Instalarea guvernului a calmat piața

Instalarea guvernului a calmat piața

Investirea guvernului Ciolacu-2, în condițiile în care PSD, PNL și UDMR au o majoritatea la limită, a asigurat o pavăză minimă pentru moneda națională. Situația se poate schimba cu rapiditate în condițiile în care se vorbește despre trecerea la PSD sau PNL a unor parlamentari votați pe listele izolaționiștilor.

Cursul euro a scăzut de la 4,9764 la 4,9755 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,977 lei, care s-a conturat, cu mici modificări, de la începutul anului trecut, semn că banca centrală a fost pregătită pentru șocurile politice, economice și sociale din acest an.

Reducerea cererii de lei, după ce băncile și-au reglat nivelul de lichiditate, în perioada în care companiile își achită taxele și impozitele la bugetul de stat, dar și primele și bonusurile pentru salariați, a readus indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de 5,98 la 5,97%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91% iar cel la 12 luni la 6,02%.

Ministerul de Finanțe s-a împrumutat luni cu 359,5 milioane lei, prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența februarie 2038 care a avut o valoare programată de 600 milioane lei. Statul a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,47%.

Culoarul de fluctuație al euro s-a îngustat la 1,0383 – 1,0446 dolari, într-o săptămână cu mai puține zile de tranzacționare pe cele două maluri ale Atlanticului. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,7908 la 4,7871 lei.

După decizia Băncii Naționale a Elveției de a reduce dobânda de politică monetară de la 1% la 0,5%, a stabilizat francul între 0,93 și 0,94 euro. Luni, cursul monedei elvețiene a coborât de la 5,3538 la 5,3453 lei. În schimb, media lirei sterline s-a apreciat de la 5,9910 la 6,0070 lei.

Prețul gramului de aur a crescut luni cu circa 2 lei la 403,2660 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.609,10 și 2.629,70 dolari.

Monedele din regiune pierdeau teren în fața celei europene. Media celei maghiare s-a depreciat la 414,67 forinți/euro, iar a celei poloneze la 4,2621 zloți/euro.

Întărirea monedei americane a depreciat bitcoin la 93.743 – 96.405 dolari. În schimb, ethereum se aprecia la 3.218 – 3.359 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Începem să plătim pentru izolaționismul unora

Începem să plătim pentru izolaționismul unora

Fitch Ratings a fost prima mare agenție care a decis să modifice negativ notele României, efect al voturilor primite de izolaționiști la recentele alegeri parlamentare și după anulare primului tur al prezidențialelor.

Fitch a menținut ratingul României pe termen lung în valută la „BBB minus”, însă a coborât perspectiva atribuită de la stabilă la negativă. Aceasta va duce la trecerea obligațiunilor românești la categoria „junk investments”. Astfel, eforturile din ultimele decenii de a ridica ratingul a fost pierdut doar într-o noapte de numărare a voturilor, iar investitorii străini privesc deja cu multă reticență către economia românească.

Scumpirea împrumuturilor vine într-un moment nepotrivit, după ce guvernarea PSDNL a majorat pensiile și salariile bugetarilor ceea a adâncit deficitul bugetar dar și pe cel de cont curent, consumul fiind bazat, în mare parte pe importuri.

Raportul Fitch explică că „revizuirea perspectivei reflectă incertitudinile politice, care afectează perspectivele fiscale, un Parlament mai divizat, majorarea datoriei publice şi deficitul bugetar ridicat”.

Iar cum o veste rea nu vine niciodată singură, Eurostat a anunțat că România rămâne campioană la creșterea prețurilor cu 5,4% în noiembrie, în timp ce la nivelul Uniunii Europene inflația a fost de 2,5%.

Monitorizarea atentă din partea BNR, care a cheltuit cel puțin un miliard de euro, la care se adaugă valuta schimbată în lei din conturile Trezoreriei statului, a menținut cursul euro într-un culoar foarte îngust. Miercuri, tranzacțiile se realizau în culoarul 4,974 – 4,976 lei iar cursul euro a „scăzut” de la 4,9756 la 4,9755 lei.

Piața monetară este urmărită cu aceeași atenție de BNR, astfel că indicii ROBOR nu au cunoscut modificări. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%.

Înainte de anunțarea miercuri seară a deciziei de politică monetară a Rezervei Federale americane, euro se tranzacționa între 1,0488 și 1,0513 dolari. Media monedei americane a scăzut de la 4,7452 la 4,7397 lei.

Francul elvețian și-a întrerupt deprecierea după decizia Băncii Elveției de a reduce dobânda de referință iar cursul a urcat de la 5,2915 la 5,3041 lei. Media lirei sterline s-a apreciat marginal la 6,0232 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 403,6495 lei, în timp metalul galben fluctua între 2.641 și 2.652 dolari.

Cursul monedelor din regiune se deprecia marginal la 4,0998 forinți/euro, respectiv 4,2628 zloți/euro.

După ce a atins marți un nou record, bitcoin fluctua în culoarul 103.203 – 106.478 dolari. Ethereum se tranzacționa între 3.807 – 3.903 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

2024, anul cu cea mai mică ofertă de job-uri pentru străinătate din ultimii 5 ani

2024, anul cu cea mai mică ofertă de job-uri pentru străinătate din ultimii 5 ani

21.000 de locuri de muncă pentru străinătate au fost postate în 2024 pe eJobs, numărul reprezentând doar 8,2% din totalul de joburi disponibile în acest an. Comparativ cu 2023, se înregistrează o scădere de 21%, iar raportat la situația ultimilor 5 ani, cele 21.000 de joburi marchează cel mai scăzut nivel al ofertei de locuri de muncă pentru străinătate din intervalul 2019-2024.

Angajatorii care au venit cu cele mai multe oferte pentru candidații interesați să lucreze în afara țării au fost cei din Germania, Olanda, Grecia (în creștere cu 5 locuri față de anul trecut), Franța, Spania (în scădere cu un loc), Austria (în creștere cu 4 locuri), Italia (în scădere cu 5 locuri), Belgia (în scădere cu 5 locuri) și Irlanda (în creștere cu 6 locuri). În ceea ce privește domeniile care le-au adus cele mai multe oferte, transport / logistică rămâne pe primul loc, joburile de șofer pe curse internaționale, spre exemplu, fiind în continuare foarte populare și în rândul candidaților. Al doilea cel mai activ domeniu din punctul de vedere al angajărilor este turism / HoReCa, urmat de retail, industria alimentară, prestări servicii, medicină / sănătate (care urcă 5 poziții față de anul trecut), producție și construcții – ambele în scădere cu câte 2, respectiv 1 loc comparativ cu 2023.

„Asistăm la un fenomen destul de interesant – în timp ce 2023 a fost anul în care au plecat definitiv din România cei mai mulți români, aproximativ 700.000, contractele de muncă ale muncitorilor străini din România s-au triplat față de 2019, iar în prezent peste 84.000 de străini lucrează în România. Așa cum angajatorii din afara țării caută români care să lucreze în turism, HoReCa sau construcții, la fel și angajatorii români importă forță de muncă din Asia pentru a acoperi golurile lăsate exact în aceleași domenii de românii care au plecat să lucreze în străinătate. A devenit mai ușor decât oricând să recrutăm din toate colțurile lumii, nu pe bază de proximitate, ci în funcție de nevoile punctuale pe care le au angajatorii și de așteptările diferite pe care le au candidații”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Pentru cele 21.000 de joburi în străinătate postate anul acesta, au existat aproape 130.000 de aplicări din partea candidaților români. Și aici vorbim despre o scădere cu 20% față de anul trecut, dar și despre un minim al ultimilor 5 ani. Cele mai multe aplicări au strâns angajatorii din Germania, Olanda, Franța, Irlanda, Belgia și Grecia. Italia și Spania și-au pierdut titlurile de favorite ale românilor și se regăsesc abia pe locurile al 9-lea și al 10-lea.

„2019 a fost un an foarte bun pentru angajatorii din străinătate care căutau candidați români pentru că interesul acestora pentru joburile din afara țării era la cote foarte ridicate. Din 2020, a început să scadă constant până anul acesta, când am avut cele mai puține aplicări din ultimii 5 ani pentru pozițiile din afara țării”, mai spune Bogdan Badea. Domeniile care au atras cele mai multe aplicări din partea românilor au fost transport / logistică, turism / HoReCa, retail, prestări servicii, industria alimentară și construcții.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 17.000 de locuri de muncă. Dintre acestea, 1.300 sunt pentru străinătate.

Oferta de valută a companiilor a stabilizat cursul

Oferta de valută a companiilor a stabilizat cursul

Creșterea ofertei de valută din partea companiilor care au nevoie de lei pentru a achita taxele și impozitele la bugetul de stat dar și salariile și primele de Sărbători ale angajaților, a împins euro în jos.

Piața valutară s-a deschis la 4,973 lei, însă decizia premierului Ciolacu de a retrage PSD de la negocierile pentru formarea unui nou guvern a ridicat instantaneu cotațiile la 4,977 lei. Tulburările politice au limitat astfel aprecierea monedei naționale, iar cursul monedei unice a scăzut de la 4,9755 la 4,9749 lei.

Reglarea lichidității din piața monetară și monitorizarea ei cu atenție de către BNR, au stabilizat nivelul indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%.

Finanțele s-au împrumutat joi cu 500 milioane lei, valoarea programată a emisiunii de obligaţiuni. Scadența acestora este în iulie 2030 iar dobânda primită de cumpărători a fost de 7,24%.

Decizia de miercuri a Rezervei Federale americane de a reduce dobânzile cu un sfert de punct procentual la 4,25 – 4,5%, a treia astfel de măsură consecutivă, a dinamizat dolarul.

Euro a scăzut până la un minim de 1,0347 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,7397 la 4,7790 lei.

Lira sterlină s-a apreciat față de euro iar cursul ei a crescut de la 6,0232 la 6,0430 lei. Media francului elvețian a urcat de la 5,3041 la 5,3324 lei.

În ciuda aprecierii monedei americane, prețul gramului de aur a coborât la 402,9466 lei, efect al reducerii cererii de metal galben, ceea ce a făcut ca prețul să scadă la 2.580,70 – 2.628,90 dolari/uncie.

Media monedei maghiare s-a depreciat cu peste 1% la 414,73 forinți/euro. Pierderea monedei poloneze a fost marginală cu un curs de 4,2633 zloți/euro.

Creșterea încrederii în moneda americană a afectat și prețul criptomonedelor. Bitcoin s-a depreciat la 98.858 – 102.558 dolari iar ethereum la 3.547 – 3.718 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

BNR nu lasă euro să treacă de 5 lei

BNR nu lasă euro să treacă de 5 lei

La sfârșitul săptămânii, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat prognoza de toamnă 2024.

Raportul indică o înrăutățire semnificativă a evoluției economiei românești. CNSP estimează o încetinire a creșterii economice de la 2,8%, în prognoza de vară, la 1%, pe fondul unul declin accelerat al activităţii, în special în industrie şi agricultură. O valoare identică a creșterii PIB o indică o analiză ING Bank, care estimează pentru 2025 un avans al economiei de 2,6% iar CNSP prognozează o creștere de 2,6%.

În ciuda creșterilor populist-electorale de salarii și pensii din acest an, consumul nu a reușit să compenseze hibele economiei. Mai mult el a adâncit deficitul de cont curent, prin creșterea importurilor, în timp ce exporturile au fost afectate de problemele cu care se confruntă economiile din zona euro, în special Germania.

BNR nu lasă euro să depășească pragul de 5 lei, pentru a nu accentua tensiunile social-politice existente după alegerile de la sfârșitul acestui an.

Săptămâna trecută, tranzacțiile din piața valutară s-au realizat în culoarul 4,973 – 4,977 lei. Joi, majorarea ofertei de valută a coborât cursul euro la 4,9749 lei, pentru ca a doua zi să urce la 4,9764 lei.

Vineri, creșterea cererii de lei din partea companiilor, a ridicat valoarea indicelui ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,97 la 5,98%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91% iar cel la 12 luni la 6,02%.

În prima jumătate din 2025 este de așteptat ca indicii ROBOR să se mențină la valorile de la finalul acestui an, în condițiile în care se anticipează creșterea inflației. Analiza ING Bank prognozează o scădere în mai multe etape a dobânzii de politică monetară pe parcursul anului viitor de 0,75 puncte procentuale de la 6,5%, în prezent, la 5,75%.

Euro și-a întrerupt tendința descendentă față de dolar din ultimele zile, după ce s-au publicat datele referitoare la evoluția indicelui PCE, cel mai urmărit de Fed, a crescut în noiembrie la 2,4%, față de 2,3% în luna precedentă. Rezerva Federală a decis la jumătatea săptămânii să reducă dobânzile cu un sfert de punct procentual la 4,25 – 4,5%, a treia astfel de măsură consecutivă, iar oficialii ei au declarat că ritmul de scădere din 2025 va fi unul mai restrictiv.

Moneda unică a scăzut de la 1,0524 dolari, la începutul săptămânii, la 1,0343 – 1,0448 dolari, la sfârșitul ei, când a închis piața americană la 1,0431 dolari. În piața locală cursul monedei americane a crescut vineri la 4,7908 lei.

Efectele deciziei Băncii Naționale a Elveției de a tăia rata de referință de la 1 la 0,5% s-au estompat în ultimele zile, iar cursul francului a crescut vineri la 5,3538 lei, câștigul la nivel săptămânal fiind de circa 1,2%. În schimb, media lirei sterline a scăzut la sfârșitul săptămânii de la maximul istoric de 6,0430 lei la 5,9910 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la sfârșitul săptămânii de la 402,9466 lei la 401,4137 lei. Deprecierea a venit pe fondul reducerii cererii de metal galben, care a împins uncia în jos la 2.588,20 – 2.637,10 dolari.

Bitcoin a avut un raliu constant de creștere, după ce Donald Trump a câștigat un nou mandat la Casa Albă, și a atins marți un maxim istoric de 107.780 dolari. A urmat un val de agresiv de marcări ale profitului, stimulate de anunțul făcut de Fed că în 2025 va opera mai puţine reduceri ale dobânzilor, ceea ce a împins vineri criptomoneda sub pragul de 93.000 dolari. La sfârșitul săptămânii, bitcoin fluctua între 95.850 și 97.360 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 3.294 – 3.398 dolari.

Analiza cuprinde perioada 16 – 20 decembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul și dobânzile au stagnat

Leul și dobânzile au stagnat

Apropierea Sărbătorilor de iarnă și atenția acordată pieței de către BNR, oferă stabilitatea leului și dobânzilor, în ciuda faptului că partidele proeuropene nu reușesc să găsească consensul în privința alcătuirii unui nou Executiv.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9759 la 4,9756 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,976 lei.

Reglarea nivelului de lichiditate din piața monetară a stabilizat indicii ROBOR, în ciuda faptului că inflația anuală a crescut în noiembrie la 5,1%, față de 4,7% în octombrie, ceea ce a confirmat decizia din noiembrie a BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,5%.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%.

Marți a început ultima ședință de politică monetară din acest an a Rezervei Federale americane, de la care piața așteaptă o scădere cu un sfert de punct procentual a dobânzilor.

Investitorii se arătau prudenți iar euro se tranzacționa în culoarul 1,0479 – 1,0534 dolari, valori apropiate de cele din precedentele două ședințe, ceea ce a făcut ca media monedei ameriane să crească marginal de la 4,7430 la 4,7452 lei.

Revenirea lirei sterline la 1,21 euro a ridicat cursul de la 5,8813 la 6,0219 lei. Francul elvețian continuă să fie fragilizat de decizia de săptămâna trecută a Băncii Elveției de a reduce dobânda la 0,5%, iar media lui s-a depreciat de la 5,3173 la 5,2915 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 405,4657 lei la 402,6298 lei, urmare a deprecierii metalului galben la 2.634,20 – 2.659,30 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 409,07 forinți/euro iar a celei poloneze s-a întărit la 4,2599 zloți/euro. Scăderea forintului surprinde după ce Banca Națională a Ungariei a menținut, la fel ca BNR, dobânda de referință la 6,5%.

Bitcoin a atins marți un nou record de 107.780 dolari, ceea ce ce a făcut ca valoarea de piață a tuturor criptomonedelor să ajungă la 2.120 miliarde dolari. După alegerile prezidențiale din 5 noiembrie, câștigate de Donald Trump, care a promis că va face din SUA „capitala cripto a planetei”valoarea bitcoin s-a majorat cu peste 50%. Ethereum se tranzacționa în culoarul 3.947 – 4.041 dolari și se apropie de maximul istoric de 4.093 dolari atins în 11 martie.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.