lung (5 ani) inclusiv informaţii cu privire la cheltuieli şi venituri.” se arată în punctul de vedere al Guvernului.

Mai departe. Prin iniţiativa legislativă s-a urmărit majorarea alocaţiei de stat pentru copii pentru a se ajunge oarecum la standardele UE, însă nu s-a avut în vedere faptul că rata medie anuală a inflaţiei poate să fie şi negativă, nu doar pozitivă. Cuuuum? Aşaaaa cevaaaaa? Să nu fi ştiut băieţii deştepţi de la PNL de o astfel de „ipoteză” de lucru? Păi, s-a întâmplat la finalul anului 2016 când rata anuală a inflaţiei a fost de minus 0,5%, fiind al doilea an la rând când rata anuală a inflaţiei a înregistrat valori negative. Or, în Expunerea de motive se menţionează ca primă măsură „ajustarea valorii alocaţiei cu indicele anual al inflaţiei pentru a menţine suma la această valoare de piaţă, cu alte cuvinte să nu scadă”. Zău aşa, cum s-ar fi mărit alocaţia cu o rată anuală negativă?

Cei care au sărit ca arşi pe facebook, ar trebui să ştie că alocaţia de stat pentru copii se acordă în cuantumurile prevăzute de Legea 61 / 1993 şi se raportează la Indicatorul Social de Referinţă. Astfel în art. 3 alin (1), lit a), b) şi c) din Legea 61 / 2003 este stabilit cuantumul alocaţiei de stat, raportat la Indicatorul Social de Referinţă pentru cele 3 categorii cărora li se acordă şi anume:

a) 0,4 ISR pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap)

b) 0,68 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii prevăzuţi la art. 1, alin. 3

c) 0,44 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap, conform prevederilor art. 58 alin (1) din Legea 448 / 2006

În acest sens, se mai arată în punctul de vedere al Guvernului „completarea art. 3 alin (1) cu o nouă literă, lit. d) conferă neclaritate şi imprevizibilitate textului, cerinţă obligatorie în redactarea actelor normative prevăzute de art. 8 din Legea 24 / 2000, deoarece dispoziţiile acestuia fac referire la modalităţile de calcul al cuantumului alocaţiei de stat.”

Mai departe. Potrivit art. 127 alin 2 din Legea 76 / 2002, valoarea ISR se poate modifica prin Hotărâre de Guvern în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat an / an anterior.

Prin urmare, completarea Legii 61 / 1993, în sensul celor propuse prin iniţiativa legislativă ar fi trebuit să presupună mai întâi stabilirea unor cuantumuri fixe ale alocaţiei de stat şi apoi modalităţi de actualizare. Ştiu, e greu pentru manipulatorii de la PNL!

De asemenea, ar trebui să mai ştie aceşti băieţi populişti că media anuală a indicelui preţurilor de consum din prognoza pe termen mediu 2018 – 2022 este de 2,8% în 2019 faţă de 2018, 2,6% - 2020/2019, 2,5% - 2021/2020 şi 2,4% - 2022/2021. Din datele deţinute, impactul suplimentar faţă de cheltuielile aprobate la bugetul de stat cu această destinaţie pe anul 2018 ar fi de circa 105,5 milioane lei pe 2019, respectiv de cca 215 mil. În 2020, de cca 323 milioane în 2021 şi de cca 429 mil. Lei în 2022. Întrucât măsurile propuse prin iniţiativa legislativă implică majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat potrivit Legii 500 / 2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii responsabilităţii fiscal – bugetare nr 69 / 2010 republicată, în situaţia iniţerii unor măsuri care conduc la majorarea cheltuielilor bugetare, este necesar să fie prezentat atât impactul determinat de aplicarea acestor măsuri asupra veniturilor şi cheltuielile bugetare cât şi măsurile propuse în vederea compensării majorării cheltuielilor bugetare astfel încât să nu fie afectat deficitul bugetar.

E greu de priceput şi acum, nu?

Expunerea de Motive

În anul 2015, alocaţia pentru copii a fost stabilită în cuantum de 84 de lei pe lună per copil. De atunci nu s-a mai intervenit sub nicio formă pentru a ajusta în vreun fel valoarea alocaţiei indiferent de evoluţia preţurilor şi a inflaţiei. Se poate remarca faptul că ajutorul bănesc real pe care-l primesc copiii şi tinerii din România s-a diminuat în ultimii 2 ani. din cauza inflaţiei şi a atins cifra de 5,2% în 2018. Creşterea continua a preţurilor la majoritatea produselor se reflect în cheltuielile zilnice ale tuturor.

În acelaşi timp, România înregistrează annual o creştere economică de care în mod firesc trebuie să beneficieze toate categoriile sociale, inclusive copiii şi tinerii. Sigur că nicio dublare a cuantumului alocaţiei nu ne apropie imediat de ceea ce se întâmplă pozitiv în aproape toate ţările Uniunii Europene. O primă măsură necesară este ajustarea valorii alocaţiei cu indicele annual de inflaţie pentru a menţine suma la această valoare de piaţă, cu alte cuvinte să nu scadă.

Pentru ameliorarea acestei situaţii injuste la adresa copiilor şi tinerilor măsura este esenţială şi de impact.

Iniţiatori,

Robert – Ionatan Sighiartău – Deputat PNL

Dumitru Mihăilescul – Deputat PNL

Sursa foto Ziar de Bistriţa

Deputatul PSD Călăraşi, Sorin Vrăjitoru, susţine printr-o postare pe pagina personală de facebook că a reuşit să includă proiectul privind construirea unui port de ambarcaţiuni uşoare la Călăraşi, pe malul Braţului Borcea pe lista de investiţii a Ministerului Turismului, în 2019. „Proiectul meu de suflet, început în 2015 împreună cu colegul Bogdan Georgescu, pe vremea când eram consilier la Consiliul Judeţean Călărași, începe să prindă contur. L-am convins, după discuții ample, pe Bogdan Trif, Ministrul Turismului, să adauge în buget ideea de a pune orașul nostru pe harta turismului naţional şi, de ce nu, european. Suntem aproape de izbândă: miniportul de la Călărași, care ar putea ancora la țărm în jur de 200 de bărci mici, este bugetat printr-un credit de angajament. Mai e doar un pas până la reușita deplină: votarea bugetului pe 2019. Vă ţin la curent!” este mesajul transmis de parlamentarul călărăşean.

Pe pagina oficială de Facebook, Primăria Călăraşi a anunţat, pe 29 ianuarie, că s-a semnat contractul de proiectare şi execuţie de lucrări pentru reabilitarea şi modernizarea străzii Griviţa, arteră de circulaţie în lungime totală de 2.534 metri, valoarea acestuia fiind de 8.900.881,65 lei fără TVA din care: Serviciile de proiectare şi asistenţă tehnică însumează 297.652,11 lei fără TVA iar Lucrările de execuţie, 8.603.229,54 lei fără TVA. Nu se precizează sursa de finanţare dar cel mai probabil ea va fi acoperită din împrumuturi. Primăria are unul „pe rol”, în cuantum de 250 de miliarde de lei vechi şi speră ca în acest an să obţină „binecuvântarea” de la MFP şi pentru al doilea, cifrat la circa 420 de miliarde de lei vechi.

Intenţia primarului Drăgulin de a reface strada Griviţa este lăudabilă dar nu e nouă. Şi costă...cât nu face!

Dar să revedem „filmul” pentru că merită.

În şedinţa ordinară de plen din 20 ianuarie 2016, deci primar în funcţie era tot Drăgulin, consilierii locali au adoptat Hotărârea privind aprobarea documentației tehnico – economice pentru investiția cu titlul «REPARAȚII STRADA GRIVIȚA». La articolul 1 era stipulat „Se aprobă documentația tehnico – economică pentru investiţia cu titlul «REPARAȚII STRADA GRIVIȚA», MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI, cu următorii indicatori tehnico – economici: Valoare totală de 4.002.404  lei cu T.V.A., respectiv 845.879 euro cu T.V.A., din care C+M de 3.339.782 lei cu T.V.A., respectiv 742.273 euro cu T.V.A.” A fost pusă în aplicare, cumva, această Hotărâre? Ntz! Pentru că doi ani şi jumătate mai târziu, mai exact pe 28 iunie 2018, consilierii locali (e drept, alţii faţă de mandatul precedent, 2012-2016!) au votat Hotărârea privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii - ,,Reabilitare şi modernizare strada Griviţa” din municipiul Călăraşi. La articolul 1 din respectiva Hotărârea apare negru pe alb că “Se aprobă indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii ,,Reabilitare şi modernizare strada Griviţa”. Valoarea investiţiei este de 9.426.773,54 lei la care se adaugă T.V.A. în sumă de 1.771.363,62 lei din care C+M este de 8.664.284,65 lei la care se adaugă T.V.A. în sumă de 1.646.214,08 lei.”

Deci avem două Hotărâri, aprobate la un interval de 2 ani şi ceva, ambele vizând, în esenţă, cam acelaşi lucru până la urmă şi anume ca strada Griviţa să arate în condiţii normale, demne de o capitală reşedinţă de judeţ. Lucrările, însă, sunt estimate la valori diferite. În ultima Hotărâre se vede de la o poştă distanţă că „preţul” e cam de două ori mai mare decât în prima. Aşa de mult? Să întelegem cumva că în prima Hotărâre, lucrările erau de mântuială şi vizau o mână, două de asfalt iar în a doua, lucrările erau mai profunde, adică mai mulţi bani îngropaţi, cât mai departe de ochiul vigilent al Curţii de Conturi? Presupunând că lucrările din a doua sunt mai complexe şi mai „trainice”, atunci ce mai facem cu prima Hotărâre? Trecem cu vederea că a fost „elaborată” în an electoral, 2016, dar nu prea înţelegem cine ar trebui să suporte contravaloarea SF-ului că doar nu l-a făcut cineva gratuit. Şi vorbim, cred, de câteva zeci de miloane de lei vechi, nu? Pe de altă parte, de ce consilierii votează Hotărâri care sunt fie uitate, fie aruncate la coş mai târziu iar în locul lor apar altele care presupun alte cheltuieli semnificative, generate, în primul rând, de realizarea SF-urilor. Întreb pentru un prieten: Pentru administraţia liberală de succes de la Călăraşi, Hotărârile adoptate de Consiliul Local nu sunt literă de lege?

L-am chestionat, pe marginea acestui subiect, pe fostul viceprimar, Virgil Dumbravă care se afla în Executivul Primăriei, la momentul adoptării primei Hotărâri, în ianuarie 2016, cum explică această situaţie. Ce credeţi că a declarat?  „Să ştiţi că mă îngrijorează ceea ce spuneţi pentru că în 2016, dacă îmi aduc foarte bine aminte, a fost un Proiect de Hotărâre prin care s-a aprobat documentaţia tehnico-economică privind realizarea unor lucrări de reparaţii a străzii Griviţa. Păi dacă în 2016 a fost acel proiect de hotărâre, asta înseamnă că s-a aprobat un studiu de fezabilitate. Aprobând acel SF, cum să mai faci altul? Adică după doi ani şi ceva să faci un alt SF? Sincer, mi se pare destul de grav pentru că nu se putea. Dacă în 2016, Consiliul Local a aprobat acest SF privind reparaţii str. Griviţa, eventual în 2018-2019 putea să fie reactualizat. Da? Trebuia să fie reactualizat şi atât!” Evident o astfel de declaraţie nu valorează nici cât o ceapă degerată pentru Drăgulin, mai ales că vine de la un fost „subaltern” al său.

În dese rânduri, primarul Drăgulin s-a plâns că din cauza pârdalnicului de Guvern PSD – ALDE, nu are bani suficienţi ca să dea viaţă atâtor investiţii de care oraşul ăsta, cu o mână de oameni, are nevoie. O avea dreptate, în condiţiile în care se irosesc sume importante pe fel de fel de SF-uri care stau la baza unor proiecte ce zac ulterior prin setare? Şi pentru că nu mai sunt bune, inventează altele care stau la baza unor investiţii, în realitate importante dar atât de scumpe! Alţi bani, altă distracţie!