La începutul lunii trecute, după ce „piața” politică a fost zdruncinată de scorul obținut la primul tur al prezidențialelor de către candidatul suveranist, moneda națională s-a depreciat până la 5,0991 lei/euro.
Dorința românilor de a nu schimba parcursul european al țării a adus în fruntea statului un candidat antisistem proeuropean. Aceasta a calmat piața financiară, iar treptat leul a recuperat o parte din terenul pierdut.
Notă distinctă o face segmentul monetar, unde indicii ROBOR s-au apropiat de maximul de 7,50%, echivalentul ratei lombard la care se pot împrumuta băncile de la BNR. Principalul motiv al acestei evoluții este reprezentat de sterilizarea lichidității la care a recurs banca centrală pentru a scumpi achizițiile de lei. Totodată, dealerii bancari nu se așteaptă la o scădere rapidă a inflației, ceea ce face dificilă o decizie a BNR de a reduce rata de referință.
La jumătatea acestei săptămâni media euro a scăzut la 5,0251 lei, față de 5,0558 lei miercurea trecută, în timp ce tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 5,025 – 5,034 lei.
Piața monetară s-a stabilizat, evoluție la care a contribuit faptul că băncile comerciale s-au împrumutat marți de la BNR cu 18,2 miliarde lei, la o dobândă anuală de 6,5% și cu scadența la începutul săptămânii viitoare.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,22% liar cel la 12 la 7,33%.
Statul s-a împrumutat marţi cu 805 milioane lei printr-o licitaţie de obligaţiuni, scadente în septembrie 2032, față de o valoare programată de 400 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,50%.
Foamea de bani a Ministerului de Finanțe, care trebuie să asigure atât necesarul de bani al statului dar și să achite dobânzile la titlurile de stat emise anterior căre mediul bancar intern și extern, au ridicat dobânzile pentru titlurile de stat Tezaur şi Fidelis până la 6,5%/an pentru cele în euro (dobânda de referință a BCE este de 2%), respectiv până la 8,35%/an (rata de politică monetară a BNR este de 6,5%).
Decizia de săptămâna trecută a BCE de a reduce principala sa rată directoare de la 2,25 la 2% a fost primită bine de investitori, iar euro a urcat joia trecută la aproape 1,15 dolari.
Miercurea aceasta piețele așteptau publicarea datelor privind inflația din Statele Unite, în condițiile în care administrația de la Casa Albă nu a ajuns la un acord comercial cu guvernul de la Beijing.
Euro se tranzacționa în culoarul 1,1405 – 1,1446 dolari iar media monedei americane a coborât de la 4,4117 la 4,3941 lei.
Intrarea în teritoriu negativ a inflației din Elveția a redus plasamentele în franci iar cursul a scăzut de la 5,3995 lei, la jumătatea săptămânii trecute, la 5,3476 lei, miercurea aceasta. Media lirei sterline a scăzut în aceeași perioadă de la 6,0049 la 5,9332 lei.
Chiar dacă cotațiile metalului galben au urcat la 3.316 – 3.349 dolari/uncie, prețul gramului de aur a scăzut miercuri de la 472,0952 lei la 471,0407 lei, după ce la jumătatea săptămânii trecute prețul a crescut până la 482,1625 lei, la circa 5 lei de maximul istoric atins la începutul lunii trecute.
Bitcoin testează depășirea recordului de 111.862 dolari atins în 22 mai și fluctua miercuri între 109.051 – 110.298 dolari. Ethereum a urcat la 2.756 – 2.834 dolari.
Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu
