Cursul de schimb are un rol important în mentalul românesc. Analiștii prognozează de mai bine de cinci ani un curs al euro de peste 5 lei. Însă maximul a rămas din 19 mai 2023 la 4,9783 lei.

Stabilitatea se datorează faptului că BNR practică un regim de „flotare controlată”, prin care cursul nu este stabilit doar în funcție de cerere și ofertă, el fiind influențat și de deciziile băncii centrale, în momentele de mișcare mai amplă ale pieței, fie de apreciere, fie de depreciere, provocate, în majoritatea cazurilor, de situația sau deciziile politice.

2024 a început la 4,9731 lei și s-a încheiat la 4,9741 lei, iar volatilitatea euro s-a rezumat la culoarul 4,9655 – 4,977 lei. În schimb, forintul s-a depreciat cu peste 7,3%, iar zlotul s-a apreciat cu circa 1,65%, confirmând soliditatea economiei poloneze.

Primele două ședințe ale pieței valutare din 2025 au fost de apreciere pentru moneda națională. Vinerea trecută, media a coborât la 4,9749 lei iar miercurea aceasta la 4,9738 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,971 – 4,975 lei.

Cursul euro va continua să fie stabil până la primul tur al noilor alegeri prezidențiale, care s-ar putea desfășura, conform ultimilor date vehiculate, la jumătatea anului.

Piața monetară a rămas stabilă, în condițiile în care majoritatea economiștilor estimează pentru acest an o inflație în jur de 5%, iar ultima proiecție a BNR, prezentată înainte de eșecul alegerilor prezidențiale, pentru ultimul trimestru din acest an este de 3,5%.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,92 la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%.

Trezoreria și-a propus să împrumute în ianuarie minim 5,77 miliarde de lei, care este destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Suma este mai mare cu cu 170 de milioane de lei față de cea programată în decembrie.

România se va confrunta anul acesta cu probleme mari atunci când va apela la piețe pentru a se împrumuta, în condițiile în care costurile au început să crească semnificativ în ultimele săptămâni iar agențiile de rating ar putea să înrăutățească notele de țară, așa cum a făcut Fitch la sfârșitul anului trecut, când a menținut ratingul la BBB- dar ne-a trecut de la stabil la negativ.

Marea Britanie a acceptat marți să se împrumute la cea mai ridicată dobândă începând cu 1998, iar randamentele bonurilor Trezoreriei americane se află pe o pantă ascendentă.

Euro a scăzut în primele zile de tranzacționare din acest an la un minim al ultimilor doi ani de 1,0225 dolari. Volatilitatea din următoarele zile a fost una ridicată, cu un maxim de 1,0437 dolari, iar miercurea aceasta cotațiile erau de 1,0273 – 1,0358 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut în prima ședință din 2025 de la 4,7768 la 4,8373 lei, dar a scăzut miercuri la 4,8217 lei.

Miercuri, cursul francului elvețian a scăzut de la 5,3185 la 5,2862 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,9967 la 6,0012 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 412,9649 lei, înregistrat în prima ședință din acest an, la 411,4200 lei, în condițiile în care metalul galben se tranzacționa în culoarul 2.643,20 – 2.655,20 dolari față de 2.632,5 – 2.665 dolari/uncie, în ziua de marți.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 415,20 forinți/euro, în condițiile în care Ungaria a pierdut 1,04 miliarde de euro din fondurile europene iar alte 19 miliarde de euro rămân blocate pentru țara vecină. Cursul monedei poloneze s-a depreciat, la rândul ei, la 4,2656 zloți/euro.

Bitcoin a crescut luni noapte la peste 102.000 dolari, dar a coborât miercuri la circa 94.500 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

IRCC va fi 5.66% în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 martie 2025. Această valoare este calculată pe baza datelor disponibile în perioada iulie - septembrie 2024 (T3/2024).

IRCC se calculează trimestrial (ca medie a ratelor zilnice de dobândă, ponderate cu volumul tranzacțiilor), iar calculul acestuia este decalat cu 2 trimestre.

Previziuni IRCC 2025: Pe baza ultimelor date disponibile (1 octombrie 2024 – 12 decembrie 2024), estimarea este că IRCC va fi de 5.54% în al doilea trimestru al anului 2025.

Detalii aici https://www.finzoom.ro/articole/sfaturi/ircc-scade-de-la-1-i~0154ffa3-f195-4a65-ac95-9a719e7e47a4/

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadenţa în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadenţa în 26 ianuarie 2026.

Mai multe detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/01/03/ministerul-finantelor-a-planificat-imprumuturi-de-5-77-miliarde-de-lei-de-la-banci-in-ianuarie-2025--1409986

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna octombrie 2024 a fost de 7.508 lei, cu 2,1% mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 4.615 lei, mai mare cu 1,9% comparativ cu luna precedentă (4.530 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în industrie şi construcţii (4.162 lei), în agricultură, silvicultură şi pescuit (4.461 lei), iar cele mai mari în servicii (4.988 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna octombrie 2024, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de creşterea numărului de salariaţi (+65). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii octombrie 2024 a fost de 49.455 persoane, înregistrând o creştere de 0,1% faţă de luna precedentă şi respectiv de 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4.974 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16.853 persoane în industrie şi construcţii şi de 27.628 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 5,91% pe an, de la 5,92% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 5,97% pe an, iar ROBOR la 12 luni s-a menținut la nivelul de 6,03%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,66% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,99%.

Sursa www.agerpres.ro

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna octombrie 2024 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna octombrie 2024 cu 4,2% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 9,0% faţă de producţia industrială realizată în luna octombrie 2023;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 1,9% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 21,1% comparativ cu luna octombrie 2023;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2024 faţă de luna precedentă cu 0,2 puncte procentuale şi respectiv cu 0,9 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2023;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 3,0 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 13,4 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2023;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 3 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 19 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, de creşterea numărului deceselor generale şi menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an, comparativ cu luna precedentǎ, respectiv cu anul precedent.

Producţia industrială realizată în luna octombrie 2024 a înregistrat o creştere de 4,2% comparativ cu luna precedentă.

În luna octombrie 2024, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,6% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna octombrie 2024 a crescut cu 9,0% faţă de producţia industrială realizată în luna octombrie 2023.

În perioada 1.I.-31.X.2024, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 9,4%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea de mobilă şi energie electrică şi termică, gaze şi apă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna octombrie 2024, a fost de 7508 lei, mai mare cu 2,1% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 28,2% comparativ cu luna octombrie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6840 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6516 lei în industrie şi construcţii şi de 8404 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna octombrie 2024, a fost de 4615 lei, mai mare cu 1,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 21,1% comparativ cu luna octombrie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4461 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4162 lei în industrie şi construcţii şi de 4988 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna octombrie 2024 a fost de 8612 lei, iar cel net de 5268 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 0,8%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,2% pentru luna octombrie 2024 faţă de luna precedentă, de 251,6% faţă de octombrie 1990 şi de 107,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii octombrie 2024, a fost de 49455 persoane, mai mare cu 65 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 599 persoane faţă de luna octombrie 2023.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,9 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,6 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii octombrie 2024, era de 4566 persoane, în creştere cu 173 persoane faţă de luna precedentă (+3,9%).  

Comparativ cu luna octombrie 2023, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 677 persoane (+17,4%).

La sfârşitul lunii octombrie 2024, femeile reprezentau 49,3% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 460 persoane (10,1% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 96 persoane (2,1% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii octombrie 2024 era de 4010 persoane, reprezentând 87,8% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (92,5%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2024, în judeţul Călăraşi, a fost de 6,0%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,8% în luna septembrie 2024 şi 5,1% în luna octombrie 2023).

Pentru femei, rata şomajului în luna octombrie 2024 a fost de 6,4% (6,2% în luna septembrie 2024 şi 5,4% în luna octombrie 2023).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna octombrie 2024 a fost de 5,7 (5,4 % în luna septembrie 2024 şi 4,8% în luna octombrie 2023).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii octombrie 2024 existau 280 de locuri de muncǎ vacante, din care 250 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 175 erau pentru muncitori (62,5%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna octombrie 2024 a fost caracterizată de scăderea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, de creşterea numărului deceselor generale şi menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an, comparativ cu luna precedentǎ, respectiv cu anul precedent.

Natalitatea. În luna octombrie 2024, numărul născuţilor-vii a fost de 189, mai mic cu 11 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 4 comparativ cu luna octombrie 2023.

Mortalitatea generală. În luna octombrie 2024, numărul deceselor înregistrate a fost de 363, mai mare cu 61 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 47 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna octombrie 2024 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an, aceasta s-a menţinut constant faţă de luna precedentă, respectiv faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -174 persoane în luna octombrie 2024 (-102 persoane în luna septembrie 2024 şi -123 persoane în luna octombrie 2023).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna octombrie 2024, s-au înregistrat 8 căsătorii, mai puţine cu 110 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 153 faţă de luna octombrie 2023.

Divorţialitatea. În luna octombrie 2024 s-au înregistrat 14 de divorţuri, mai puţine cu 31 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 27 faţă de luna octombrie 2023.

În luna august 2024, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 22,4 milioane euro şi al importurilor CIF de 29,9 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -7,5 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-48,1%) şi respectiv de (-29,5%) faţă de luna august 2023, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-30,8%) şi o creştere de (+11,6%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.VIII.2024, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (14,2%), metale comune şi articole din acestea (44,2%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (25,7%), materii textile şi articole din acestea (3,8%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,7%), mijloace de transport (1,8%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,6%).

În perioada 1.I-31.VIII.2024, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,0%), metale comune şi articole din acestea (39,2%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,7%), materii textile şi articole din      acestea (2,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,4%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,2%), mijloace de transport (5,3%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (16,1%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,2%).

În luna octombrie 2024 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri, şi prin scăderea numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2024, a fost de 1824, mai mic cu 9,0% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 6,0% comparativ cu luna octombrie 2023.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,4% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2024, a fost de 2839, mai mic cu 9,6% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 22,5% comparativ cu luna octombrie 2023.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,0% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna octombrie 2024, a fost de 21,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 3,0 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 13,4 puncte procentuale comparativ cu luna octombrie 2023.

În luna octombrie 2024, s-au eliberat 46 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 3 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 19 comparativ cu luna octombrie 2023.

Rata inflaţiei, a fost în luna octombrie 2024 de 0,62% faţă de luna precedentă şi de 4,67% faţă de luna octombrie 2023.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.10.2024 a fost de 0,4%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%).

În luna octombrie 2024 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,75%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,53%) şi tarifele serviciilor (+0,59%).