Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 09 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 - Bunăstarea animalelor, Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023—2027.

Completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro - secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.

Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 - Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor autorizate sanitar-veterinar, deţinute de un solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea și se depun însoţite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile la link: https://apia.org.ro/planul-national-strategic-2023-2027-pns-al romaniei/ interventii-implementate-din-pns/bunastarea-animalelor-dr-06/

2024 a fost un an al prudenței pe piața muncii, în care angajatorii au postat aproape 300.000 de joburi noi, dar și în care candidații au fost foarte activi în a-și căuta un nou loc de muncă, în condițiile în care au fost înregistrate aproximativ 11 milioane de aplicări, potrivit datelor din cea de-a 9-a ediție a raportului anual Review & Trends realizat de eJobs România.

87,9% din totalul joburilor postate au fost pentru România, 4,2% pentru străinătate și 7,9% remote. Orașele cu cele mai multe joburi au fost București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Ilfov, Timișoara, Craiova, Constanța, Ploiești și Bacău.

Domeniile care au scos în piață cele mai multe joburi au fost retail, prestări servicii și industria alimentară – ierarhie păstrată din 2023. Pe locul al patrulea se află industria de call center / BPO, în creștere cu 3 poziții față de 2023. Pe locul al cincilea sunt poziționați angajatorii din turism / HoReCa, în scădere cu un loc comparativ cu anul precedent, iar clasamentul este continuat cu transport / logistică, construcții, producție, IT / telecom și banking.

Nu la fel arată și topul celor mai atrăgătoare domenii pentru candidați. Dacă primul rămâne retailul, pe următoarele poziții se regăsesc domenii precum call center / BPO, prestări servicii, IT / telecom, banking, turism / HoReCa și transport / logistică.

„Deși luna mai a fost vârful anului, cu peste 25.000 de joburi postate, așteptarea ca vara să scadă numărul acestora s-a dovedit a fi una greșită. Lunile verii au fost la nivelul lunilor de primăvară și foarte puțin sub octombrie, fapt ce nu face decât să confirme o tendință pe care noi am observat-o deja de ceva vreme: dispare sezonalitatea în recrutare”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

2024 a fost un an în care a crescut interesul candidaților pentru obținerea unui nou loc de muncă. Cele 11 milioane de aplicări au venit și cu peste 320.000 de conturi noi create de candidați, în creștere cu 20,6% față de 2023. 4 din 10 conturi noi aparțin candidaților care au între 18 și 24 de ani, această categorie aducând cei mai mulți candidați noi la nivelul întregului an, dar și 2,8 milioane de aplicări, respectiv un sfert din total. 88% dintre tinerii nou înscriși au avut mai puțin de un an de experiență pe piața muncii.

„La fel ca în cazul joburilor, și aplicările s-au menținut tot anul la cote înalte. Inclusiv vara lui 2024 s-a dovedit o surpriză și a adus un număr mare de aplicări în lunile iulie – august. Ceea ce ne arată că, atunci când dispare sezonalitatea în postarea de joburi, în mod evident, dispare sezonalitatea și în ceea ce privește aplicările candidaților”, adaugă Bogdan Badea.

85% dintre aplicări au fost pentru joburile full time, 12,8% pentru part-time și 1,2% pentru joburile sezoniere sau pe bază de proiect. „Dacă în 2023 oferta de joburi part-time era în creștere cu 10% și se simțea o revenire pe acest segment, în special ca urmare a nevoii candidaților de a avea o sursă suplimentară de venit, în 2024 am observat o scădere în oferta de joburi, datorată în principal taxării muncii part-time la nivelul celei full-time, deși candidații au rămas tot mai înclinați către un al doilea job, ca urmare a nivelului ridicat al inflației și costului ridicat al vieții”, completează Bogdan Badea.

În ceea ce privește recrutarea remote, unul dintre subiectele care au continuat să suscite interesul candidaților și în 2024, s-a înregistrat o scădere de 36% a numărului de joburi remote postate versus 2023. Concret, angajatorii au avut 12.800 de poziții deschise, care au atras 1,5 milioane de aplicări. Cele mai multe locuri de muncă au venit din partea angajatorilor din call-center / BPO, IT / telecom, prestări servicii, retail și educație / training, după cum arată datele raportului Review & Trends 2025.

Aproape dublu a fost, în schimb, numărul de joburi postate de angajatorii din străinătate. 23.000 de poziții au fost deschise anul trecut, cele mai multe pentru Germania, Olanda, Grecia, Franța, Spania, Austria, Italia, Irlanda, Belgia și Marea Britanie. Cu toate acestea, 2024 a fost anul cu cele mai puține aplicări pentru joburi din afara țării din ultimii 6 ani, iar cei care au optat pentru o carieră peste hotare s-au uitat în special la destinații precum Germania, Olanda, Franța, Irlanda, Grecia, Belgia, Spania și Austria.

Review & Trends este raportul anual realizat de eJobs România care cuprinde o radiografie a anului precedent și principalele tendințe pe piața muncii ale noului an.

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2024 a fost de 30,054 miliarde de euro, mai mare cu 4,518 miliarde de euro (+17,7%) decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate vineri.

Conform INS, în primele nouă luni ale anului, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (47% la export și 36,5% la import) și alte produse manufacturate (28,7% la export și 28,9% la import).

În luna noiembrie 2024, exporturile FOB au însumat 8,389 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 11,227 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,837 miliarde euro. Față de luna noiembrie 2023, exporturile din luna noiembrie 2024 au crescut cu 1,6%, iar importurile s-au majorat cu 6,2%.

Mai multe detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/01/10/deficitul-comercial-a-crescut-cu-17-7-la-30-054-miliarde-de-euro-in-primele-11-luni-din-2024--1411324

În conformitate cu declaraţia de cheltuieli FEGA, transmisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) către Comisia Europeană, în data de 07 ianuarie 2025, au fost transferate în conturile statului român fondurile europene reprezentând rambursări provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în sumă de 1,12 miliarde euro.

Această sumă reprezintă contravaloarea fondurilor utilizate de la bugetul de stat de către APIA, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2024, pentru acordarea plăților efectuate în avans fermierilor pentru Campania 2024 și efectuarea plăţilor pentru măsuri de piață, comerţ exterior și promovare produse agricole.

Românii pot investi, începând de luni, 13 ianuarie, în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 7%, 7,5% și, respectiv, 7,8%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

„Titlurile de stat reprezintă o investiție sigură, cu o dobândă avantajoasă și neimpozabilă. În plus, avantajul investiției cetățenilor în titluri de stat este că dobânda plătită din bugetul de stat rămâne în țară, se duce în buzunarul românilor, iar cetățenii contribuie prin aceste împrumuturi la o construcție bugetară mai echilibrată. Mă bucură faptul că din ce în ce mai mulți români aleg să investească în titluri de stat și recomand tuturor ca începând de luni, să investească cu încredere în titlurile de stat TEZAUR.” a declarat viceprim-ministrul, ministrul Finanțelor, domnul Tánczos Barna.

Unde și cum pot fi cumpărate titlurile de stat

Între 13 ianuarie 2025 - 6 februarie 2025 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 13 ianuarie 2025 - 7 februarie 2025 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

Între 13 ianuarie 2025 - 6 februarie 2025 în mediul urban și 13 ianuarie 2025- 5 februarie 2025 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Ghi(aici detalii https://mfinante.gov.ro/web/trezor/ghid-tezaur-online) pentru cei care vor să economisească prin intermediul prin Tezaur.

Avantajele investiției în Programul TEZAUR

Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

Creșterea datoriilor guvernamentale la nivel mondial a ridicat în ultima vreme costurile împrumuturilor. Cel mai recent exemplu major este cel al Marii Britanie care a acceptat marți să se împrumute la cea mai ridicată dobândă începând cu 1998.

În aceste condiții, România se va confrunta anul acesta cu probleme mari atunci când va apela la piața internă sau externă pentru a se împrumuta. Agențiile de rating pot să înrăutățească notele de țară, așa cum a făcut Fitch la sfârșitul anului trecut, când a menținut ratingul la BBB- dar ne-a trecut perspectiva de la stabil la negativ. Deciziile acestora sunt influențate, în principal, de situația politică locală.

Trezoreria și-a propus să împrumute în ianuarie minim 5,77 miliarde de lei. Joi, au avut loc primele licitații de titluri de stat din această lună. Finanțele au atras 985 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei. Scadența emisiunii este ianuarie 2026 iar statul a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,09%, valoare care depășește consistent rata de referință a BNR care este de 6,50%. Statul s-a împrumutat, de asemenea, cu 303,5 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei. Trezoreria a acceptat o dobândă medie anuală de 7,39% până la scadența din aprilie 2029.

Reglarea nivelului de lichiditatea din piața monetară a asigurat stabilitatea indicilor ROBOR, la valorile stabilite miercuri.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%.

Creșterea ofertei de valută de la începutul acestui an, atât comercială cât și din partea statului, a permis aprecierea monedei naționale. Cursul euro a scăzut joi la 4,9736 lei, față de 4,9741 lei la sfârșitul lui 2024, iar cotațiile au coborât la 4,972 – 4,974 lei.

Înainte de declarațiile așteptate din partea oficialilor Rezervei Federale, euro se tranzacționa în culoarul 1,0284 – 1,0324 dolari, valori apropiate de cele de miercuri. Media monedei americane a urcat de la 4,8217 la 4,8269 lei.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,2922 lei. În schimb, cel al lirei sterline a scăzut de la 6,0012 lei la 5,9269 lei, urmare a incertitudinilor referitoare la datoria publică a Regatului Unit.

Prețul gramului de aur a crescut de la 411,42 la 414,0962 lei, consecință a aprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.655,40 – 2.676,80 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 413,80 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2794 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut 91.811 – 95.318 dolari iar ethereum la 3.211 – 3.355 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu