Senatul a adoptat, vineri, în calitate de primă cameră sesizată, propunerea legislativă privind prelungirea mandatelor aleşilor locali.

În favoarea proiectului au votat 100 de senatori, înregistrându-se şi 28 de abţineri.

Proiectul de lege, iniţiat de Marcel Ciolacu şi Alfred Simonis (PSD), Florin Roman (PNL) şi Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), prevede că mandatele în curs ale primarilor, primarului general al municipiului Bucureşti, preşedinţilor de consilii judeţene, consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor judeţene se prelungesc până la data de 1 noiembrie 2020.

"Data alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020 se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea votării", prevede proiectul.

Propunerea legislativă adoptată de Senat mai stipulează că "Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale şi măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale".

Proiectul mai stabileşte anumite restrângeri de termene, înjumătăţirea numărului de semnături, modalitatea de strângere a acestora şi de înregistrare.

Iniţiatorii precizează, în expunerea de motive a proiectului de act normativ, că organizarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale trebuie demarată într-un context sigur din punct de vedere epidemiologic.

"Stabilirea datei alegerilor locale din anul 2020 trebuie să ţină cont de progresia infecţiei cu noul coronavirus, de necesitatea prevenirii răspândirii acesteia şi de restricţiile impuse în acest context prin starea de alertă cu impact direct asupra colectării semnăturilor de susţinere depunerii candidaturilor desfăşurării campaniei electorale, organizării votării propriu zise, numărării voturilor şi centralizării rezultatelor", se arată în expunerea de motive.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursa www.agerpres.ro

PSD nu va vota o prelungire a stării de alertă în forma ultimelor 30 de zile, a anunţat, joi, preşedintele interimar al formaţiunii, Marcel Ciolacu.

"Este exclus ca Partidul Social Democrat să voteze o prelungire a stării de alertă în forma ultimelor 30 de zile. Mai exact, colegii mei au venit cu câteva propuneri clare către Guvernul României, respectiv că vor veni cu cererea de încuviinţare a stării de alertă să cuprindă în primul rând redeschiderea spitalelor pentru bolile cronice, redeschiderea spitalelor suport COVID care nu au avut niciun fel de pacient în ultimele 30 de zile, exclus continuarea procedurii de achiziţii publice fără licitaţie sau angajări privind derogare de la lege. În schimb, considerăm pentru încă o perioadă limitată obligativitatea purtării de măşti în spaţii închise, cu respectarea limitării persoanelor pentru evenimente şi, nu în ultimul rând, distanţarea socială", a precizat Ciolacu la sediul central al PSD.

Sursa www.agerpres.ro

Coordonatorul judeţean al PRO România Călăraşi, Răzvan Meseşeanu a salutat declaraţia preşedintelui partidului Victor Ponta care a precizat astăzi pe pagina personală de Facebook că PRO România nu va fi niciodată anexa PSD sau a altui partid vechi, criticând astfel poziţia liderului USR, Dan Barna, care “anunţă că s-a “predat” pentru nişte funcţii călduţe şi sinecuri politice, că Uniunea devine o simplă anexă a PNL - adică a unei forţe politice care de 30 de ani face jocuri politicianiste, afaceri şi interese personale”.

“Mai sugestiv decât a spus-o preşedintele partidului, domnul Victor Ponta, nu cred că se putea spune. Le-a dat astfel peste nas tuturor celor care vehiculează în spaţiul public faptul că vor fi alianţe, apropieri, că vor fi “remorci” fie pe dreapta sau pe stânga eşichierului politic. Dacă pe partea dreapta vor fi “remorci”, pe stânga, în nici un caz.” a spus Meseşeanu care a continuat “PRO România, nici la Călăraşi, nici în altă parte, nu va fi “remorca” PSD-ului. Sincer să fiu nu ne-ar conveni nici invers să fie întrucât o “remorcă” în politică înseamnă tot felul de compromisuri, mai mult sau mai puţin justificate. Compromisuri în politică se fac dar să se facă în beneficiul cetăţenilor. Să se facă în aşa fel încât cei care le fac să stea cu capul sus, atunci când se uită-n oglindă să nu le fie ruşine de compromisul făcut, pentru un scop nobil pentru ca oamenii care votează să aibă parte şi de beneficii de pe urma lor.”

“Am crezut că USR va fi alternativa modernă, profesionistă, curată, necesară pe zona politică de Dreapta / aşa cum Pro România este şi va fi pentru Stânga!

Văd ca liderul USR anunţă că s-a “predat” pentru nişte funcţii călduţe şi sinecuri politice, că Uniunea devine o simplă anexă a PNL - adică a unei forţe politice care de 30 de ani face jocuri politicianiste, afaceri şi interese personale! Înseamna că Dreapta va rămâne ce este azi - o adunătură ineptă de sifonat bani şi functii de la Stat! Mesajul că dacă votaţi USR vă treziţi că obţineţi PNL este o uriaţă eroare politică!

Pro România nu va fi niciodată anexa PSD sau a altui Partid vechi - nu suntem deloc “condamnaţi” să ne punem la remorca cuiva - dimpotrivă / suntem “condamnaţi” să oferim alternativa la ceea ce oamenii NU mai vor după 30 de ani / nu ne trebuie funcţiile şi poziţiile oferite de vechii politicieni în schimbul transformării noastre în “soldaţi cuminţi” / noi vom lupta pentru schimbare, modernitate, profesionalism - pentru reforma care TREBUIE făcută până în 2024!

Noi spunem că cerem voturile pentru Pro România ca să fiţi reprezentaţi de Pro România (nu de PSD sau de alt Partid)! Direct şi asumat! Noi suntem Pro România - şi ţinem doar cu România!”

Victor Ponta, mesaj transmis joi pe pagina personală de Facebook

Doamna Amelia Giurcan este una dintre cele mai „proaspete” figuri din politica locală. A optat pentru un partid „de dreapta”, nou – nouţ, gălăgios şi de „fiţă”, iar potrivit propriei sale mărturisiri, a intrat în USR, căci despre el era vorba, în toamna anului 2018. „M-am înscris într-o noapte, așa usor deranjată de ce se întâmplă pe scena politică. Îi urmăream de ceva timp pe colegii din USR-PLUS, pe deputații și senatorii noștri care au făcut un scut împotriva PSD-ului când a fost cazul și cu celebra Ordonanța 13 și cu toate nebuniile care s-au întâmplat în 2018. Mi-a plăcut foarte mult abordarea lor și faptul că erau tineri, proveneau din alte medii, educați, oameni capabili, oameni care demonstraseră ceva, oameni care în momentul în care a fost nevoie ca ei să ia atitudine, au luat atitudine și pur și simplu au stat pe baricade. Așa a început aventura mea în USR Călărași. Am început cu campania “Oameni noi în politică”, am lucrat în campania pentru europarlamentare, a urmat campania pentru alegerile prezidențiale în care m-am implicat cu toate forțele.”, avea să declare undeva la începutul anului Amelia Giurcan într-un interviu acordat unui post de radio local. Ce frumos!

Câteva luni mai târziu, probabil datorită performanţelor obţinute la europarlamentare, doamna Giurcan a fost desemnată de conducerea centrală preşedinte al organizaţiei judeţene USR Călăraşi. După faptă şi răsplată!

Cariera sa politică e abia la început. Din informaţiile pe care le am, doamna Amelia Giurcan va reprezenta alianţa USR – PLUS în competiţia pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Călăraşi la localele din toamnă. Adică îşi doreşte să devină preşedinte a Consiliului Judeţean! Prima femeie din istoria administraţiei judeţene!

Dacă politic, astrele par să-i fie favorabile, în afaceri, Amelia Giurcan şi-a dovedit „priceperea” cu vârf şi îndesat. Adică e un „dezastru”. Despre ce este vorba?

Cariera de antreprenor a început în 2008. Mai exact în decembrie când împreună cu soţul său, Gigi Giurcan, fost şef la „2 şi un sfert” au pus bazele societăţii Invest Gama SRL cu un capital social de 45.250 lei şi care are ca obiect de activitate „Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun”. Deţinând 40% din părţile sociale, doamna Amelia Giurcan „ocupă” şi funcţia de administrator.

Toate bune şi frumoase până în vara anului 2019, când potrivit cererii înregistrată pe rolul Tribunalului Călăraşi în data de 1 august, sub numărul 862 / 116 / 2019, a fost pur şi simplu nevoită, alături desigur de asociatul său, să solicite în instanţă declanşarea procedurii generale a insolvenţei. Cum aşa? Societatea, cu activitate desfăşurată în domeniul transportului de mărfuri, ar fi început să întâmpine dificultăţi financiare începând cu 2018. Situaţia precară a fost determinată şi de imposibilitatea achitării la timp a datoriilor generate de facturile emise pentru combustibil necesar deplasării celor 6 autoutilitare, precum şi a ratelor aferente contractelor de leasing financiar încheiate.

Şi uite aşa, din cauza managementului defectuos (cum să-ţi meargă prost afacerile, dacă tu întâmpini greutăţi cu privire la plata facturilor pentru combustibil? De ce mai cumperi combustibil dacă tot n-ai ce să cari cu cele 6 autoutilitare?), firma a acumulat datorii în sumă totală de 328.693 lei. În scripetele fiscului, firma administrată de Amelia Giurcan figura cu un debit de 93.693 lei, înregistrat mai exact la AJFP Călăraşi „născut” din taxe şi impozite la bugetul de stat. Nu-i mai menţionăm şi pe ceilalţi din listă c-o să le plângeţi de milă!

La instanţă, ghinion, vorba unui clasic în viaţă! Potrivit Sentinţei civile nr. 9 / 11.09.2019, judecătorul sindic respinge cererea formulată de debitorul Invest Gama SRL. La apel, soţii Giurcan au mai mult noroc. „Prin decizia civilă nr. 2174 / 16.12.2019, Curtea de Apel a admis apelul. CA a anulat hotărârea atacată şi a trimis cauza judecătorului sindic în vederea deschiderii procedurii de insolvenţă. De data asta, debitoarea avea să depună şi situaţia plăţilor întocmită pe ultimele 6 luni anterioare formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei. Dar, surpriză! Apelanta debitoare a mai invocat şi faptul că, aşa cum a arătat şi în declaraţia formultă cu privire la înstrăinarea făcută din patrimoniul debitoarei, 2 autoutilitare au fost înstrăinate în luna iulie 2019 către persoana fizică Anghel Iulian Daniel (gurile rele pretind că e chiar fratele doamnei administrator), pentru suma totală de 47.346 lei (nu-i cam puţin totuşi?).

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Călăraşi la data de 3 februarie 2020 iar pe 11 martie se admite cererea formulată pentru deschiderea procedurii generale a insolvenţei.

E bine, e chiar foarte bine. Aşa sunt oamenii „de dreapta” care nu mai dorm noaptea din cauza ciumei roşii. După ce dau chix în afaceri, speră să dea lovitura în politică. Chiar şi în Călăraşi, unii au reuşit!

Întrebată în cadrul aceluiaşi interviu de la radio, care ar fi în opinia sa profilul de candidat USR pentru a ocupa o funcție de primar sau de președinte de Consiliu Județean, doamna Amelia Giurcan a spus „Încercăm să aducem în fața cetățenilor o alternativă, să venim cu oameni bine pregătiți, oameni care au demostrat că sunt capabili să conducă și să facă lucruri frumoase. Este foarte important ca oamenii aceștia să fie scoși un pic în fața pentru că toți ne-am săturat de actuala clasă politică, ne-am săturat ca din patru în patru ani să schimbăm primarul PNL cu primarul PSD sau primarul PSD cu primarul PNL, ne dorim oameni noi care să-si pun amprenta pe localitățile lor.”

Cuuum? Oameni bine pregătiţi care au demonstrat că sunt capabili să conducă și să facă lucruri frumoase? Şi că e foarte important ca oamenii aceștia să fie scoși un pic în fața pentru că toți ne-am săturat de actuala clasă politică, ne-am săturat ca din patru în patru ani să schimbăm primarul PNL cu primarul PSD sau primarul PSD cu primarul PNL, ne dorim oameni noi care să-si pun amprenta pe localitățile lor?

O fi de râs sau de plâns?

Îţi trebuie mult tupeu „să poluezi” spaţiul public cu asemenea inepţii! Dacă n-ai reuşit să administrezi o afacere, cât de mică sau de mare o fi ea, provocând pagube şi faţă de Fisc care trebuie să strângă bani pentru o „ţară ca afară”, cine ne garantează nouă, alegătorilor că un astfel de politician e capabil să administreze un judeţ? Slavă Domnului să nu se scumpească prea mult combustibilul după 27 septembrie!

Dan Barna, şeful său direct pe linie de partid, are de ce să fie mândru. Cu o asemenea candidată, "bine pregătită" care "a demonstrat că e capabilă să conducă" (desigur spre faliment!) şi "să facă lucruri frumoase" (adică datorii şi faţă de bugetul national), USR - PLUS are toate şansele să intre “în insolvenţă”. Apropos, domnule Barna, mai aveţi astfel de “pricepuţi” şi "capabili” prin partid? Cu astfel de “Oameni noi în politică” n-o să ajungeţi decât în…faliment!

PS Interesantă e şi “povestea” cu Invest Gama Consulting SRL. Dar despre asta în curând!

Turismul este probabil cel mai afectat domeniu de activitate din România, cu pierderi estimate de un miliard de euro, dar în mod paradoxal este şi domeniul pe care Guvernul îl ignoră, plin de aroganţă, de mai bine de două luni. Industria noastră de turism se află în incertitudine totală, hotelierii neştiind de exemplu dacă pot redeschide restaurantele din 15 iunie. Şi asta, deoarece, în loc să ne concentrăm pe comunicarea şi promovarea de măsuri, de practici, pe implementarea unei relaxări graduale şi coordonate, noi ne gândim la cum să comunicăm o dată exactă.

PLUS a pus deja la dispoziţia Guvernului ghiduri de reluare a activităţii pentru domeniul turismului şi al teraselor şi restaurantelor, alături de alte ghiduri sectoriale, plecând de la paşii recomandaţi de organizaţii europene (EU-OSHA) şi internaţionale (OMS), precum şi de la experienţa altor state membre europene pentru repornirea imediată a sectorului.

PLUS a cerut Guvernului şi i-a pus la dispoziţie şi un Program "Primii paşi după COVID", prin care antreprenorii, inclusiv din domeniul HORECA, să poată fi susţinuţi printr-o schemă simplă de ajutor de stat pentru îndeplinirea condiţiilor de protecţie necesare, pe care de altfel le recomandăm în ghidurile menţionate mai sus.

Alianţa pentru Turism (un parteneriat între 18 asociaţii naţionale şi locale de turism) a anunţat în luna mai planul "S.O.S. Turismul Românesc - Soluţii de Organizare şi Susţinere a Turismului Românesc", propunând Guvernului 10 măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc, alături de alte 50 de măsuri pentru relansarea turismului, printre care măsuri cerute insistent şi de PLUS, precum flexibilizarea muncii prin metoda muncii parţiale (Kurzarbeit) şi acordarea de granturi pentru întreprinderile din turism afectate de COVID-19, ca parte a Planului de relansare de care are nevoie România.

Federaţia Patronatelor în Turism din România (FPTR) a anunţat ieri că va da în judecată Guvernul pentru subminarea economiei naţionale, dacă restaurantele din hoteluri nu se deschid din 15 iunie. Reacţia Prim-ministrului Orban a fost să chestioneze reprezentativitatea patronatelor în loc să reacţioneze la problema pe fond - îngroparea industriei turistice româneşti.

Guvernul trebuie să vină imediat cu un plan funcţional care să ofere bani şi îndrumare pentru industria turistică, lucrând împreună cu cei din turism şi nu împotriva lor.

Celelalte state din UE au anunţat deja relansarea turismului. Franţa pune la bătaie 7 miliarde de euro. Italia oferă vouchere de câte 500 de euro pentru cei care îşi fac vacanţa în ţară. Spania, Franţa, Italia, Germania, Austria, Belgia, Grecia, Bulgaria şi lista continuă cu majoritatea statelor membre UE au redeschis complet hotelurile şi restaurantele, pentru a impulsiona turismul. Guvernul României trebuie să acţioneze urgent în linie cu celelalte state membre şi cu Parlamentul European, dacă doreşte să exploatăm potenţialul turistic al ţării noastre.

Parlamentul European pregăteşte o Rezoluţie pe evoluţia sectoarelor de transport şi turism în contextul pandemiei, ce va fi votată şi probabil adoptată în plenara de săptămâna viitoare.

Zilele acestea, am făcut cercetări pentru a veni cu propuneri concrete pentru cele 23 de milioane de cetăţeni europeni care lucrează în sectorul turismului, şi care au fost afectaţi de rata mare de şomaj provocată de pandemie, dar şi pentru antreprenorii mici şi mari din sectorul de turism, care contribuie cu 10% la PIB-ul UE. Am propus o serie de amendamente în textul rezoluţiei propuse de Grupul Renew, care au fost preluate în moţiunea deja depusă pentru negocieri.

Elementul-cheie propus în rezoluţie este nevoia de coordonare. În primul rând, între statele membre, printr-o politică europeană de turism. Vorbim de o coordonare mai mare pentru a reveni la libertatea de mişcare iniţială, pentru a putea elimina graniţele interne împreună, nu individual şi pentru a evita discriminări şi acorduri bilaterale între state membre. Propunerile mele sprijină mobilitatea lucrătorilor transfrontalieri şi sezonieri, respectarea drepturilor lor pe piaţa muncii şi a drepturilor lor sociale de către toate statele membre.

Apoi, coordonare pe plan naţional, între instituţiile statului, companii şi reprezentanţii lucrătorilor în domeniu. Iar pentru asta, avem nevoie de investiţii. Investiţii în competenţele digitale şi lingvistice ale angajaţilor din sectoarele de transport şi turism, de pachete de dezvoltare personală, de digitalizarea generală a serviciilor şi nu în ultimul rând de o dezvoltare sustenabilă a destinaţiilor de turism.. Investiţii în industrie şi inovare, sprijinirea IMM-urilor şi a reţelelor de clustere pe tot continentul european. Dar cel mai important, avem nevoie de investiţii într-un transport accesibil şi conectat, într-o infrastructură modernă, dezvoltată şi sigură, conectată şi racordată la specificul fiecărei destinaţii de turism.

Dar în timp ce noi ne gândim la toate aceste lucruri şi avem o facilitate de reforme şi investiţii pusă la dispoziţie de Comisia Europeană, oare guvernul României se gândeşte la cum să promoveze sectoarele de turism în care România are un potenţial imens? Există oare planuri pentru turismul cultural, mai ales că sectoarele creative şi culturale au fost absente din viziunea guvernului de măsuri în contextul pandemiei? Există planuri pentru exploatarea turismului rural, când există zone aproape inaccesibile din cauza lipsei de infrastructură? Există oare planuri pentru a transforma Valea Jiului într-o zonă de turism sustenabil?

Multe întrebări justificate, nici un răspuns edificator din partea Guvernului. Doar praf în ochi. Revin cu cerinţa fermă de a vedea Planul de Relansare cu care ne amăgeşte Guvernul de atâta timp. Şi o să tot revin pe tema asta, cât va fi nevoie.

Celula de Criză PLUS

GL Economie

Dragoş Pîslaru, Europarlamentar PLUS, Renew Europe

Nu încape dubiu, Călăraşiul a devenit un şantier, Execitivul demarând parcă în disperare de cauză în ultimii 2 ani câteva investiţii care vizează reabilitarea şi modernizarea infrastructurii, toate finanţate din împrumuturi bancare. Din păcate, nici unul dintre ele n-a fost finalizat deşi termenele prevăzute în contracte spun altceva. De ce oare?

Şi acum, cu câteva luni înainte de examenul electoral din septembrie – octombrie, Executivul Primăriei şi-a intensificat eforturile de a demonstra că lucrează intens în beneficiul cetăţeanului, pregătind şi alte investiţii deşi nu o duce deloc bine cu banii. În acest sens, în perioada imediat următoare va începe reabilitarea halei de legume şi fructe a Pieţei Orizont, investiţia, evaluată la 1.039.707,80 lei ce trebuia demarată, ce-i drept, potrivit promisiunilor asumate încă din urmă cu un an. Nicio vorna în plus, în schimb, despre modernizarea Bazarului Big, o investiţie de peste 5,3 milioane euro care ar fi trebuit să fie „pe rol” potrivit graficului iniţiat de Executiv!

Liderul consilierilor PSD din Consiliul Local municipal, Marius Dulce critică această politică „hei – rupistă” iniţiată de Executivul liberal în materie de investiţii subliniind că în goana după voturi Drăgulin&Co se ghidează după principiul “după noi, potopul!”. “După părerea mea dar şi a cetăţenilor cu care dialoghez, actuala administraţie funcţionează parcă pe principiul “după noi potopul! Începem tot, dărâmăm tot. Dacă vom fi tot noi, bine, dacă nu, şi mai bine!”. E o goană nebună de a arăta că se face, arată de fapt o disperare a actualei administraţii care a pierdut să zic aşa meciul cu călărăşenii. Calitatea lucrărilor făcute până acum e destul de precară pentru care s-au cheltuit fără noimă mulţi bani, cei mai mulţi dintre ei provenind din împrumuturi bancare” a declarat Dulce care a încheiat “N-ar fi o noutate că Primăria se confruntă cu lipsuri financiare care afectează nu doar planul de investiţii ci şi plata salariilor. De unde să mai aibă bani dacă-I cheltuie fără rost. Din ce ştiu, tot Primăria trebuie să suporte şi cheltuielile legate de Covid. Şi acolo e o sursă de inflamare publică! Situaţia nu e deloc roz dar sper să nu scape din control.”