Luni seară, urmau să fie prezentate rezultatele referendumului intern al PSD în privința rămânerii în cadrul coaliției de guvernare.

Reducerea semnificativă a posibilităților de utilizare a banilor publici a fost rezumată în întrebarea la care trebuie să răspundă delegații partidului: „Consideraţi că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?”.

În aceste condiții, piața locală a dat semne de nervozitate, în lipsa unui mesaj clar din partea președintelui Dan în privința rezolvării acestei crize, care se suprapune peste cea a deficitului bugetar și a creșterii prețurilor la materiile prime energetice, consecință a războiului din Iran.

Euro s-a tranzacționat într-un culoar foarte îngust, cuprins între 5,098 și 5,0996 lei, care indică posibilitatea unor intervenții discrete ale BNR, care nu dorește ca euro să depășească, după aproape un an, pragul de 5,10 lei. În aceste condiții, cursul monedei unice a urcat marginal de la 5,0987 la 5,0989 lei, față de 5,0920 lei, la începutul săptămânii trecute.

Aceeași prudență se manifesta și în segmentul monetar al pieței, unde volumul zilnic al tranzacțiilor s-a înjumătățit vineri. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, stagnează de mai mult de o săptămână la 5,87%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%.

Chiar dacă Iranul și SUA joacă alba-neagra cu revenirea traficului naval prin strâmtoarea Ormuz, investitorii nu mizează pe o nouă escaladare a conflictului. Lunea aceasta, euro se tranzacționa în culoarul 1,1729 -1,1775 dolari, față de 1,1664 – 1,1729 dolari, la începutul săptămânii trecute, dar sub maximul ultimelor 9 săptămâni de 1,1849 dolari, ce a fost atins vineri seară, după apariția unor informații că strâmtoarea se va redeschide.

În piața locală, cursul dolarului a urcat la începutul acestei săptămâni de la 4,3229 la 4,3341 lei, față de 4,3196 lei, în ședința de marțea trecută.

Cursul francului elvețian a urcat luni de la 5,5267 la 5,5471 lei, față de 5,5336 lei în urmă cu o săptămână, efect al majorării cererii de monedă helvetă, considerată drept un refugiu în perioadele tulburi din punct de vedere geopolitic.

La rândul ei, media lirei sterline a urcat de la 5,8502 la 5,8558 lei, valoare apropiată de cea de la începutul săptămâni trecute.

Prețul gramului de aur a urcat de la 666,0444 lei la 668,4279 lei, față de 663,4576 lei, la începutul săptămânii trecute. Creșterea se datorează majorării cotațiilor metalului galben la 4.736 – 4.815 dolari.

Monedele din regiune se apreciau la 4,2346 zloți/euro, respectiv 362,55 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 73.794 – 75.549 dolari, valori apropiate de cele de la sfârșitul săptămânii trecute. Ethereum fluctua între 2.262 și 2.328 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

De la începutul săptămânii trecute, în piețele internaționale s-a manifestat o revenire a apetitului pentru risc, tendință de care au profitat și monedele de la marginea zonei euro.

Miercurea aceasta, când transferurile se realizau în culoarul 5,09 – 5,093 lei, cursul euro a coborât de la 5,0920 la 5,0914 lei, minimul ultimelor două luni, față de 5,0949 lei, în urmă cu o săptămână.

Anunțul făcut de INS, conform căruia, rata anuală a inflației a crescut de la 9,3% în februarie la 9,9% în martie, va influența deciziile de politică monetară ale BNR din acest an.

Săptămâna trecută, BNR a decis să mențină rata de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Comunicatul de presă a precizat că „rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”.

O analiză a ING Bank estimează că inflația din aceasta lună va crește la 11%, iar cei de la Erste Bank și-au modificat prognoza pentru sfârșitul anului de la 4,6% la 5,1%.

Aceste perspective au stabilizat dobânzile interbancare. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%.

Piețele au început să se obișnuiască cu declarațiile mirabolante făcute de Donald Trump, iar euro a avut o tendință ascendentă față de dolar.

De la un minim de 1,1594 dolari, miercurea trecută, euro a urcat marți la un maxim al ultimelor două 1,1802 dolari, pentru ca la jumătatea acestei săptămâni să se stabilizeze în jurul valorii de 1,1780 dolari.

În piața locală, cursul monedei americane a fost stabilit miercurea aceasta la 4,3224 lei, față de 4,3602 lei, în urmă cu o săptămână.

Volatilitatea cursului francului elvețian a fost minimă iar acesta a scăzut miercurea aceasta de la 5,5336 la 5,5284 lei. O evoluție asemănătoare a avut și lira sterlină, care a crescut la jumătatea acestei săptămâni la 5,8576 lei.

Tendința de apreciere a metalului galben s-a menținut și la jumătatea săptămânii, iar uncia a urcat la 4.787 – 4.872 dolari. În piața locală, prețul gramului de aur a crescut de la 663,4576 lei la 666,3095 lei, față de 661,6256 lei, în urmă cu o săptămână.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2370 zloți/euro. În schimb, a celei maghiare s-a depreciat modest la 363,74 forinți/euro.

Bitcoin și-a temperat creșterea înregistrată marți și se tranzacționa la jumătatea acestei săptămâni între 73.583 și 54.780 dolari. Ethereum fluctua între 2.312 și 2.344 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Joia aceasta, nivelul redus al aversiunii față de risc a asigurat o evoluție stabilă monedei naționale, care nu a necesitat intervenții din partea băncii centrale.

Situația se poate complica în cazul în care PSD va decide să treacă în opoziție, în condițiile în care robinetul cu bani al statului s-a defectat iar primarii și șefii de consilii județene nu mai au acces atât de ușor la sumele cu care erau obșnuiți.

Declarația făcută Ilie Bolojan că nu va demisiona de la șefia guvernului, ar putea să aducă un Executiv fără o susținere majoră în Parlament, ceea ce va încetini și mai mult procesele de reformă ale statului, care au fost blocate într-o mare măsură de PSD încă de anul trecut.

Dezordinea politică locală se suprapune peste criza creată de războiul din Golful Persic. Conflictul a pus FMI în poziția de a reduce estimările privind creșterea economică mondială din acest an de la 3,3%, înaintea războiului, la 3,1%, valori mai mici decât expansiunea din 2025 care a fost de 3,4%.

În ceea ce privește țara noastră, ultimele estimări pentru 2026 ale FMI indică o creștere a PIB de până la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza în octombrie trecut, dar și o inflație anuală de 4,4%, majorată de la 3,8%, valoare anticipată în ianuarie.

În așteptarea deciziei PSD, cursul euro a crescut modest de la 5,0914 la 5,0918 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 5,09 – 5,095 lei.

Menținerea euro sub pragul de 5,10 lei, poate fi pusă și pe seama reducerea deficitului de cont curent în primele două luni ale acestui an la 3,1 miliarde euro, mai jos cu jumătate de milion de euro comparativ perioada similară din 2025. În schimb, datoria externă totală a României a urcat în perioada menționată, conform datelor BNR, la aproape 230 miliarde euro.

Finanțele au reușit joi să se împrumute din nou din piața locală, după eșecurile repetate de luna trecută. Trezoreria a atras din piața locală 300 milioane lei la un randament mediu anual de 6,81%, cu scadența în iulie 2033. Valoarea programată a emisiunii a fost de 300 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 507,1 milioane lei.

În piața monetară nu s-au observat mișcări, în condițiile în care volumul tranzacțiilor zilnice a coborât sub media înregistrată luna trecută. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%.

Euro fluctua în culoarul 1,1772 – 1,1824 dolari iar media monedei americane a crescut marginal de la 5,3224 la 5,3226 lei.

Cursul francului elvețian s-a retras de la 5,5284 la 5,5172 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8576 la 5,8523 lei.

Monedele din regiune se depreciau ușor, la 4,2411 zloți/euro, respectiv 364,69 forinți/euro.

Prețul gramului de aur a urcat de la 666,3095 la 668,6095 lei, iar metalul galben fluctua între 4.790 și 4.839 dolari.

Bitcoin a profitat de deprecierea monedei americane și a urcat la 74.298 – 75.267 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 2.330 – 2.369 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Fermierul călărășean Gheorghe Toma raportează culturi promițătoare pentru acest an, după refacerea rezervelor de apă în sol, estimând producții ridicate la cerealele de toamnă. Gestionând câteva sute de hectare într-o afacere de familie, acesta solicită urgent reabilitarea infrastructurii de irigații Terasa Călărași și subliniază importanța investițiilor în utilaje proprii pentru noua generație de agricultori.

 

Nea Toma, bine te-am găsit!

Gheorghe Toma: Bine ați venit la mine în fermă.

E pentru prima oară când te văd în ipostaza de fermier. Am auzit numai cuvinte bune și foarte bune despre activitatea pe care o desfășori în domeniul agriculturii. Cum ești? Cum te simți?

Gheorghe Toma: Din punct de vedere fizic, bine, mulțumim lui Dumnezeu. Din punct de vedere psihic, e mai greu pentru că e lumea întoarsă cu fundul în sus.

Probabil că te gândești la faptul că s-a scumpit mult motorina.

Gheorghe Toma: Și la asta, dar cel mai tare, e problema războiului care tot bântuie. Nu numai o parte din lume, chiar toată lumea.

În ultimii ani am avut parte de COVID, am trăit războiul din Ucraina, acum războiul din Iran. Cine știe ce mai fie în continuare?! Spune-mi, cum stăm cu agricultura anul ăsta? Avem ce mânca la vară?

Gheorghe Toma: Din punctul meu de vedere, culturile arată destul de bine. Dumnezeu ne-a ajutat și cu precipitații, s-a refăcut o mare parte din apa pierdută în anii din urmă cu secetă foarte, foarte severă. Nu să zicem că a fost de o lună, două, un an, a fost vreo patru ani la rând. Și în condițiile astea, era nevoie de apă în pământ ca de aer.

Din ce spune flerul dumitrale, cam la ce recolte să ne așteptăm anul ăsta?

Gheorghe Toma: Cum arată ca iarbă verde, cum zicem noi agricultorii, să sperăm că grâul, orzul, rapița să realizăm producții pe care le-am realizat în anii buni la agricultură, în special în zona noastră. Ca să fiu corect și anul trecut cu seceta care a fost, pe noi ne-a ajutat Dumnezeu și a venit și ceva precipitații și am făcut în jur de 8 tone la orz, în jur de 6 tone la grâu. Porumbul a fost mai slăbuț cu toate apa pe care i-am dat-o, 4 udări, dar temperaturile foarte, foarte ridicate au făcut ca porumbul să nu polenizeze cum trebuie, să nu dea randamentul.

Și prețurile au fost pe măsură când le-ați rectificat?

Gheorghe Toma: Tocmai că și prețurile au fost foarte, foarte jos față de anii când se făceau producții mai mari. Dacă e să o luăm cu o retrospectivă în urmă, anul 2021 a fost anul de grație pentru porumb.

Au fost producții mari atunci...

Gheorghe Toma: Producții la 10 tone la neirigat și prețuri peste 1 leu kilogramul

Adică bine.

Gheorghe Toma: Nu bine, foarte bine. De atunci au început să coboare și prețurile.

Poate să încheie ciclu și urmează un altul...

Gheorghe Toma: Ar fi foarte bine să se întâmple așa ceva. Sperăm că toamna și primăvara acestui an ne-au dat speranțe, având în vedere că în zona noastră avem peste 300 și ceva de litri pe metru pătrat.

Când v-ați apucat de agricultură?

Gheorghe Toma: De agricultură m-am apucat imediat după Revoluție. Fiind tehnician agronom, eu nu știam să fac altceva decât ce am învățat la școală. În condițiile astea am pus ochii pe pământul de la părinți, de la socrii, de la prieteni și am început o asociație.

De familie, probabil.

Gheorghe Toma: Nu de familie, pe Legea 36. În condițiile astea trebuia să am consiliul de conducere, trebuia să am comisie de revizie. Deci nu puteam să fac eu ce trebuia să fac fără acordul lor. Și cred că 3 sau 4 ani am mers pe această formă de organizare. Și pe urmă am trecut pe SRL-ul, pe legea 31 și din 2006 suntem pe această formă de organizare.

Până să intrăm în Uniunea Europeană, agricultura parcă nu era o afacre profitabilă. Mă refer la lipsa subvențiilor atunci.

Gheorghe Toma: Din punctul ăsta de vedere sunt de acord cu dumneata. Dar dacă ne întoarcem un pic mai în spate, chiar și IAS-urile și CAP-urile care erau foarmate din oameni gospodari care se țineau de treabă și erau specializați în culturi de câmp, culturi tehnice sau vița de vie sau legume, se făceau producții. Se făceau și irigații. Țin minte că în 1967 s-a dat în folosință sistemul de irigații Terasa Călăraș, primul sistem de irigații din țara românească. În momentul când s-a încheiat toată lucrarea și s-a dat în primire se puteau iriga 10.000 de hectare. Era o singură pompare de apă pentru cam vreo 6.000-7.000 de hectare. Se mai făcea o repompare care traversa Radu Negru, traversa Calea Ferată, șoseaua Călărașul Slobozia și ajungând până la Călărașii Vechi iar de acolo cobora până la Piscicola.

Ce suprafață lucrezi acum?

Gheorghe Toma: 350 de hectare.

Și ai tot ce-ți trebuie? Mă refer la utilaje...

Gheorghe Toma: Avem toate utilajele necesare pentru aceste 350 de hectare.

Când ți-a venit prima dată să lași totul baltă și să termini povestea cu agricultura?

Gheorghe Toma: Păi, în condițiile când mai merge să judecăm ce trebuie și cum trebuie, sper să-i ajut pe copii până când n-oi mai putea...

Dar dumneata încă mai poți.

Gheorghe Toma: Eu zic că mai am încă și conștiință, am și capacitate de gândire și de a lua o hotărâre.

Și de muncă...

Gheorghe Toma: Și de muncă. Din punctul ăsta de vedere, da. Și pentru asta să le mulțumesc copiilor că m-au înțeles în momentul când le-am zis să vină la fermă că singur nu mai pot să fac față. Și au venit, s-au făcut ingineri agronomi.

Și îți dau o mână de ajutor aici.

Amândoi băieți iar și nepoata ne ține evidența.

Deci, până la urmă, a devenit o afacere de familie.

Gheorghe Toma: E afacere de familie, 100%.

Dacă în fața dumitale s-ar afla ministrul agriculturii, care ar fi problemele pe care le-ai ridica? Ce mesaj ai vrea să-i transmiți?

Gheorghe Toma: Primul mesaj pe care l-aș transmite domnului ministru Barbu ar fi să fie aproape de toți agricultorii. Și de cei care lucrează două hectare, trei hectare dar și de cei care lucrează până la o mie sau două mii de hectare. Sunt două lucruri importante pentru perioada aceasta. Apa și carburanții. Fără aceste două lucruri, nu se poate să facem agricultură performantă și modernă.

Eu sper că domnia asta e din breasla noastră. A lucrat și la ANIF, știe despre ce-i vorba, știe ce înseamnă apa, știe ce înseamnă desecările, știe ce înseamnă să se implice în această direcție.

Și pentru asta chiar aș putea să îi transmit o rugăminte ca sistemul de irigație, terasa Călărași, e singurul din județul Călărași, care a rămas cu structura veche.

Și ce trebuie făcut?

Gheorghe Toma: Pentru asta trebuie și acest sistem reabilitat. Asta înseamnă canal bine șlefuit și să nu așteptăm o jumătate de zi să vină apa până la culturi. Și bineînțeles să ne ajute ca să punem stațiile de presiune în funcție.

Te-ai apuca de treabă?

Gheorghe Toma: Imediat, în condițiile când vin banii, eu aș fi primul care le-aș da semnalul și celorlalți care sunt trei șefi de asociații de udători.

Mai aveam o întrebare, o curiozitate. Cum ți se pare actuala generație de agricultori, de fermieri, în raport cu generația dumitale?

Gheorghe Toma: De vreo doi ani, chiar trei dacă mă refer așa, sunt o serie de tineri care s-au implicat chiar foarte bine și s-au înfipt în pământul românesc și pentru asta mă bucur pentru ei.

Ce mesaj vrei să ne transmiți?

Gheorghe Toma: Să facă totdeauna lucrurile bune, cele care îl ajută să prospere. Nu a pus mâna pe niște bani și de acolo așa, zice mă duc în concediu nu știu unde, iau mașină nu știu care. Nu-i bine.

În primul rând să pună toate bazele pentru ferma pe care o are, atât tractoare, combine, toate utilajele care sunt necesare pentru că dacă mai închiriezi și ala care vine cu chiria nu ți-aduce la timp. utilajul rămâi cu grâu nerecoltat, rămâi cu porumbul nesemănat.

Și cu nopți nedormite.

Gheorghe Toma: Și cu sănătatea zdruncinată. Ușor, ușor, psihic și nu mai știi încotro să o apuci.

Mulțumesc că ne-ai primit și îți promit că ne mai vedem și la vară și sper să te găsesc și atunci la fel de optimist.

Gheorghe Toma: Și eu vă mulțumesc că ați venit la mine în fermă și vă aștept cu drag de fiecare dată. Vă invit în momentul când sperăm ca anul ăsta să fie livada din fața noastră de aici plină de caise. Să ne ajute Dumnezeu. Să fiți sănătoși!

În primele două săptămâni ale Campaniei 2026, desfășurate în perioada 16 – 31 martie, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a înregistrat 116.482 de cereri, pentru o suprafață de 432.739,65 ha.

Fermierii sunt contactați de funcționarii APIA pentru programarea depunerii cererilor de plată și sunt rugați să respecte data și ora stabilite.

Reamintim că termenul-limită de depunere este 5 iunie 2026, inclusiv.

Se va depune o singură cerere de Plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține explotații cu cod ANSVSA în diferite localităţi/judeţe.

Fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile pentru Campania 2026.

Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online, conform Instrucţiunilor disponibile pe site-ul APIA: www.apia.org.ro , la link: http://agi.apia.org.ro/agionline .

În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii vor completa declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității emitente, după caz.

ATENŢIE! Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice.

Agricultor de peste 40 de ani, Silviu Melente administrează Societatea Agroservcom SIL SRL Ciocănești din octombrie 2005, recunoscută în principal pentru cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice, fiind și un operator certificat în agricultura ecologică (cum ar fi producția de trifoi în conversie). Societatea a ocupat poziții de top în clasamentele locale și naționale pentru întreprinderi cu capital românesc, inclusiv locul 1 în Top Afaceri România 2024 pentru domeniul său de activitate în localitatea Ciocănești.

Domnule Melente, bun găsit! Ne revedem după o perioadă un pic mai lunguță. Încercăm, acum, să abordăm o altă temă și anume agricultura, un domeniu la care vă pricepeți foarte bine.

Societatea pe care ați înființat-o în urmă cu 20 de ani, Agroservcom Silv SRL își face bine treaba, fiind, în urmă cu 2 ani, premiată în Topul Afacerilor din România, ocupând locul întâi.

E greu să faci agricultură în 2026?

Silviu Melente: E foarte greu, da. Pentru că input-urile au crescut de 3-4 ori și prețurile la cereale sunt de acum 15 ani, în marea majoritate.

La input-uri să trecem și motorina?

Silviu Melente: Motorina e o surpriză neplăcută, mai nouă. Mai vine și încă unul din input-uri care ne pasă și mai mult. Ne-a luat pe nepregătite, de regulă aveam stocuri de la un an la altul, pentru 2-3 luni, pentru o campanie.

Acum, ultimii 5 ani, cel puțin la mine, au fost la limita existenței, chiar au fost și pe pierdere. Unii din cauza secetei.

M-am documentat un pic. Firma Agrosevcom Silv SRL este recunoscută în principal pentru cultivarea cerealelor și a plantelor tenice, fiind totodată și un operator certificat în agricultura ecologică, cum ar fi de pildă producția de trifoi în conversie. Am exagerat cu ceva?

Silviu Melente: Nu, nu, nu. E greu să faci agricultura ecologică, e foarte bine, dar probabil că timpurile ne vor duce spre agricultura ecologică.

Eu am făcut pe o suprafață mică, avem un proiect și că trebuie să avem un procent din total suprafață, un proiect în derulare, pe o cooperativă și de aceea am făcut ca a trebuit și am mai încercat pe suprafațe mici. Dar probabil la timpurile acestea, automat o să trecem la agricultura ecologică sau o să lăsăm anumite terenuri necultivate.

Cum stați cu irigațiile, apropos de terenuri necultivate?

Silviu Melente: Irigații avem pe baltă, da. Posibilitatea de irigații, numai că terenurile sunt fragmentate și irigăm cu tamburi, nu cu pivot. E mult mai greoaie așa. Se poate face agricultura și cu tamburi, dar, cum a fost vara anului trecut, a fost foarte secetoasă și nu prea a răspuns la două, trei ape câte am putut da cu tamburi.

Lucrurile sunt un pic schimbate anul ăsta?

Silviu Melente: Sunt schimbate în bine. Începutul e promițător!. Am avut precipitații în toamnă, nu s-a refăcut în totalitate deficitul, dar, momentan, e suficientă apă pentru evoluția corectă a plantelor, să mergă, să aibă un stadiu de vegetație normală.

Dacă războiul totuși nu se va opri, estimați că în vară, la recolta, sau poate chiar în toamnă, prețul motoriei să aibă o creștere și mai profundă?

Silviu Melente: Cred că da, marea problemă va fi dacă nu ne-o vom mai găsi. Trebuie să ne gândim și acolo.

Sunt țări europene unde lumea se gândește în mod serios la raționalizarea. Și mă refer la Franța, Spania...

Silviu Melente: Țări care sunt mai dezvoltate, zic eu, decât noi, dar la noi nu știu. Deocamdată se spune că se vor lua niște măsuri. De exemplu, am beneficiat de subvenție la motorină, în toți acești ani, cu un procent. Un procent destul de bunicel, aș spune eu. Numai că subvenția pe trimestru 3 de la iunie anului 2025 a venit acum 3 zile. Acum, dacă ar putea statul să ne reducă acea subvenție direct de la pompă, să nu mai plătim...Acum plătim și TVA la subvenția respectivă. Plus acciza și noi o luăm subvenția la anul.

În urmă cu mai biune de o săptămână, conform unui proiect publicat de Ministerul Agriculturii pe site-ul propriu, fermierii vor putea achiziționa motorină la preț redus, fără accize și TVA în limita 78 de litri pe hectar...

Silviu Melente: Da, aceasta e o medie pe hectar de consum mediu. E o treabă foarte bună, dar să se și întâmple. Deocamdată e stadiul de discuții.

Dacă ați fi față în față cu Ministrul Agriculturii, care ar fi, să zicem, primele 2-3 probleme majore cu care vă confruntați?

Silviu Melente: În primul rând, irigațiile. Noi am beneficiat de niște proiecte de irigații, numai că eu n-am suprafețe mari acolo.

Aici, pe Baltă, unde e în apropierea, pe Luncă, unde e pe lângă Dunăre, aici suntem la terasă, suntem la nivelul 1 și avem o stație degradată de 20 de ani, undeva în zona Bălcescu, care deservește vreo 6.000 și ceva de hectare, care nu s-a reabilitat. S-au reabilitat altele la nivelul 2, încolo spre Vlad Țepeș, Vâlcelele, și aceia nu s-au reabilitat. Am vorbit la ANIF, au spus că o să o bage și pe aceasta în reabilitare, dar când, nu știm.

Și în afară de de irigații?

Silviu Melente: Această problemă cu motorina.Dacă o rezolvă cât mai urgent, și la inputuri îngrășămintele.

Nu vă e un pic teamă că dacă toate lucrurile merg bine, ne trezim în toamnă iarăși cu supraproducție, care va trebui totul să fie depozitată, (6:34) pentru că dacă te chinui să o vinzi, nu ai un preț foarte bun? Apar și astfel de probleme...

Silviu Melente: Cei mai mulți ani când s-a ținut producția, au fost benefici, dar au fost și ani în care, spre exemplu, anul ăsta, cine a ținut producția n-a luat același preț ca în vară. În vară a fost un leu, cine a făcut contracte din primăvară și după aceea, 90 de bani până chiar și acum.

Sunt foarte importanți intermediarii. Pare că ei lucrează cel mai puțin.

Silviu Melente: Banii sunt la ei, marfa e la noi, iar noi depindem de banii lor.

Ce înseamnă o săptămână de lucru pentru dumneavoastră? Bănuiesc că deja vă gândiți să ieșiți...

Silviu Melente: Am ieșit, da. E o săptămână obișnuită. Lucrez de 40 și ceva de ani în agricultură, nu mai e nimic spectaculos. Nimic nu mai e greu. Ne-am obișnuit.

Celor tineri le-ați spune să se apuce de agricultură?

Silviu Melente: În condițiile astea, nu. N-au cum să reziste. N-au cum să facă primii pași.

De-a lungul celor 20 de ani, cel puțin de când aveți firma, ați prins vremuri grele. Și totuși ați mers mai departe.

Silviu Melente: Da, da. Anii 2000, 2003, 2005 chiar. Au fost foarte grei. 2007 a fost un an foarte greu.

Îmi imaginez că nici utilajele nu erau atât de performante...

Silviu Melente: Nu erau. Acum avem utilaje performante, capabile să lucreze mult mai bine. Eu aș recomanda fermierilor în condițiile acestea, ca să poată să reducă din cheltuieli că din altceva nu au din ce să reducă, să încerce să treacă pe o anumită suprafață la agricultura no-till și minim-till.

Adică?

Silviu Melente: No-till înseamnă fără arat și minim-till, un discuit. Un răvășit al terenului mai superficial, la 7-10 centimetri. Asta înseamnă și un consum mai mic de motorină. Și la no-till se reface structura solului în 2-3 ani de zile. Se va reface foarte bine și menține apa.

Cât e importantă calitatea solului? Din păcate, avem două anotimpuri, (9:09) vară și iarnă. Plantele parcă nu mai rezistă așa cum ne-am fi dorit...

Silviu Melente: Da, așa e. Pot să spun că această iărnă a fost una normală. Acum, da. Dar din nefericire, în anii anteriori am avut brume târzii. Care au afectat agricultura în zona aceasta. Asta e cu plantele astea furajere și cerealiere. Altceva nu știu ce se poate pune ca să fie mai rentabilă.

Aș vrea să ne spuneți câteva cuvinte în plus față de agricultura ecologică pe care o faceți aici la dumneavoastră.

Silviu Melente: E fără pesticide, fără îngrășăminte, e mai economică. Asta e în primul rând, mai economică! Eu o folosesc la niște animale ale mele, mai vând la diferiți. E ceva mai natural.

Deci, cu alte cuvinte pentru hrana animală.

Silviu Melente: Pentru hrana animală sunt, automat să transmite și la om.

Un mesaj pentru agricultori?

Silviu Melente: Să ne ținem curajul! Cu gând bun la Dumnezeu că poate ieșim din încurcăturile în care suntem. Împreună.