Deficitul bugetar a urcat la 7,12% din PIB după primele 11 luni din 2024, comparativ cu 6,19% din PIB la 10 luni, respectiv 4,58% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,72 miliarde de lei, respectiv 7,12% din PIB faţă de deficitul de 73,55 miliarde de lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023", se arată în documentul de la Finanţe.

Veniturile totale au însumat 523,94 miliarde de lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 649,66 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mai multe detalii aici https://agerpres.ro/economic/2024/12/31/deficitul-bugetar-a-ajuns-la-7-12-din-pib-dupa-11-luni-din-acest-an--1409468

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 5,92% pe an, de la 5,91% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,98% pe an, de la 5,97% pe an, iar ROBOR la 12 luni s-a menţinut la nivelul de 6,03%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,99% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2024, în creştere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,86%.

La sfârşitul lunii noiembrie 2024, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,28%, numărul total de şomeri la finele lunii noiembrie 2024 fiind de 261.511 de persoane.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 55.728 au fost şomeri indemnizaţi şi 205.783 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 2.246 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 3.921 de persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii noiembrie se prezintă astfel: 70.224 şomeri provin din mediul urban şi 191.287 şomeri provin din mediul rural.

Numărul şomerilor femei la 30 noiembrie 2024 era de 122.912 de persoane, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi era de 138.599 de persoane.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (65.965), urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani (58.707), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (14.935).

Referitor la structura şomajului după nivelul de educație, şomerii fără studii si cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (31,69%). Şomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 33,56% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,56 %.

Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului la sfârșitul lunii octombrie 2024 pot fi vizualizate accesând www.anofm.ro, secțiunea Programe, statistici.

Aderarea României la spațiul Schenghen și cu granițele terestre va determina schimbări în ceea ce privește controlul la frontierele cu statele UE, astfel încât autoritățile române trebuie să elimine orice obstacol care împiedică fluidizarea traficului prin PTF (Punctele de Trecere ale Frontierei) și implicit elimininarea controlului specific al CNAIR.

În consecință, CNAIR va desfășura în ACI (Agențiile de Control și Încasare) din PTF cu statele UE (Ungaria si Bulgaria) doar activitate comercială pe sensul de intrare în țară, respectiv comercializare de roviniete și emitere AST (Autorizații Speciale de Transport) la cerere.

Pentru reorganizarea activității în ACI de la frontiera cu Ungaria și Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025, au fost dispuse următoarele măsuri:

- demararea procedurilor de conservare a instalațiilor de cântărire de pe sensul de ieșire din țară;

- păstrarea în stare de funcțiune a instalațiilor de cântărire pe sensul de intrare în țară și utilizarea unei instalații pentru emitere de Autorizații Speciale de Transport la cerere;

- redimensionarea personalului existent, astfel încât să fie asigurate cu personal în ture de lucru doar activitatea comercială pe sensul de intrare în țară (vânzare rovinieta și AST).

Concret, începând cu 1 ianuarie 2025, CNAIR asigură pe sensul de intrare personal în spațiile adiacente fluxurilor de trafic, în actualele amplasamente ACI dotate cu sisteme de cântărire, în vederea facilitării obținerii imediate a Autorizațiilor Speciale de Transport, la solicitarea conducătorilor auto, pentru vehiculele cu depășiri de mase și/sau dimensiuni, în scopul punerii în legalitate a circulației vehiculelor agabaritice din punct de vedere al traseului optim, esențial pentru siguranța rutieră și traversarea sectoarelor de drum în limitele restricționate.

Facem precizarea că pe sensul de ieșire din țară, CNAIR nu menține personal, urmând ca pentru arterele și dotările existente să fie demarate procedurile de conservare.

Excepție face menținerea activității de încasare a tarifului de trecere a podului peste Dunăre pe sensul Giurgiu – Ruse, unde CNAIR va asigura personal pentru toate cele 8 benzi de tranzit, pentru toate categoriile de vehicule, urmând ca în perspectiva imediată să fie implementat sistemul online de plată electronică a tarifelor de trecere pentru autoturisme.

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în octombrie 2024, până la 931,186 miliarde lei, de la 916,758 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF).

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 54%, de la 53,1% în septembrie (PIB conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică din 6 decembrie 2024).

În a zecea lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 869,216 miliarde de lei, de la 859,9 miliarde de lei în septembrie, iar cea pe termen scurt a crescut la 61,97 miliarde lei, de la 56,858 miliarde de lei în luna anterioară.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 780,243 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 131,258 miliarde de lei.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/01/01/datoria-guvernamentala-a-crescut-in-octombrie-la-931-186-miliarde-lei-respectiv-54-din-pib-ministeru--1409705

Leul a avut o evoluție stabilă față de euro, în penultima ședință a pieței valutare din acest an, care a fost monitorizată cu atenție de BNR.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9765 la 4,9764 lei, valoare aproape egală cu cea de la sfârșitul lui 2023 care a fost de 4,9746 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,977 lei, cotații identice cu cele din ultimele săptămâni.

Perspectiva creșterii inflației în prima parte a anului viitor, urmare a creșterii accizelor la carburanți, dar și a unor taxe impozite, care vor afecta mediul economic, a determinat dealerii bancari să ridice nivelul indicilor ROBOR.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut la începutul săptămânii de la 5,91 la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,97 la 5,98%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,03%.

La sfârșitul anului trecut, indicele la trei luni se situa la 6,22%, față de 7,57% la sfârșitul lui 2022. Cel la șase luni se afla la 6,27%, comparativ cu 7,81% la finalul lui 2022, iar cel la 12 luni la 6,30%, față de 8,09% în decembrie 2022.

Declarația unui membru al conducerii BCE, conform căruia următoarea reducere a ratei dobânzii nu va avea loc prea curând și pozițiile de protecție luate de investitori înainte de trecerea în 2025, au avut darul de aprecia ușor moneda unică la 1,0409 – 1,0459 dolari, față de 1,1034 – 1,1085 dolari la sfârșitul lui 2023.

În aceste condiții, cursul monedei americane a scăzut de la 4,7768 la 4,7651 lei, față de 4,4958 lei la sfârșitul lui decembrie trecut.

Moneda elvețiană s-a menținut peste pragul de 0,94 franci/euro, ceea ce a coborât media de la 5,3054 la 5,2842 lei, față de 5,3666 lei în ultima ședință din 2023. Reamintim că în data de 22 noiembrie francul elvețian a atins un record istoric de 5,3721 lei.

Lira sterlină a urcat în 19 decembrie la un maxim de 6,0430 lei, odată cu stabilizarea peste pragul de 1,20 euro. În penultima zi din 2024, media a urcat de la 5,9853 la 6,0022 lei, față de 5,7225 lei, la sfârșitul anului trecut.

Prețul gramului de aur a scăzut lunea aceasta cu peste 3 lei la 400,2770 lei, urmare a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.607,10 – 2.627 dolari/uncie. La finalul lui 2023 prețul s-a situat la 298,2747 lei/gram iar 22 noiembrie a fost atins un maxim istoric de 415,3204 lei, după ce uncia a urcat până la 2.790,90 dolari.

Monedele din regiune se apreciau față de cea unică, la 411,23 forinți/euro, respectiv la 4,2738 zloți/euro.

Bitcoin a urcat în 17 decembrie la maximul de 107.780 dolari, însă la începutul acestei săptămâni se tranzacționa între 92.459 și 94.087 lei. Ethereum fluctua în culoarul 3.331 – 3.426 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu