Senatoarea, Roxana Paţurcă, pre;edinte executiv interimar al organizaţiei judeţene PSD Călăraşi, a susţinut printr-o postare pe contul personal de facebook că proiectul de buget pe 2019 va permite o creştere economică sustenabilă a ţării şi în acest an.

“Modul în care a fost gândit și construit bugetul României pe anul 2019 permite o creștere economică susținută și în acest an, concomitent cu creșterea salariilor și a punctului de pensie, așa cum s-a promis în programul de guvernare.

Cu o creștere economică prognozată de 5,5%, cu 1% mai mare decât în 2018, cu o inflație medie de 2,8% și cu un deficit bugetar de sub 3%, anul 2019 va demonstra cu siguranță că România este capabilă să continue drumul economic ascendent și să reducă și mai mult inechitățile sociale.

Este de apreciat faptul că Guvernul a alocat suplimentar pentru Educație o sumă cu 47% mai mare decât anul trecut, procent destinat în principal acoperirii creșterilor salariale - acest lucru va bucura cu siguranță pe toți cei care își dedică viața la catedră și care vor beneficia de aceste fonduri.

Și Sănătatea, la fel ca și Educația, va avea un buget suplimentat față de anul trecut cu 12%, ceea ce înseamnă că Guvernul se va ține de cuvânt și în privința creșterilor salariale pentru medici și asistenţi.

Dincolo de aceste cifre care vizează anumite categorii de bugetari, mi-au atras atenția două obiective extrem de importante prevăzute în acest buget:

- alocarea către investiții publice a 46,8 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,57% din PIB. DIn acești bani, Programului Național de Dezvoltare Locală îi va fi alocat un total de 2,5 miliarde lei. Fondurile PNDL vor fi distribuite către județe, inclusiv la noi, la Călărași, către localitățile care au cea mai mare nevoie de investiții publice. Această alocare se va vedea în creșterea calității serviciilor publice, atât în mediul rural, cât și în localitățile urbane din întreaga țară.

- investiții în infrastructura de transport: 5,6 miliarde lei, din care 4,1 miliarde de lei aferente proiectelor finanțate din fonduri europene. Este o alocare generoasă destinată infrastructurii de transport, un domeniu unde trebuie să recunoaștem că România are încă de făcut pași mari pentru a ajunge acolo unde ne dorim cu toții.

Concluzia mea este că bugetul pe anul 2019 a fost construit avându-se în vedere priorități, pornindu-se de la realități. Cu siguranță mulți și-au dorit ca acest buget să fi fost definitivat la începutul anului. Uneori însă este bine să iei în calcul toate posibilitățile și să prevezi toate situațiile pentru a crea un buget realist, care să asigure creștere economică. Eu una prefer un buget bine gândit care să apară la final de ianuarie, așa cum este cazul bugetului pe anul 2019, decât unul întocmit în grabă, la final de decembrie.

Da, viitorul arată bine!” susţine parlamentarul călărăşean.

Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA), potrivit datelor prezentate joi seara de Ministerul Finanţelor Publice.

Anul trecut, Produsul intern brut s-a cifrat, potrivit datelor MFP, la 949,6 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 4,5% faţă de anul anterior, iar inflaţia medie anuală a fost de 4,63%.

Rata şomajului va scădea uşor în acest an, la 3,2%, de la 3,31% în 2018, ceea ce înseamnă că, la sfârşitul lui 2019, numărul şomerilor va fi de 287.000 de persoane.

Câştigul salarial mediu net urcă la 3.085 de lei, în 2019, de la 2.685 lei în 2018, iar numărul mediu de salariaţi este estimat, de asemenea, în creştere la 6,655 milioane persoane, de la 6,525 milioane persoane în 2018.

Veniturile bugetului general consolidat pentru 2019 sunt proiectate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Potrivit estimărilor autorităţilor, cele mai mari venituri sunt prevăzute la contribuţiile de asigurări sociale - 11,5%, TVA - 6,8 %, accize - 3%, impozit pe salarii şi pe venit - 2,3% din PIB.

Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB.

Cheltuielile cu investiţiile sunt preconizate la 46,8 miliarde lei (4,57% din PIB), în creştere cu 12,5 miliarde lei faţă de 2018. Principalele cheltuieli asigurate de la bugetul de stat pe anul 2019 vizează Programul Naţional de Dezvoltare Locală (2,5 miliarde lei), Programul de interes public şi social derulat de Compania Naţională de Investiţii (1,1 miliarde lei), investiţii ale operatorilor din industria de apărare (200 milioane lei), investiţii în infrastructura de transport (5,6 miliarde lei, din care 4,1 miliarde de lei aferente proiectelor finanţate din fonduri europene) şi investiţii în domeniul apelor (400.000 lei).

Nivelul datoriei guvernamentale brute estimat pentru anul în curs este de 35,3%, în creştere uşoară faţă de nivelul estimat pentru sfârşitul anului 2018, de 34,9%. Potrivit Ministerului Finanţelor, pe termen mediu ( (2019 - 2021) nivelul datoriei guvernamentale brute se va situa sub 40% din PIB, nivel net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

Președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că trebuie găsită cea mai bună şi rapidă soluţie pentru declasificarea protocoalelor SRI. Liderul ALDE a subliniat că judecătorii constituţionali nu au decis că acestea ar fi legale, ci doar că actul normativ privind declasificarea lor este neconstituţional.

„Curtea Constituţională este suverană în aceste chestiuni şi, chiar dacă sunt lucruri pe care le văd diferit şi nu ne convin la nivelul coaliţiei, trebuie să respectăm decizia CCR. Problema politică şi juridică a ilegalităţii protocoalelor rămâne. Prin urmare, CCR nu a hotărât că protocoalele ar fi legale, ci numai că legea privind declasificarea este ilegală. Protocoalele, în continuare, toţi juriştii consideră că sunt ilegale şi trebuie găsită cea mai bună soluţie şi cea mai rapidă pentru a declasifica aceste protocoale. Deci, CCR nu are obiecţiuni faţă de problema de fond, ci numai faţă de formula de legiferare, pe care o consideră neconstituţională”, a afirmat Tăriceanu.

Liderul ALDE a mai spus că decizia CCR nu pune în discuţie legalitatea protocoalelor, ele fiind în continuare ilegale. Totodată, președintele ALDE a spus că nu a avut nicio discuție cu ministrul de Justiție.

„Decizia CCR nu pune în discuţie legalitatea protocoalelor. Ele rămân în continuare să fie considerate ilegale. Nu intră pe fond, dar protocoalele nu au cum şi acest lucru e bine să îl reţinem şi acceptăm cu toţi – unică autoritate legiuitoare în România, ca în toate ţările cu democraţie parlamentară, este Parlamentul. Nu are nimeni dreptul să legifereze alături de Parlament, cu excepţia Guvernului care este autoritate legiuitoare delegată. Deci, protocoalele sunt ilegale. Deci, trebuie să găsim forma legală şi constituţională pentru a le declasifica. (…) Eu cred că acesta este un interes public general. Cred că pentru toată lumea trebuie să fie o preocupare serioasă ca în România să nu avem instituţii care legiferează paralel. Dacă facem toată ziua discuţii din astea savante şi invocăm statul de drept, atunci să vorbim în mod corect de statul de drept. Nu poate să fie vorba de stat de drept când SRI cu Procuratura legiferează în România. Dacă acceptăm o definiţie minimă a statului de drept, înseamnă că Parlamentul este, aşa cum v-am spus înainte, singura autoritate legiuitoare”, a explicat Călin Popescu-Tăriceanu.

Președintele ALDE a mai anunțat că va căuta noi soluții pentru declasificarea protocoalelor dintre SRI și instituțiile din justiție.

„În ceea ce mă priveşte, nu am de gând să depun armele şi să trecem cu buretele peste chestiunea cu protocoalele, să lăsăm protocoalele care s-au declasificat să fie însoţite de un toptan de protocoale care sunt ţinute bine de domnul Lazăr sub cheia pe care scrie ‘inginerii juridice'”, a declarat preşedintele ALDE.

Sursa www.alde.ro

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, consideră ca abuzul în serviciu trebuie redefinit, în contextul în care actuala definiţie datează din 1968, şi se declară încrezător că "legiuitorul va găsi formula cea mai bună" în acest sens.

Totodată, în opinia sa, Codul penal român este mult mai coercitiv decât cele ale altor state democratice. "Noi trebuie să continuam procesul acesta prin care prevenţia să fie pe primul plan, prin care coerciţia, pedeapsa să fie ultima soluţie (...) adică societatea nu trebuie să fie canalizată pe ideea construim penitenciare şi-i băgăm la inchisoare", afirmă Toader.

„Discuţia privind abuzul în serviciu nu este una nouă. Ea există în spaţiul public din România de câţiva ani de zile, iar nici până acum nu s-a ajuns la o concluzie.” e de părere liderul ALDE Călăraşi, Laurenţiu State, care a continuat “Situaţia privind abuzul în serviciu trebuie să fie clarificată şi în România. Abuzul în serviciu, cel care există azi în Codul Penal, este o reminiscenţă comunistă. România trebuie să se raporteze la legislaţia europeană care constituie un model fără îndoială şi pentru ţara noastră, să ne uitâm că sunt ţări în care nu există această prevedere de abuz în serviciu. Aceste prevederi din Codul Penal erau folosite cu precădere ca instrumente politice de eliminare a unora care sunt incomozi în regimul comunist. La fel cum s-a întâmplat în ultima perioadă şi în România. Nu e nicio diferenţă.”

State consideră că problema abuzului în serviciu ar trebui abordată “dintr-o perspectivă europeană, aşa cum este reglementat în alte ţări europene, trebuie să facem şi noi. Amplitudinea dosarelor, numărul de dosare făcute pe abuz în serviciu, a făcut ca România să deţină nişte recorduri triste şi nedorite.”

Liderul organizaţiei judeţene PNL Călăraşi, Viorel Ivanciu a organizat joi la prânz o inedită întâlnire cu media locală anunţând că îl va susţine „necondiţionat” pe actualul primar al municipiului reşedinţă de judeţ dacă acesta îşi va anunţa candidatura pentru cel de-al 3-lea mandat în fruntea Executivului călărăşean adăugând că în cazul în care Dan Drăgulin va face un pas în spate, îşi va asuma rolul de candidat al Partidului Naţional Liberal în locul acestuia. „În situația actuală, consider că interesele partidului sunt mai importante decât cele personale şi atunci obiectivul meu, în calitate de lider al organizaţiei municipale Călăraşi, cea mai mare din judeţ, este să contribui la fortificarea echipei Partidului Naţional Liberal pentru a câştiga bătăliile electorale care se profilează încă din acest an şi mă refer la alegerile europarlamentare din mai, respectiv prezidenţiale din noiembrie. Am fost, sunt şi voi rămâne în echipa care s-a dovedit de atâtea ori câştigătoare a PNL Călăraşi. Voi fi alături de primarul, Daniel Drăgulin, aşa cum din 2012 formăm o echipă, dar şi de toţi ceilalţi liberali care-şi doresc ca PNL să rămână prima forţă politică din municipiu şi din judeţ. Dacă Daniel Drăgulin, primarul în funcție și președintele organizație județene  PNL Călărași dorește să continue parcursul politic și va candida pentru un nou mandat, îl voi urma și-l  voi sprijini necondiționat. Dacă nu va candida, cu siguranță voi face pasul în față, solicitând călărășenilor  încrederea și sprijinul dumnealor.” a declarat Ivanciu, susţinut în cadrul conferinţei de presă de senatorul, Răducu Filipescu, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene, Alina Jipa şi Florin Drăgan, lideri ai organizaţiei municipale PNL Călăraşi.

Consilier local în mandatul 2012-2016, Viorel Ivanciu a devenit după alegerile din iunie 2016 viceprimar al municipiului.

Viorel Ivanciu / Cinci priorități majore

1. Creșterea calității serviciilor municipale în condițiile creșterii transparenței  consumului   de resurse publice

Un management transparent al resurselor publice la nivelul decidenților locali (de multe ori un cost ridicat pentru un serviciu se justifică prin calitate sporită / investiții consistente și vizibile) dar și un comportament civic corespunzător în comunitatea noastră va duce fără doar și poate la creșterea calității serviciilor municipale.

2. Îmbunătățirea disciplinei si respectării  legii cu privire la utilizarea domeniului public  ,disciplina urbanistică și disciplina în construcţii

Vom continua acțiunile începute, vom explica mai bine și vom întări parteneriatul cu cetățenii pentru un oraș mai frumos și funcțional.

3. Introducerea tehnologiilor inteligente în administrarea și managementul politicilor publice și serviciilor municipale.

Nimic nu este posibil în viitor dacă comunitatea noastră nu va introduce și utiliza tehnologiile inteligente în toate domeniile. De aceea voi pleda de fiecare dată pentru introducerea și utilizare tehnologiilor digitale în administrația locală, în managementul serviciilor municipale ca bază pentru creșterea eficienței și  îmbunătățirea continuă a calității lor.

4. Îmi reafirm dorința de a angaja politici mai deschise, mai responsabile și mai eficiente, de a promova transparenta instituționala și decizională, de a încuraja participarea civică la viața publică și folosirea noilor tehnologii în administrație. Demersurile sunt menite să îmbunătățească încrederea cetățenilor, mediului de afaceri și societății civile în autoritățile publice locale. Asta înseamnă parteneriat public-privat.

Parteneriatul public-privat reprezintă o modalitate relativ nouă a gestiunii delegate a serviciilor publice.

Conceptul de parteneriat public-privat exprimă o modalitate de cooperare între o autoritate publică şi sectorul privat, respectiv organizaţii neguvernamentale, asociaţii ale oamenilor de afaceri ori companii, pentru realizarea unui proiect care produce efecte pozitive pe piaţa forţei de muncă şi dezvoltarea locală. Deci problemele majore de interes comunitar pot fi abordate eficient în cadrul creat de parteneriatul public-privat.

Avantajele parteneriatului public-privat:

a. posibilitatea optimizării calităţii serviciilor publice, prin aporturile partenerilor privaţi care vin cu soluţii noi la preţuri scăzute;

b. degrevarea bugetelor publice de unele cheltuieli induse de asigurarea unor servicii, prin transferul acestora către zona privată, unde există soluţii inovatoare; c. compensarea lipsei de strategie şi inovaţie specifică sectorului public;

c. crearea unor oportunităţi de afaceri pentru sectorul privat.

5. Vreau ca lucrurile să se miște în interesul comunității.

Acțiunile mele nu au ca finalitate votul sau funcția, au ca obiectiv să facem ca  lucrurile să se miște. Toate acestea pot fi posibile doar printr-un efort al tuturor călărășenilor într-un parteneriat continuu.

Consiliul Local Budeşti risca să se dizolve în urma demisiilor a 9 consilieri locali de la UNPR, ALDE, PSD şi PNL, la finele lunii decembrie 2018. Situaţia a revenit la normal în urmă cu vreo două săptămâni. Două consiliere liberale au revenit asupra deciziei pentru întrunirea cvorumului care a dat posibilitate reîntregirii numărului de aleşi locali de la UNPR şi ALDE.

Liderul judeţean ALDE Călăraşi, Laurenţiu State, susţine că acţiunea de dizolvare a Consiliului Local a fost iniţiată de PNL prin liderul său, Mihai Ilie, despre care se spune că ar fi fost „ajutat” chiar de fratele său, secretarul UAT. Acum lucrurile au reintrat în normalitate iar prioritatea Executivului o reprezintă aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, inclusiv a listei de investiţii pe 2019.

Domnule State, până la urmă s-a rezolvat şi situaţia din Consiliul Local Budeşti care părea scăpată de sub control. Cum au decurs lucrurile?

A fost, într-adevăr, o situaţie destul de delicată din punctul meu de vedere, iniţiată de aripa PNL, în speţă de dl. Mihai Ilie, care nu ascund, a fost candidatul nostru pentru primărie şi a avut un rezultat destul de apreciabil dar din motive personale a ales să urce în barca liberalilor, la momentul acesta având chiar funcţia de preşedinte al organizaţiei locale PNL Budeşti. La un moment dat, dumnealui a iniţiat acest curent de dizolvare a Consiliului Local, determinând din anumite simpatii sau din alte considerente decizia consilierilor. Un număr de 8 consilieri au luat hotărârea să-şi înainteze demisiile. În primă fază a fost un consilier de-al nostru, dl. Bumbăcel care a demisionat pe 11 decembrie iar ceilalţi în data de 28 decembrie 2018. Ca urmare a acestor demisii, Consiliul Local a luat act de ele, au fost înregistrate, numai că în ceea ce ne priveşte pe noi, ALDE, având doi consilieri, pe dl. Bumbăcel Gheorghe şi Ionel Matei, iniţiasem deja procedura de excludere a acestora. Din câte cunosc, ceilalţi consilieri care şi-au depus demisiile provin 3 de la UNPR, 2 de la PNL iar cel de-al treilea, tot de la PNL, a fost propus pentru excludere însă nu au fost înaintate aceste documente şi prin urmare dna. Tudor avea dreptul să participe la lucrările şedinţei de Consiliul Local, ceea ce s-a şi întâmplat. Aş vrea să vă mai spun că fosta primăriţă, dna. Lefter, înainte de a se întocmi materialele de şedinţă, a revenit asupra demisiei. Tot asupra demisiei a vrut să revină şi dl. Ciună de la PSD, dar revenirea fiind tardivă, nu şi-a mai produs efecte. Drept urmare, PSD nu a mai nominalizat persoana care să-l înlocuiască pe dl. Ciună, urmând să depună ulterior, documentaţia.

Această discuţie în ceea ce-i priveşte pe consilierii ALDE şi cei PSD, s-a purtat cu dl. Iacomi de la PSD şi împreună cu echipe de lucru, din ambele părţi ne-am deplasat la Budeşti unde am discutat cu ei, la această discuţie participând şi un consilier UNPR care a rămas în Consiliu. Au mai fost prezenţi, bineînţeles, şi cei de la UNPR care i-au prezentat pe cei 3 supleanţi care i-au înlocuit pe cei demisionaţi.

În şedinţa din ianuarie, numărul consilierilor în funcţie a fost de 13, urmând ca PNL să-şi regleze aspectele interne.

Pe această cale vreau să-i mulţumesc domnului Iacomi şi echipei de la PSD, vreau să spun că alianţa PSD-ALDE funcţionează la Budeşti. Chiar şi cu UNPR merge datorită implicării domnului preşedinte Buricea şi pe această cale îi mulţumesc, pentru că a dat dovadă de maturitate politică prin refacerea Consiliului Local.

Toată povestea asta, spuneaţi mai devreme că a pornit de la Mihai Ilie. Altfel spus prin acel demers s-a forţat dizolvarea Consiliului Local şi organizarea de noi alegeri, dumnealui aflându-se într-o legătură, ca să nu-i spun complicitate, cu fratele său care e secretarul Primăriei.

Asupra domnului secretar se crează un curent de suspiciune deoarece e în concediu medical. Nu văd ca un lucru tocmai ortodox faptul că şi-a încuiat biroul, nu a permis accesul la documente. Locul său e ocupat de o doamnă, însă limitată profesional pentru o astfel de funcţie. Am înţeles că acolo există o sesizare iar dl. secretar va face subiectul unei anchete ce va fi iniţiată de Prefectură urmând a se clarifica situaţia.

Dacă se vor constata nişte abateri, se vor lua măsurile legale.

Dacă nu se clarifica acum situaţia, Consiliul Local intra în dizolvare...

Sunt 3 condiţii de dizolvare a unui Consiliul Local: una e dacă nu se ţin timp de 3 luni la rând şedinţe şi de asemenea dacă nu ar fi existat supleanţi pe listele partidelor, lucru care le-a scăpat celor de la PNL. Acesta este principalul motiv cu care noi am reuşit să dejucăm acest puci, dacă-l putem numi aşa.

Dacă n-ar fi revenit cele două doamne de la PNL, nu s-ar fi făcut cvorum.

Sigur, era foarte important să avem cvorum. Am studiat acest aspect, mai erau şi alte posibilităţi. Legea spune că se reconstituie acea comisie de validare, şi validarea noilor consilieri se face de către majoritatea consilierilor în funcţie. Adică cei 6 care rămăseseră pe poziţii.

Situaţia este lămurită...

Da, am vorbit cu dl. primar, Sinel Nae, cu dl. viceprimar, Florin Nae şi am semnale că lucrurile vor intra în normalitate. Recent, am înţeles că am avut pe ordinea de zi un proiect cu privire la plata salariilor restante. S-a aprobat o rectificare de buget astfel încât să fie achitate drepturile salariale pe perioada restantă. Se lucrează la bugetul pe 2019, aspect foarte important pentru că la începutul anului 2018 am avut o situaţie inedită, în sensul în care a fost adoptat fără o listă de investiţii. Doamna contabilă şi-a luat concediu medical, au rămas cu plăţi restante, punându-i astfel într-o situaţie destul de delicată pe cei din conducere. Funcţionarea pe 2018 a fost destul de greoaie.

Mulţumesc!           

Comunităţile locale vor avea în 2019 cel mai mare buget din istoria României, circa 77 miliarde de lei, fiind aproape jumătate din valoarea bugetului de stat, a anunţat, miercuri, preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

"Win-win situation" pentru autorităţile locale: mai mult pentru cei săraci, fără pierderi la cei bogaţi. Comunităţile locale vor avea în 2019 cel mai mare buget din istoria României: circa 77 miliarde de lei, adică aproape jumătate din valoarea bugetului de stat (164,5 mld.). Aleşii locali vor păstra toate sumele încasate din impozitul pe venit şi vor primi 11 miliarde de la Guvern, din cotele de TVA", a scris Dragnea pe Facebook.

El a susţinut că primăriile vor opri direct 60% din încasări, aşa cum au cerut. "Niciun judeţ nu va avea mai puţin de 400 lei/locuitor, faţă de doar 250 anterior, şi nicio primărie nu va avea mai puţin de 1.200 lei/locuitor, faţă de doar 750 lei înainte. Primăriile vor opri direct 60% din încasări, aşa cum au cerut, iar restul de 40% vor merge la judeţ, din care 20% se vor întoarce la aceleaşi primării pentru echilibrare. Şi bucureştenii vor avea mai mult decât înainte", a adăugat Dragnea.

Liderul PSD a mai anunţat că "va avea loc o descentralizare a finanţelor, aleşii locali vor prelua o serie de cheltuieli din sarcina Guvernului, dar tot vor rămâne cu 9 miliarde mai mult decât aveau înainte".

"De acum, ei vor avea pâinea şi cuţitul, dar asta îi obligă să fie mai responsabili faţă de cetăţeni: mai multă chibzuinţă la cheltuielile curente şi mai mulţi bani pentru investiţiile aşteptate de comunitate", a subliniat preşedintele social-democraţilor.

Sursa www.agerpres.ro