La viitoarele alegeri locale, programate cel mai probabil spre finalul lunii septembrie, formaţiunile politice care tânjesc să intre în Consiliul Judeţean ar trebui să obţină cel puţin 8.700 de voturi care le-ar aduce, din start cam vreo 2 mandate. Desigur, un factor important îl reprezintă prezenţa la vot!

Dacă partidele mari, PNL şi PSD n-au de ce să-şi facă griji, având în spate, fiecare, armate întregi de primari, consilieri locali şi judeţeni, emoţii mari ar putea să aibă ALDE, PMP, Pro România şi Alianţa 2020 USR – PLUS, ultimele 2 pentru prima oară în faţa unui asemenea obstacol.

Fiecare dintre ele speră astfel să treacă pragul iar cu cele 2,3 poate chiar 4 mandate pe care speră să le obţină, să intre la negocieri cu „învingătorul” pentru creionarea unei majorităţi care să dea componenţa viitorului Executiv.

De data asta, spre deosebire de alegerile din 2016, alegerea preşedintelui CJ se va face prin votul direct al cetăţenilor şi nu indirect, în urma votului exprimat de către consilierili aleşi. Candidaţii pentru funcţia „supremă” devin automat „locomotive” pentru partidele lor.

PSD (25-29 la sută, în plan naţional) mizează pe actualul preşedinte, Vasile Iliuţă (cu o susţinere politică acum în vreo 30 de localităţi!), în vreme ce liberalii (33-35 la sută în preferinţele românilor) încă mai „bâjbâie”. Deşi l-au anunţat încă din martie candidat pe Valentin Barbu, actualul vicepreşedinte CJ „nu sparge” sondajele, aflându-se mult sub scorul partidului. În acest caz, liberalii iau în calcul şi soluţia de rezervă, fie Mitică Tudone, fost secretar al CJ, fie Daniel Ştefan, fost director al Direcţiei de Dezvoltare. Totul depinde de rezultatele sondajului pe care liberalii îl vor realiza foarte curând.

În zona partidelor mici, dornice să facă „jocurile” în cazul unor alianţe, pe „dreapta” s-ar afla PMP şi Alianţa 2020 USR – PLUS. Ambele „se gudură” deja în jurul lui Iohannis – Orban. Primul se află deja la guvernare (au reprezentanţi în ministere şi în deconcentrate), la nivel naţional (procent de 4% în sondaje naţionale) iar USR şi PLUS (împreună se bucură de interesul a 11% - 14% dintre români) au anunţat că sunt interesate de o alianţă cu liberalii chiar şi la locale. Pentru şefia CJ, partidul lui Băsescu mizează cel mai probabil pe Simona Vlădică iar USR şi PLUS pe „insolventa” Amelia Giurcan, o „apropiată” a liberalilor.

Atât PMP cât şi USR PLUS tânjesc la acelaşi electorat al PNL-ului, cel „de dreapta” care totuşi are şi el limitele sale într-un judeţ precum Călăraşiul.

Pe „stânga” figurează PRO România, partid cu o cotă de piaţă la nivel naţional cuprinsă între 6 şi 11%. „Locomotiva” partidului lui Ponta ar putea fi Răzvan Meseşeanu, cel care a declarat recent că în plan local PRO România nu intenţionează să facă nicio alianţă înaintea localelor. După aflarea rezultatelor, sigur lucrurile se vor schimba! În mod normal, în cazul în care nu va putea obţine 15 din cele 30 de mandate puse la bătaie, PSD s-ar simţi mai confortabil în preajma PRO România dacă Meseşeanu&Co vor obţine şi paşapoartele pentru viitoarea legislatură judeţeană. La Călăraşi, PRO România va miza enorm pe imaginea lui Victor Ponta sperând să se “înfrupte” din plin din electoratul PSD-ului.

La nivel local, ALDE e în degringoladă majoră încât e greu de crezut că va mai găsi reurse până la toamnă ca să repete rezultatul din urmă cu 4 ani (8967 de voturi / 6,72%).

Ceilalţi „jucători” care or mai fi ei, au intrat deja în marja de eroare, prezenţa lor urmând a fi mai degrabă una simbolică.

Aceasta ar fi „harta” poltică locală pentru Consiliul Judeţean, acolo unde liberalii au făcut legea din 2004 şi până în prezent. Deşi au tocat bugete impresionante, investiţiile „ridicate” în cele 3 mandate pot fi numărate pe degete. Dar despre astea, în viitorul apropiat.

Pentru toate partidele, indiferenta de nivelul lor, alegerile locale înseamnă de fapt un barometru pentru parlamentare. Cele „mari” vor deveni şi mai „mari” iar cele mici riscă chiar să şi dispară!

Ce a fost în 2016

Total alegători înscrişi în liste: 259.771

Total alegători prezenţi la urne: 145.186

Prezenţa la vot: 55,89%

Total voturi valabil exprimate: 133.250

Mandate obţinute în Consiliul Judeţean

PNL: 62.794 voturi – 47,12%: 16 mandate+1 mandat (la redistribuire) / 17

PSD: 43.224 voturi / 32,43%: 11 mandate+1 mandat (la redistribuire) / 12

ALDE: 8967 voturi / 6,72%: 2 mandate / 2

N-au trecut pragul

UNPR: 6303 voturi / 4,73%

PDS: 3268 voturi / 2,72%

PSRo: 3522 voturi / 2,64%

Partida Romilor PRO Europa: 2439 voturi / 1,83%

PMP: 2373 voturi / 1,78%

Total: 18.265 voturi / 13,71%

Deşi la începutul lunii martie, candidatura sa pentru Primăria Călăraşi a fost validată, la nivel central, în cadrul BPN, Dan Drăgulin a „simţit” parcă nevoia să-şi reconfirme poziţia de candidat PNL, nu neapărat în rândul călărăşenilor ci mai de grabă în faţa unor colegi care nu-l văd ca pe o soluţie câştigătoare, subliniind acest lucru într-un comunicat de presă difuzat în urmă cu o săptămână.

Contracandidatul său de la PSD, Marius Dulce a comentat acest „demers” uşor sinonim cu „disperarea”, susţinând că „îngrijorarea” unor liberali de la vârful organizaţiei este justificată. „Liberali de la vârful partidului îşi dau seama că nu mai are control asupra a ceea ce se întâmplă în oraş, în felul acest distrugând tot. Nu mai e un secret, aceşti oameni din jurul actualului primar au început să se dezică de el” a spus Dulce care a continuat „Noi, cei din PSD, nu suntem neapărat într-o competiţie cu administraţia Drăgulin&Co. Noi suntem în competiţie cu noi pentru că obiectivul nostru este să identificăm cele mai fezabile soluţii pentru problemele curente ale Călăraşiului. Ne propunem proiecte serioase, nu fanteziste ori costisitoare şi care sunt în concordanţă cu priorităţile cetăţeanului. Nu sunt vorbe goale ce vă spun acum!”

În ciuda unor manipulări lansate din tabăra PNL, Dulce rămâne candidatul social – democraţilor pentru prima poziţie din Executivul Primăriei Călăraşi, nominalizarea fiind decisă încă de la începutul lunii martie, inclusiv de conducerea centrală a partidului. „Aşa după cum bine ştiţi, la ultima conferinţă la care au fost prezenţi şi domnul Marcel Ciolacu, preşedinte interimar şi respectiv domnul Paul Stănescu, secretar general interimar, am fost validat în calitate de candidat al partidului pentru Primăria Călăraşi. Sper că s-a înţeles asta şi în taberele adverse!” a precizat Marius Dulce.

În altă ordine de idei, Dulce a „comentat” şi sondajul online iniţiat de liberalii pe o reţea de socializare şi care potrivit unor surse din cadrul PNL s-ar afla la o „distanţă” de 8 procente peste actualul primar, Dan Drăgulin. „Este important şi acest sondaj pentru că realizat cu participarea călărăşenilor. Nu ştiu modalitatea lui de realizare dar cifrele „surprind” fatul că cetăţenii îşi doresc schimbarea. Iar dacă această „schimbare” se numeşte Marius Dulce, e foarte bine. Dar, ştiţi prea bine că cel mai sigur „sondaj” e cel din ziua votului. În ce ne priveşte, am fost, suntem şi vom rămâne lângă cetăţean, evaluîm în mod corect priorităţile acestui oraş şi nădăjduim că vom găsi soluţiile corecte ca să nu ajungem în situaţia de a face lucrări de dragul de a le face, foarte scumpe dar şi de proastă calitate.” a conchis Marius Dulce.

Fostul ministru pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan Oprea a criticat decizia PNL de a ataca la CCR legea care interzice vânzarea companiilor de stat lansând şi o întrebare nu neapărat retorică pentru guvernanţi. „De ce sau pentru cine vrea PNL să vândă, pe nimic, CEC Bank, Hidroelectrica și Aeroporturi București?”

„PNL a atacat la CCR legea care interzice vânzarea companiilor de stat. Cum era previzibil, mașinăria lor de propagandă a început să împroaște cu noroi în PSD pentru această inițiativă.

Ce uită să spună PNL:

1 Ceea ce oricare antreprenor știe: nu scoți un pachet de acțiuni la vânzare când piața este în scădere. Cu atât mai mult trebuie să fii precaut (nu prost), când Banca Mondială prognozează că avem in față cea mai severă criză economică din ultimii 150 de ani. În astfel de perioade cumperi. Intreb: de ce sau pentru cine vrea PNL să vândă, pe nimic, CEC Bank, Hidroelectrica și Aeroporturi București?

2 Pentru că tot vorbim despre interesul României, să spunem că in timpul guvernării PSD am reușit: capitalizarea CEC Bank cu aproape un miliard de lei și creșterea cotei de piață de la 9% la 13%, Hidroelectrica a redevenit competitivă cu un mare potențial de a deveni actor regional dacă se continuă programul de achiziții/investiții, iar Aeroportul are un profit de peste 370 milioane leil;

3 Legea are o limită in timp de 2 ani, cât este estimată de către instituțiile internaționale durata crizei;

4 Germania are un program pentru dezoltarea industriei în următorii 10 ani prin care statul se poate implica pentru stimularea/salvarea marilor competitori (companii). Franța la fel.” A scris pe  Facebook senatorul PSD.

În opinia sa, competiția globală a schimbat fundamental politicile economice ale statelor din vestul europei. “Cu PNL la guvernare noi rămânem provinciali, în contratimp cu evoluțiile macroeconomice ale Europei și ale lumii. Sau poate că tunurile date la ANRMAP prin plata, în avans, a 410 milioane lei sunt prea mici pentru apetitul imens pentru banii publici al PNL-iștilor? Și atunci s-au gândit să mai facă un "business" și să vândă tot ce este performant pe mai nimic.” a conchis Ştefan Oprea.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a criticat pe Facebook decizia Guvernului Orban de a interzice deschiderea restaurantelor de la 15 iunie pe care o cataloghează ca fiind „un act chiar antinaţional”. O astfel de măsură va afecta şi mai mult miile de firme din industria Horeca, împinse pur şi simplu spre faliment.

“Decizia de a interzice deschiderea restaurantelor de la 15 iunie este calea sigură spre faliment a mii de firme din industria ospitalității!

Dincolo de penibilul situației în care s-ar afla clienți și patroni deopotrivă, care aflați pe terasă atunci când se pornește o repriză de ploaie nu știu ce să facă: să fugă la mașină fără să plătească, să fugă în restaurant și să încalce legea, decizia de a nu deschide restaurantele este un act chiar antinațional. O spun fără să tresar, pentru că aceste măsuri draconice nu fac altceva decât să fugărească turiștii români spre alte plaje, din Bulgaria sau Grecia, unde nu mai sunt aceste limitări, unde oamenii sunt bineveniți și lumea revine la o normalitate responsabilă.

Este posibil ca domnii Klaus și Ludovic să lucreze pentru alții și nu pentru poporul român?” a scris pe pagina persoană de Facebook preşedintele ALDE, Călin Poescu Tăriceanu.

Potrivit datelor publicate de INS, aprilie 2020 a fost prima lună din ultimul deceniu în care preţurile au crescut mai mult decât salariile. Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5201 lei, cu 185 lei (-3,4%) mai mic decât în luna martie 2020 iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3182 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 112 lei (-3,4%).

“În guvernarea Orban, prețurile cresc mai mult decât veniturile, iar puterea de cumpărare a românilor se prăbușește. PNL ia banii din buzunarul românilor și îi dă clientelei de partid.” a declarat deputatul PSD, Sorin Vrăjitoru care a continuat “În aprilie, guvernarea PNL a scos din buzunarele fiecărui român câte 100 de lei. Asta în vreme ce Cîțu împrumută 1.000 de euro pe secundă și pune deja 4.000 de euro povară pe fiecare familie a țării! De fapt, nivelul de trai al românilor a început să se deterioreze imediat după intrarea PNL la guvernare, înainte de pandemie. Nu e nici „greaua moștenire”, nici noul coronavirus. Este fix rezultatul unei guvernări ce pune interesele clientelei mai presus de ale românilor!”

Vrăjitoru reaminteşte că în această perioadă liberalii “au plătit în avans o datorie către sponsorii partidului, frații Micula, au achitat în avans despăgubirile prin ANRP către clientela politică, au tăiat taxe și impozite pentru prietenii de la bănci și firme din energie şi au eliminat limitarea tarifelor la utilități din grija profitului pentru corporațiile străine.”

În opinia sa, “au epuizat bugetul cu plăți clientelare și acum spun că nu mai au bani de pensii și alocații. Este fix cinismul servit pe post de austeritate, în 2010, de PDL-știi deveniți azi stâlpii guvernării liberale.”

Coordonatorul judeţean al PRO România Călăraşi, Răzvan Meseşeanu susţină că pentru alegerile locale din toamnă, partidul pe care-l reprezintă nu ia în calcul nici un fel de alianţă însă nu exclude această posibilitate la alegerile parlamentare, obiectivul fiind formarea unui guvern serios şi responsabil care să asigure o bună guvernare pentru români şi România. „Dacă vom merge singuri în alegerile locale? Acesta este un lucru pe care-l afirm cu tărie de multă vreme. De aici, de la Călăraşi, vom susţine acest punct de vedere. În ceea ce ne priveşte, avem candidaţi proprii şi pentru Primării, Consilii Locale, pentru şefia CJ ori pentru Consiliul Judeţean. Deci, nu ne gândim la niciun fel de alianţă, nici cu PSD-ul, nici cu PNL-ul, nici cu USR-ul ori altă forţă politică. Până la urmă, alegerile locale vor demonstra fiecărui partid.” a declarat pentru www.arenamedia.ro Meseşeanu care a continuat „După locale, va fi momentul de lansare într-adevăr, al viitoarelor alianţe care se vor face în Parlament, de data asta extrem de bine justificat pentru formarea viitorului guvern. Deci despre alianţe vom vorbi după alegerile locale”.