Leul ar putea încheia 2024 cu o depreciere minimă, evoluție identică cu cea din ultimii ani care s-a limitat la 1 – 2%, fiind cea mai stabilă monedă din regiune. Cursul de schimb este principalul instrument al BNR în lupta cu inflația și un factor de stabilitate politică, în condițiile în care tendințele izolaționiste s-au înmulțit în rândul electoratului.

Acum câteva luni, Valentin Lazea, economist șef al BNR, afirma că cursul leu/euro, nu este apreciat „în termeni reali efectivi cu mai mult de 5%”. Declarație confirmată recent de guvernatorul BNR care a spus că „indicele cursului real efectiv al leului după unele date ar putea să arate o anumită supraevaluare, minoră, undeva sub 5%”.

În schimb, analiștii BCR văd leul supraapreciat cu 6 – 7% și anticipează „o depreciere treptată a leului nominal în timp, cu îmbunătățirea fundamentelor care să ducă moneda către valoarea ei justă”.

Miercurea trecută, cursul euro a scăzut la 4,9684 lei, minimul ultimelor șase luni, dar a început această săptămână la 4,9759 lei, când cotațiile au urcat de la 4,973 la 4,976 lei.

Presiunea pe leu este pusă pe adâncirea deficitului bugetar și a celui de cont curent, care s-a majorat în primele zece luni la 24,21 de miliarde de euro, în timp ce datoria externă totală a României a crescut în aceeași perioadă la 186,348 miliarde euro.

La deprecierea leului a contribuit și majorarea inflației anuale în noiembrie la 5,1%, față de 4,7% în octombrie.

Creșterea indicilor ROBOR cu circa 7% față de începutul lui septembrie, s-a temperat după decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale, iar lichiditatea din piață a revenit la valori mai normale.

La începutul acestei săptămâni, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%.

Chiar dacă BCE a redus cu 25 puncte de bază dobânda pentru facilitatea de depozit la 3%, iar Franța și Germania se confruntă cu instabilitate politică, euro a fluctuat vineri între 1,0453 și 1,0525 și a închis peste Ocean la 1,0502 dolari, în timp ce Bundesbank a prognozat o creștere a PIB-ului Germaniei în 2025 de doar 0,2%. Cursul dolarului a crescut de la 4,6980 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,7430 lei, lunea aceasta.

Atenția piețelor este îndreptată către ședința de politică monetară a Fed, care se va desfășura marți și miercuri, și a declarațiilor care vor urma. Analiștii anticipează o scădere a dobânzilor cu 0,25%, după ce inflația anuală din SUA a crescut în noiembrie la 2,7%, mai sus cu 0,3% faţă de octombrie.

Contractarea economiei britanice cu 0,1% în octombrie pentru a doua lună consecutiv, a depreciat lira sterlină față de euro. Cursul a atins joia trecută maximul istoric de 6,0336 lei , dar a scăzut luni la 5,9983 lei.

Banca Națională a Elveției a redus dobânda de la 1 la 0,5%, cea mai scăzută valoare din noiembrie 2022, iar cursul francului a lunea aceasta la 5,3173 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut lunea aceasta la 405,4657 lei, după ce metalul galben s-a depreciat la 2.643,30 – 2.661,30 dolari/uncie.

Bitcoin a atins lunea aceasta un maxim de 106.483 dolari, aprecierea criptomonedei fiind de circa 50% de la anunțarea victoriei lui Donald Trump la prezidențialele din SUA. Ethereum se tranzacționa între 3.883 și 4.022 dolari.

Analiza cuprinde perioada 9 – 16 decembrie

Text pus la dispoziție de Radu Georgescu

Câştigul salarial mediu net în luna octombrie a fost 5.268 lei, în creştere cu 40 lei (+0,8%) faţă de luna septembrie 2024, iar comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,3%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna octombrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8.612 lei, cu 59 lei (+0,7%) mai mare decât în luna septembrie 2024.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (11.541 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.078 lei).

Indicele câştigului salarial real a fost 107,3% în luna octombrie 2024 faţă de luna octombrie 2023. Indicele câştigului salarial real a fost 100,2% în octombrie 2024 faţă de luna septembrie 2024. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,6%, cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna septembrie 2024.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/12/12/castigul-salarial-mediu-net-a-crescut-cu-40-de-lei-in-luna-octombrie-la-5-268-lei--1402177

Perioada de grație obținută de leu, după decizia de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, se pare că este pe terminate, în condițiile în care mediul politic a revenit la tergiversarea reformelor, solicitate de votul negativ dat de populație.

Inflația nu dă semne de calmare, evoluție anticipată în cadrul ultimei ședințe de politică monetară a BNR.

Conform datelor prezentate de INS, rata anuală a inflaţiei a crescut în noiembrie comparativ cu perioada similară din 2023 la 5,1%, față de octombrie când ea s-a situat la 4,7%. România rămâne astfel una dintre țările membre ale UE cu cea mai mare creștere a prețurilor.

Piața valutară a răspuns prin creșterea cursului euro de la 4,9684 lei, minimul ultimelor șase luni, la 4,9708 lei, în ziua în care s-a anunțat intrarea României și Bulgariei în acordul Schengen începând cu 1 ianuarie. Tranzacțiile au ridicat cotațiile monedei unice de la 4,967 la 4,971 lei.

Creșterea inflației din noiembrie nu a influențat valoarea indicilor ROBOR, în condițiile în care lichiditatea din piață s-a reglat.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,01%.

Luna aceasta, Finanțele și-au propus să atragă din piața locală 5,6 miliarde de lei, față de 6,495 miliarde de lei în noiembrie.

Aproape jumătate din această sumă a fost împrumutată joi de Trezorerie. Ea a tras pentru scadența aprilie 2035 562 milioane lei la un randament mediu anual de 7,19%, față de o valoare programată de 600 milioane lei. Finanțele s-au împrumutat joia aceasta cu încă 1,72 miliarde lei printr-o emisiune scadentă în noiembrie 2025, pentru care va plăti o dobândă anuală de 6,49%.

Piețele așteptau joia aceasta din partea BCE a patra reducere consecutivă a dobânzii de referinţă, fără a se anticipa care va fi dimensiunea unei astfel de măsuri, în contextul în care economia zonei euro încetineşte iar tensiunile politice din Franţa şi Germania creează îngrijorări.

Euro fluctua între 1,0492 și 1,0531 dolari, valori apropiate de cele de miercuri, iar cursul monedei americane a scăzut marginal de la 4,7338 la 4,7332 lei.

Decizia Băncii Naționale a Elveției de a reduce rata de referință de la 1 la 0,5%, cea mai scăzută valoare din noiembrie 2022 a depreciat francul față de euro iar cursul a scăzut de la 5,3533 la 5,3401 lei. În schimb, media lirei sterlină a atins un nou maxim istoric de 6,0336 lei

Prețul gramului de aur a urcat la 412,7388 lei, la trei lei de maximul istoric atins în data de 22 noiembrie. Creșterea se datorează aprecierii metalului galben la 2.701,50 – 2.726,90 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 409,84 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2818 zloți/euro.

Bitcoin creștea la 100.224 – 101.909 dolari iar ethereum la 3.800 – 3.979 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,8% în primele zece luni din acest an, pe fondul declinului înregistrat de cele trei sectoare industriale, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În sectorul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a fost înregistrat un declin de 5%, în industria prelucrătoare scăderea a fost de 1,5% iar în industria extractivă de 0,7%.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/12/13/productia-industriala-a-scazut-cu-1-8-in-primele-zce-luni-ins--1402879

ANAF dezminte categoric informaţiile vehiculate recent în spaţiul public, potrivit cărora, "începând cu 2025, ANAF va percepe 10% din banii aflaţi în conturile bancare ale contribuabililor".

Conform legislaţiei în vigoare, contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează pentru veniturile din investiţii, cum ar fi dobânzile obţinute din economiile bancare, dividendele, câştigurile de pe piaţa de capital, etc., dacă prin cumulare cu alte categorii de venituri (e.g. venituri din drepturi de proprietate intelectuală, agricultură, alte surse) se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară.

Contribuţia de 10% se datorează la o bază anuală de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară, în funcţie de nivelul cumulat al veniturilor, respectiv de încadrarea venitului cumulat în cele trei intervale. De exemplu, dacă veniturile din dobânzi reprezintă singura sursă de venituri a contribuabilului în anul 2024, iar aceasta se ridică la 25.000 lei anual, CASS datorată este de 1.980 lei (3.300 lei x 6 x 10% = 19.800 lei x 10%) sau dacă veniturile din dobânzi se ridică la nivelul de 45.000 lei anual, CASS datorată este de 3.960 lei (3.300 lei x 12 x 10% = 39.600 lei x 10%).

Atenţie! Este important de subliniat că nu se percep contribuţii pentru sumele existente în conturile bancare, ci doar pentru dobânzile generate de aceste sume, dacă veniturile totale din investiţii depăşesc plafonul legal.

Regimul actual de plată a CASS pentru veniturile din investiţii (inclusiv dobânzi) este instituit din anul 2018.

ANAF încurajează contribuabilii să se informeze exclusiv din surse oficiale, pentru a evita confuziile sau interpretările greşite. Pentru informaţii fiscale cu caracter general contribuabilii pot apela Call Center la numărul 031.40.39.160.

Revenirea cererii de monedă națională și reducerea aversiunii față de risc, au împins cursul monedei unice la minimul ultimelor șapte luni.

Piața locală s-a deschis la 4,971 lei iar ordinele de vânzare de valută au împins euro până la 4,967 lei, astfel că media a coborât de la 4,9709 la 4,9684 lei.

Segmentul monetar a fost stabil iar indicii ROBOR nu au cunoscut modificări. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,01%.

Înainte de publicarea datelor referitoare la indicele american al prețurilor de consum din noiembrie, euro se tranzacționa în culoarul 1,0487 – 1,0539 dolari, în scădere față de marți. Aprecierea monedei americane, al cărei curs a urcat de la 4,7116 la 4,7338 lei, se datorează prognozelor cele mai recente care văd o creștere a inflației de la 2,6% în octombrie la 2,7%.

Aprecierea lirei sterline până la 1,2142 euro, maxim care nu a mai fost atins din martie 2022, a ridicat cursul de la 6,0224 la 6,0241 lei. Analiștii anticipează o posibilă întărire a monedei britanice la valorile dinainte de Brexit. În schimb, media francului elvețian a scăzut de la 5,3650 la 5,3533 lei.

Creșterea cererii de metal galben a ridicat cotațiile acestuia, după circa o lună de scădere, la 2.690,80 – 2.711,30 dolari/uncie. Această evoluție și aprecierea monedei americane au ridicat prețul gramului de aur de la 406,2521 lei la 409,9933 lei.

În regiune, cursul monedei poloneze s-a întărit marginal la 4,2661 zloți/euro. În schimb, media celei maghiare s-a depreciat ușor la 410,94 forinți/euro.

Investitorii în monede digitale își reglează deținerile, după raliul ascendent din ultima lună, declanșat de alegerea lui Donald Trump, care s-a declarat drept un adept al criptomonedelor și că dorește să facă din SUA capitala mondială a acestui sector financiar.

Bitcoin a atins în decembrie un maxim de 103.900 dolari, după care cotațiile au coborât spre 93.000 dolari. La jumătatea acestei săptămâni, cotațiile fluctuau între 95.770 și 98.898 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 3.567 – 3.751 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu