Miercurea aceasta, leul a avut o evoluție depreciativă față de euro și dolar, după creșterea aversiunii față de risc, provocată de conflictul dintre Israel și Iran.

La jumătatea săptămânii trecute, euro a scăzut la 5,0251 lei, minim al ultimelor aproape două luni. Miercurea aceasta, cursul a urcat de la 5,0263 la 5,0325 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,03 – 5,034 lei.

Piața așteaptă prezentarea și investirea noului Executiv, dar și planul acestuia de a reduce uriașul deficit bugetar, în condițiile în care peste două luni agenția Fitch va anunța ratingul de țară al României. Trecerea la categoria „junk” ar putea conduce la implicarea FMI, la fel ca în urmă cu circa 20 de ani.

De la începutul acestei luni BNR a rostogolit în piața monetară împrumuturi acordate băncilor comerciale în valoare de circa 68,4 miliarde lei. Ultima operațiune de tip repo a fost de circa 7,3 miliarde lei, la o dobândă anuală de 6,5%.

Aceste intervenții au avut ca efect scăderea indicilor ROBOR, care se mențin încă la valori comparabile cu cele din primele luni ale lui 2023.

Nivelul ridicat nu permite băncii centrale să opereze tăieri ale ratei de referință, care stagnează de la începutul lui august trecut la 6,5%/an. De altfel, la jumătatea lunii trecute, guvernatorul BNR a afirmat că „reducerea dobânzii de politică monetară nu se poate face până când dobânzile din piaţa interbancară nu scad sub rata-cheie”.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat de la 7,14 la 7,09%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,19 la 7,17% iar cel la 12 luni a stagnat la 7,30%.

La începutul lunii mai, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, indicele la 3 luni se situa la 5,90%, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%.

În așteptarea deciziei de politică monetară a Rezervei Federale americane, euro fluctua în culoarul 1,1475 – 1,1524 dolari, față de un maxim al ultimilor circa patru ani de 1,1631 dolari, atins joia trecută. Aprecierea monedei americane a început marți seară, după ce președintele american a solicitat „capitarea necondiționată” autorităților de la Teheran, semn că Statele Unite s-ar putea implica în conflictul Israel – Iran, care are drept scop distrugerea capacității statului islamic să dezvolte capacități militare nucleare.

În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3478 la 4,37 49 lei, după ce la începutul acestei săptămâni coborâse la 4,3430 lei, minim care nu a mai fost atins din 22 aprilie.

Rolul monedei elvețiene de refugiu în perioadele de creștere a aversiunii față de risc a limitat pierderile ei față de euro, astfel că media a scăzut de la 5,3505 la 5,35 lei. în schimb, lira sterlină a continuat să piardă teren în fața monedei unice iar cursul ei a alunecat de la 5,8911 la 5,8898 lei.

Metalul galben se tranzacționa în culoarul 3.371 – 3.401 dolari/uncie, valori apropiate de cele de marți. Aprecierea cursului monedei americane a ridicat prețul gramului de aur de la 472,9534 lei la 475,3109 lei, față de 480,7983 lei, preț stabilit joia trecută.

Aprecierea monedei americane a depreciat bitcoin la 104.237 – 105.569 dolari, după ce în urmă cu o săptămână a fost testat pragul de 111.000 dolari. La rândul său, ethereum a scăzut la 2.492 – 2.548 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a avut marți o evoluție pozitivă în condițiile în care se așteaptă prezentarea noului guvern care ar urma să fie condus de liberalul Ilie Bolojan.

Cursul euro a scăzut de la 5,0290 lei la 5,0263 lei, aproape de minimul ultimei luni și jumătate de 5,0251 lei, atins miercurea trecută.

Injecția de lichiditate realizată luni de către BNR, care a împrumutat băncile comerciale cu circa 7,3 miliarde lei, a avut ca efect o scădere a indicilor ROBOR, după circa o săptămână de stagnare.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,15 la 7,14%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,21 la 7,19% iar cel la 12 luni de la 7,33 la 7,30%.

Statul s-a împrumutat luni cu 613,5 milioane lei, prin intermediul unei emisiuni de obligațiuni cu scadența iulie 2033, care a avut o valoare programată de 400 milioane lei iar dobânda medie acceptată a fost de 7,55%/an. Trezoreria a mai atras printr-o licitație suplimentară a aceleiași emisiuni încă 60 milioane lei, tot la un randament mediu anual de 7,55%.

Totodată, românii s-au înghesuit să împrumute statul prin intermediul emisiunii Fidelis. Trezoreria a atras peste 1,64 miliarde lei, față de 1,18 miliarde lei în mai, astfel că de la începutul anului valoare atrasă se ridică la peste 10,8 miliarde lei, cea mai mare parte de 4,3 miliarde lei fiind investită în februarie.

Rolul tot mai important al euro, care este a doua cea mai utilizată monedă din lume, după dolar, se reflectă în evoluția ei, în condițiile investitorii au migrat din piața americană către cea unică.

Apariția unui nou factor de tensiune, războiul aerian între Israel și Iran, ar fi provocat o apreciere imediată și amploare a monedei americane. De data aceasta, piețele au continuat să parieze pe euro iar acesta se tranzacționa în culoarul 1,1543 – 1,1574 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3430 la 4,3478 lei.

Media francului elvețian s-a depreciat marginal la 5,3505 lei iar cea a lirei sterline la 5,8911 lei.

Retragerea metalului galben la 3.374 – 3.404 dolari/uncie a provocat scăderea prețului gramului de aur de la 476,7638 lei la 472,9534 lei.

Media monedelor din regiune se deprecia la 4,2750 zloți/euro, respectiv 402,90 forinți/euro.

După ce a crescut luni la aproape 109.000 dolari, bitcoin s-a retras la 105.483 – 107.747 dolari, iar ethereum la 2.528 – 2.618 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, miercuri, la 7,09% pe an, de la 7,14% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,17% pe an, de la 7,19%, în ședința de marți, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 7,30%.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/06/18/indicele-robor-la-trei-luni-a-scazut-miercuri-la-7-09--1460317

Angajatorii din Spațiul Economic European oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 336 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Norvegia - 99 locuri de muncă pentru: îngrijitor animale; mecanic auto; chef; zugrav; montator pardoseli; electrician; muncitor în producție - industria piscicolă.

Italia - 67 locuri de muncă pentru: șofer autobuz; lucrător în gospodărie; lucrător în domeniul sportului și al pregătirii fizice - animator/animatoare centru de vacanță.

Germania - 64 locuri de muncă pentru: lucrători ajutor în podgorie; zugrav-tencuitor; lucrător în producție-procesare produse din carne (f/b); lucrător în fermă; sudor MAG; electrician; lucrător ajutor la prelucrarea metalelor; operator stivuitor.

Croația - 30 locuri de muncă pentru: cameristă/menajeră; chelner/ospătar; bucătar.

Polonia - 21 locuri de muncă pentru: manager de proiect pentru centrale solare; montator panouri solare.

Danemarca - 20 locuri de muncă pentru tehnician de automatizări (ucenic).

Finlanda - 13 locuri de muncă pentru: sudor TIG; sudor TIG/MIG; confecționer table; instalator de țevi în șantier naval; lucrător la reparații interioare.

Austria - 8 locuri de muncă pentru: operator robo - placare cu laser; strungar universal; tehnician mecanic; tehnician electrician; operator CNC; mecanic auto(m/f/x).

Malta - 7 locuri de muncă pentru: tehnician instalații și întreținere; dealer; medic veterinar.

Spania - 5 locuri de muncă pentru: tehnician de întreținere ascensoare.

Slovenia - 1 loc de muncă pentru dentist.

Irlanda - 1 loc de muncă pentru îngrijitor persoane.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spațiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început miercuri, 18 iunie 2025, transferul sumelor aferente Sprijinului Cuplat pentru Campania 2024. Peste 43.500 de fermieri vor beneficia de plăți în valoare totală de peste 60 de milioane de euro, fonduri provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

'Înțelegem pe deplin importanța acestor fonduri pentru menținerea activităților din agricultură și pentru susținerea sectoarelor sensibile, precum zootehnia și culturile speciale. Fermierii vor regăsi banii în conturi începând de mâine și în zilele următoare', a transmis Directorul General al APIA, Nicoleta Gabriela Andrei.

Sumele virate acoperă atât intervenții de bază, cât și forme de sprijin cuplat pentru culturile speciale (soia, lucernă, leguminoase, orez, sămânță de cartof, sfeclă de zahăr, legume, fructe) și sectorul zootehnic (vaci de lapte, carne vită, ovine, caprine, bivolițe de lapte și viermi de mătase).

Printre cele mai mari alocări se numără:

- Soia - peste 14 milioane euro;

- Lucernă - peste 12 milioane euro;

- Sfeclă de zahăr - peste 12 milioane euro;

- Legume cultivate în câmp, sere și solarii - aproximativ 6,4 milioane euro;

- Fructe (prune, mere, cireșe etc.) - peste 2,5 milioane euro.

Plățile se realizează în lei, la cursul de schimb stabilit de Comisia Europeană: 4,9753 lei/euro.

APIA reafirmă angajamentul său de a asigura un proces de plată transparent, eficient și predictibil, în sprijinul tuturor fermierilor români.

Marți, 17 iunie 2025, la Pitești, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia (ADR Sud-Muntenia), în calitate de lider de proiect, a anunțat lansarea oficială a proiectului „Skills4Life – Sprijinirea integrării socio-economice a tinerilor care părăsesc sistemele de protecție a copilului prin dezvoltarea competențelor și capacităților lor, prin politici de tranziție mai incluzive în regiunea Dunării”.

Întregul eveniment se va desfășura pe parcursul a trei zile, până pe data de 19 iunie 2025 și va include sesiuni de lucru intensive și vizite de studiu.

La evenimentul de lansare au participat înalți oficiali și reprezentanți ai partenerilor implicați. Din partea Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia au fost prezenți Liviu Gabriel Mușat, directorul general și Dana Traian, directorul Direcției Dezvoltare.

De asemenea, Adrian Dumitru Bughiu, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, a transmis un mesaj de bun-venit tuturor participanților, subliniind importanța majoră a unor astfel de inițiative în sistemul de protecție socială. Acesta a declarat: „Ne bucurăm că suntem gazdele acestui eveniment și că, prin ADR Sud-Muntenia, se implementează un proiect de asemenea anvergură, care a adunat în jurul lui numeroși parteneri. Ne bucură prezența dumneavoastră și vă invităm să treceți pragul județului Argeș și cu alte ocazii, pentru că veți găsi aici numeroase oportunități. Avem o colaborare fructuoasă, în beneficiul cetățenilor, cu domnul director Liviu Mușat și, dincolo de investițiile majore în infrastructură, care s-au realizat în ultimii ani, ne preocupă și această zonă socială. Vă asigur că noi, cei din echipa Consiliului Județean Argeș, vom fi întotdeauna alături de orice inițiativă de acest gen.”

La rândul său, Liviu Gabriel Mușat, directorul general al ADR Sud-Muntenia, a subliniat importanța proiectului: „Vreau să vă felicit pe toți cei implicați în conturarea acestui proiect și în implementarea lui. Și noi, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, ne dorim ca proiectul să fie un proiect de succes, un proiect în urma căruia să venim cu soluții pentru tinerii care ies din sistemul instituționalizat.”

Agenda conferinței de lansare a inclus discuții despre Programul pentru Regiunea Dunării în România, prezentarea proiectului Skills4Life, studii de caz privind construirea rețelelor de sprijin pentru tinerii aflați în situații de risc și un panel de discuții pe tema politicilor de incluziune pentru tinerii vulnerabili.

Proiectul „Skills4Life” este finanțat prin Programul pentru Regiunea Dunării, Apelul 2, și își propune să contribuie la îmbunătățirea politicilor de tranziție dedicate tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului. Prin dezvoltarea unui program educațional adaptat nevoilor acestora, proiectul vizează consolidarea unor competențe esențiale pentru integrarea pe piața muncii, precum și participarea la activități de mentorat și sprijin personalizat.

Pe o perioadă de 36 de luni (1 aprilie 2025 – 31 martie 2028), proiectul Skills4Life va dezvolta un program educațional integrat, menit să sprijine tinerii în tranziția către o viață independentă prin formare în abilități soft și digitale, mentorat, sprijin antreprenorial, stagii de practică, târguri de locuri de muncă și consiliere psihologică.

Proiectul este implementat de un consorțiu format din 12 parteneri din România, Cehia, Austria, Ucraina, Slovenia, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina, și Bulgaria.

Perioada de implementare a proiectului este 01 aprilie 2025 – 31 martie 2028.

ADR Sud-Muntenia a fost onorată să conducă acest proiect de anvergură și este convinsă că „Skills4Life” va aduce o contribuție semnificativă la îmbunătățirea vieții tinerilor din regiunea Dunării.

Sursa text și foto www.adrmuntenia.ro