Marţi, 29 mai, Comisia Europeană a prezentat propunerea sa privind bugetul Uniunii Europene alocat în perioada 2021 – 2027, viitorul cadru financiar multianual, pentru dezvoltare regională şi politică de coeziune. „Dintr-un buget de 373 de miliarde de euro în angajament, România ar urma să primească 30.765.592.532 de euro în perioada mai sus – menţionată, potrivit unei decizii a Colegiului Comisiei Europene prezentate de comisarul pentru politică regională, doamna Corona Creţu.” a scris, joi, pe contul personal de facebook senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membriu al Comisiei de Buget – finanţe care a continuat „Astfel, România va avea cel de al patrulea cel mai mare buget alocat pentru coeziune, fiind devansată de Polonia (72,7 miliarde euro), Italia (34, 4 miliarde euro) şi Spania (38,3 miliarde euro). Ţara noastră va beneficia de o creştere cu peste 7 miliarde de euro a finanţărilor din cadrul politicii de coeziune. În perioada actuală de programare financiară, România beneficiază de 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune dintr-un total de 31 de miliarde (sunt incluse şi cele aproximativ 8 miliarde de euro pentru politica agricolă comună).”

Propunerea particularizată pe viitoarea politică de coeziune survine în contextul în care bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, surprindea o o reducere de 7% a finanțării pentru politica de coeziune, comparativ cu Cadrul Financiar Multianual precedent (2014-2020), când suma alocată pentru Politica de Coeziune se ridica la 351,8 miliarde de euro.

Propunerea de 1.279 de miliarde de euro pentru bugetul 2021-2027 este orientată către șapte rubrici prioritare: 1) piața unică, inovație și piața digitală (187,4 miliarde) ; 2) coeziune și valori (442,4 miliarde); 3) resurse naturale și mediu (378,9 miliarde); 4) migrație și gestiunea frontierelor (34,9 miliarde); 5) securitate și apărare (27,5 miliarde); 6) vecinătatea și politica globală (123 miliarde); 7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).

Vicepremierul Viorel Ştefan a afirmat, săptămâna trecută, că în 2018 creşterea economică "îşi va schimba motoarele", precizând că Guvernul îşi doreşte ca în acest an "motorul principal să îl reprezinte investiţiile". “Creșterea economică are o bază sănătoasă, iar producția industrial poate susține majorările de venituri în buzunarele românilor.” declară senatorul, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de Buget – finanţe care a mai adăugat “Cifra de afaceri în industrie a crescut în 2018 trimestrul I faţă de trimestrul I 2017, cu 13,7%. Aceasta indică o consolidare în zona industrială, ceea ce creează premisele unei creşteri robuste, sustenabile. Un indicator la fel de important îl reprezintă comenzile din industrie care arată practic perspectiva de viitor. Dacă au crescut comenzile astăzi, atunci cu siguranță mâine va crește producția industrială și implicit economia. În România, în primul trimestru comenzile în industrie au crescut cu 15,8% ceea ce înseamnă că viitoarea creștere a producției industriale va contribui semnificativ la creșterea economică.”

Investiții străine directe au crescut cu 57%

La finele trimestrului I al acestui an, investițiile străine directe, au crescut cu 57%. "Investiţiile străine directe, dacă ne comparăm cu primul trimestru din anul 2016, au crescut la finalul trimestrului I 2018 cu 57%, deci de la 0,88 miliarde de euro la 1.380.000.000 de euro. În 2017, investiţiile au fost cifrate la 1.140.000.000 de euro. Dinamica investițiilor străine în România dovedeşte încrederea în economie şi în programul de guvernare al PSD-ALDE.” spune Roxana Paţurcă, parlamentarul călărăşean reliefând şi modalităţile prin care se va stimula în continuare creşterea investiţiilor directe. „Avem în vedere cel puţin 4 modalităţi: legea Parteneriatul Public Privat; modificarea Legii achiziţiilor Publice; schemele  de ajutor de stat pentru investiţiile de peste 10 milioane de euro respectiv pentru cele de peste 5 milioane de euro; înfiinţarea Agenţiei Investiţiilor Străine directe pentru proiecte care vizează domeniile strategice ale economiei” a conchis Roxana Paţurcă.

Ministerul Finanţelor a început să trimită contribuabililor scrisori personalizate care conţin toate datele necesare înrolării în Spaţiului Privat Virtual (SPV), astfel încât declaraţia unică să poată fi depusă şi online, fără a fi necesară deplasarea la ghişeele ANAF. „Guvernarea PSD aduce ANAF în epoca modernă. PSD respectă promisiunea de a reduce birocrația. Contribuabilii pot depune ONLINE declarația unică de venit. Încă un angajament asumat public, devine realitate și face viața mai ușoară românilor și se reduce birocrația.” este mesajul transmis de senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă.

Declarația unică se depune online prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV), care este furnizat GRATUIT de Ministerul Finanțelor. Pentru înregistrarea în SPV nu este necesară deplasarea la ghișeele ANAF. Ministerul Finanțelor a trimis/trimite prin poștă contribuabililor scrisori personalizate care conțin toate datele necesare înrolării în SPV. “Vor avea o reducere de 5% din suma datorată statului cei care depun online  Declarația Unică până pe 15 iulie 2018 și plătesc integral pâna la 15 martie 2019. Se acordă o reducere suplimentară, de încă 5%, dacă obligațiile sunt achitate integral  până la 15 decembrie 2018.” a mai precizat Roxana Paţurcă, membru în Comisia de Buget – finanţe a Senatului.

Oferte de muncă prin intermediul Reţelei EURES România pentru sezonul de iarnă 2018-2019 de bucătar, chelner şi cameristă în regiunea Voralberg din Austria. Selecţia se va organiza la Sibiu.

Voralberg este regiunea cea mai vestică a Austriei, fiind cunoscută ca o regiune în care se practică sporturile de iarnă. Diferite pensiuni şi hoteluri de 3, 4 sau 5 stele din staţiunile din munţii Alpi caută pentru sezonul de iarnă 2018-2019, bucătari, chelneri şi cameriste. Oferta de muncă venită prin Serviciul Public de Ocupare austriac (Arbeitsmarktservice-AMS Osterreich) însumează 300 de locuri de muncă, după cum urmează:

            Bucătar: 100 posturi;

            Chelner: 100 posturi;

            Cameristă: 100 posturi;

Candidații pentru posturile de bucătari și chelneri trebuie să deţină o diplomă de calificare în domeniu și o experiență de cel puțin un an de muncă şi să vorbească engleza şi/sau germana ( pentru bucătar: limba germană nivel A2 sau limba engleză nivel B1; pentru chelner: limba germană nivel B1 şi limba engleză nivel A2).

Cameristele trebuie să vorbească germana (nivel A2), să aibă experiență de cel puțin un an de muncă independentă și orientată spre servicii.

Salariul net este de până la 2.000 de euro/lună, astfel: - bucătari: între 1.500-2.000 euro net/lună; - chelneri: între 1.500-1.900 euro net / lună; - cameriste: între 1.400-1.600 euro net/lună.

Contractul de muncă este sezonier (decembrie 2018 - aprilie 2019), iar programul de lucru este de 48 sau de 54 ore pe săptămână.

Mod de aplicare: Se transmite C.V -ul model Europass cu fotografie, completat la calculator în limba germană, la consilierul EURES din regiunea Voralberg, Austria Dietmar Müller, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. şi doar pentru monitorizare (fără feedback) la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Persoanele preselectate în urma transmiterii CV-ului, vor fi contactate pentru a participa la o selecţie care se va organiza la Sibiu (data va fi anunţată ulterior, probabil luna septembrie).

Termen limită pentru aplicare: 31.08.2018.

Compartimentul  Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat recent startul campaniei de irigat pentru anul 2017 la amenajarea de irigaţii Pietroiu-Ştefan cel Mare, din judeţul Ialomiţa.

Cu aceasta ocazie au fost prezentate şi o serie de detalii cu privire la Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România. Investiţiile în cadrul acestui program se ridică la 1,015 miliarde euro, conform Legii nr. 269/2016 şi aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 793/2016. “Sistemul național de irigații renaște în guvernarea PSD, în beneficiul fermierilor români care și în acest an vor avea gratis apa necesară irigațiilor. Tot mai multe instalații sunt puse în funcțiune pentru o suprafață tot mai mare. Investițiile sunt consistente și se vor ridica până la finalul anului 2020 la peste 1 miliard de euro.” a declarat senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă.

Până acum s-au umplut cu apă canale în lungime totală de peste 1.100 de km. În final, în 2018, se va ajunge la 2000 de km. Zeci de amenajări, abandonate în ultimii 20 de ani, au fost readuse la viață. “Fermierii vor primi gratis, și în acest an, apa pentru irigații. 1,2 milioane de ha este suprafața pregătită de irigații sistematice în 2018, mai mare cu aproape 380 de mii de ha decât anul trecut. Sunt deja semnate contracte de irigații pentru mai mult de 800 de mii de ha.” a mai precizat parlamentarul călărăşean, membru al Comisiei de Buget – finanţe din Senat.

Prin intermediul Programului Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii se vor reabilita obiective de pe o suprafaţă totală de 2.006.941 hectare, din 86 de amenajări de irigaţii viabile care includ următoarele obiective: 110 staţii de pompare de bază, 137 de staţii de repompare; 2.525 m de conducte de refulare; 1.997.481 m de canale de aducţiune; 2.885.073 m de canale de distribuţie; 4.995 construcţii hidrotehnice.

Guvernul a aprobat ordonanţa de urgentă care prevede acordarea unui termen de graţie de 3 luni în care nu se aplică sancţiunile prevăzute de lege pentru nedotarea operatorilor economici cu aparate de marcat cu jurnal electronic, fără a modifica însă şi termenele obligatorii de dotare şi flexibilizează procesul de vânzare a titlurilor de stat.

Actul normativ prevede amânarea cu trei luni a aplicării unor sancţiuni, după cum urmează:

- sancţiunea prevăzută de lege pentru nedotarea la termen a operatorilor economici cu aparate de marcat cu jurnal electronic, se aplică în cazul contribuabililor mari sau mijlocii începând cu 1 septembrie 2018 în loc de 1 iunie 2018, iar în cazul contribuabililor mici începând cu 1 noiembrie 2018 în loc de 1 august 2018.

- sancţiunea prevăzută de lege pentru comercializarea de către distribuitorii autorizaţi a vechilor aparate de marcat, se aplică începând cu 1 noiembrie 2018 în loc de 1 august 2018, astfel încât, dacă va fi cazul, operatorii economici care îşi deschid noi afaceri sau puncte de lucru să poată achiziţiona un aparat de marcat, în caz contrar aceştia riscând blocarea activităţii.

Documentul mai prevede prelungirea cu trei luni, până la data de 31 octombrie 2018, a termenului limită până la care îşi menţin valabilitatea avizele/ autorizaţiile privind distribuţia aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu rolă jurnal.

Ministerul Finanţelor Publice precizează că a autorizat toţi cei 7 distribuitori de case de marcat cu jurnal electronic care au depus până în prezent documentaţia prevăzută de lege, iar în acest context, datele de 1 septembrie 2018, respectiv 1 noiembrie 2018, reprezintă termenele finale până la care operatorii economici sunt obligaţi să se doteze cu noile aparate de marcat.

Totodată, ordonanţa de urgenţă vizează diversificarea canalelor de distribuţie şi flexibilizarea procesului de vânzare a titlurilor de stat emise de MFP pentru populaţie prin intermediul Companiei Naţionale Poşta Română în vederea tranzacţionării acestora. Ulterior, vor fi aprobate normele tehnice de aplicare, instrucţiunile detaliate de vânzare şi plata obligaţiilor la scadenţă pentru aceste titluri de stat, similare cu cele în vigoare pentru unităţile Trezoreriei Statului.