După finalizarea consultărilor bilaterale dintre reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai FMI, sinteza concluziilor comitetului director al FMI a menționat îmbunătățirea stării economiei, rata scăzută a șomajului și îmbunătățirea sectorului financiar. România beneficiază de o creștere economică robustă, de creșterea numărului de noi locuri de muncă și de o datorie publică scăzută.

„Mă bucur că, atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au îmbunătățit prognozele de creștere economică a României pentru anul 2018, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1% și se apropie din ce in ce mai mult de estimările din Programul de Guvernare. Deciziile adoptate în acest an, pentru încurajarea investițiilor – simplificarea legislației achizițiilor publice, promovarea proiectelor în parteneriat public privat, înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și creșterea absorbției fondurilor europene, fac din România o destinație atractivă pentru investitori. Totodată, avem în vedere promovarea unor măsuri de eficientizare a activității ANAF și de simplificare a legislației pentru reformarea administrării fiscale care vor duce la o mai bună colectare a veniturilor bugetare și va contribui la reducerea și combaterea evaziunii fiscal”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.

O prioritate a Ministerului Finanțelor Publice (MFP) este asigurarea unui spațiu fiscal optim pentru stimularea investițiilor publice prin creșterea eficienței managementului fiscalității. Asigurarea veniturilor bugetare se va realiza prin reformarea sistemului de administrare fiscală și construirea unei infrastructuri informatice adecvată bazelor de date fiscale și administrării veniturilor. Pentru raționalizarea cheltuielilor publice, s-a pus bazele unui sistem centralizat de achiziții publice și se va operaționaliza în cadrul Ministerului Finanțelor Publice un departament de analiză a cheltuielilor.

Pe termen scurt, politica fiscală va prioritiza cheltuielile de capital, iar deficitul bugetar va fi menținut în cadrul regulilor fiscale ale UE. Strategia pe termen mediu prevede scăderea deficitului bugetar ESA de la 2,95% din PIB în 2018, la 1,45% în 2021. În același timp, Guvernul a decis menținerea la 1% a obiectivului pe termen mediu pentru deficitul structural. Datoria publică de doar 36,8% din PIB înregistrată la nivelul sfârșitul anului 2017(conform legislației naționale fără finanțare temporară), este sustenabilă și va rămâne sub 60% în toate scenariile de stres analizate. Este important de menționat faptul că la nivelul datoriei publice la 31 decembrie 2017 a fost de 35% din PIB (conform metodologiei UE).

Pe termen mediu, se va menține într-un ritm robust creșterea economică, iar poziția externă va fi sustenabilă. Pentru al treilea an consecutiv creșterea economică a accelerat până la 6,9% în 2017, iar nivelul de ocupare a forței de muncă a crescut peste nivelul anterior crizei. Măsurile economice transparente și predictibile, menite să crească venitul gospodăriilor și să reducă impozitarea indirectă, au continuat să fie principalul motor al creșterii economice. Efectele propagate ale măsurilor de stimulare și tendința ascendentă a creditului de consum vor susține tendința crescătoare. În același timp, contribuția formării brute de capital fix la creșterea PIB a trecut de la o valoarea negativă în anul 2016 la una pozitivă în 2017, pe seama redresării investițiilor private. La începutul anului 2018 s-a înregistrat o relansare semnificativă a lucrărilor de construcții nerezidențiale și civile. Creșterea investițiilor este așteptată să se accelereze pe termen mediu, ca urmare a multiplicării efectelor generate de reducerea de a taxe, de îmbunătățirea constantă a absorbției fondurilor UE și de expansiunea volumului de creditare.

Conform Articolului IV din Statutul FMI, anual sunt evaluate politicile economice și financiare ale tuturor membrilor pentru a urmări creșterea economică și stabilitatea rezonabilă a prețurilor. În acest context s-au derulat consultări bilaterale între reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai FMI, iar rezultatul acestor analize au un caracter de recomandare.

Sursa www.mfinante.ro

Guvernul a simplificat săptămâna trecută prin Ordonanţă de Urgenţă legislaţia în domeniul achiziţiilor publice pentru a accelera investiţiile. Actul normativ corelează patru legi (Legea 98 / 2016 privind achiziţiile publice, Legea 100 / 2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii), Legea 99 / 2016 privind achiziţiile sectoriale şi Legea 101 / 2016 privind remediile şi căile de atac) şi le pune în acord cu normele europene.

“În noua formulă se debirocratizează masiv procesul, se reduc termenele şi se descurajează contestațiile abuzive și se clarifică atribuții instituționale care frânau sau chiar blocau investițiile publice.” susţine senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de Buget – finanţe.

Noile prevederi stabilesc că singurul organ de control al contractelor de achiziţii să rămână Curtea de Conturi. De asemenea, modificările neesenţiale ale contractelor de achiziţii se vor face fără reluarea procedurilor de atribuire. Cele mai multe modificări ţin de contestaţii. Pentru a se elimina contestaţiile nejustificate, se introduce cauţiunea pentru depunerea contestaţiilor la CNSC şi se introduce taxa pentru depunerea plângerii la Curtea de Apel, se vor scurta şi termenele de soluţionare a plângerilor la Curtea de Apel. Alte modificări ţin de simplificarea procedurilor.

Simplificarea legislaţiei achiziţiilor publice prin accelerarea investiţiilor

Probleme rezolvate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

-          Număr mare de contestaţii

-          Inconsistenţa deciziilor CNSC

-          Opinii diferite de la diversele entităţi ale sistemului

Toate cele menţionate mai sus au generat blocaje şi întârzieri ale investiţiilor

Probleme rezolvate prin HG (Norme)

-          Suprareglementare sub pragurile valorice elementare

-          Legislaţia conexă achiziţiilor

-          Alocarea neunitară a resurselor

-          Întârzieri în evaluarea ofertelor şi desemnarea câştigătorilor

-          Asumări anterioare de termene nerealiste faţă de CE

-          Blocarea achiziţiilor directe

Soluţii prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

Controlul Curţii de Conturi de va realiza “ex – post” după atribuire.

Se elimină dublul control şi deciziile contradictorii între autorităţile statului. După semnarea contractului de achiziţie, singura autoritate care va mai controla legalitatea atribuirii va fi Curtea de Conturi.

Folosirea criteriului “cel mai scăzut preţ” pentru provedurile cu valori sub pragurile din Directivele europene

Clarificarea condiţiilor în care pot fi modificate contractele de achiziţii fără reluarea procedurii de atribuire.

Nu se mai iroseşte timpul pentru reluarea procedurilor de atribuire în cazul unor modificări neeesenţiale ale contractelor de achiziţie.

Autoritatea contractantă va putea derula contractual în parallel cu procedura de achiziţie.

Acest drept al autorităţii contractante se va putea exercita în situaţii de urgenţă (de ex. Calamităţi natural)

Eliminarea comunicării rezultatelor parţiale

Se reduce astfel numărul contestaţiilor care pot bloca începerea derulării contractului. Implicit se scurtează timpul pentru atribuirea contractului de achiziţie

Creşterea limitei datoriei operatorilor economici sub care este permisă participarea la licitaţie de la 4.000 lei la 10.000 lei

Descurajarea contestaţiilor nejustificate

-          Introducerea CAUŢIUNII pentru depunerea contestaţiilor la CNSC

-          Introducerea TAXEI pentru depunerea plângerii la Curtea de Apel

Se descurajează astfel utilizarea abuzivă a contestaţiilor pentru blocarea derulării contractului de achiziţie

Soluţii prin Normele Metodologice

Simplificarea procedurilor

-          Eliminarea garanţiei de bună execuţie prin polite de asigurare. Se păstrează poliţa pentru garanţia de participare

-          Reducerea numărului de etape de evaluare a ofertelor (maxim 4)

-          Eliminarea Strategiei Anuale de Achiziţii pentru autorităţi cu bugete de investiţii sub 125 de milioane de lei

-          Simplificarea achiziţiei directe după modelul Comisiei Europene – implementarea art. 137 din Regulamentul 1268 / 2012.

-          Evitarea dublării informaţiei între fişa de date şi anunţul de participare (se elimină fişa de date)

Clarificări în derularea procedurilor

-          Definirea clară a situaţiilor de divizare a contractelor pentru evitarea viitoarelor corecţii pe fonduri europene

-          Clarificarea situaţiilor în care este obligatorie folosirea criteriului tehnico – economic

-          Limitarea solicitărilor de clarificare şi consolidarea răspunsurilor la unu maxim două documente.

Simplificarea şi eficientizarea controlului ex – ante

-          Eşantion de 15% din totalul procedurilor verificate. Reducerea până la eliminarea eşantionului cu 5% pe an.

-          Emiterea de avize conforme în maxim 3 zile lucrătoare.

Soluţii prin Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate

Optimizarea costurilor prin achiziţii în volum mare

Optimizarea cheltuielilor prin abordarea unitară a necesarului de produse şi servicii pentru autorităţile publice

Eliminarea diferenţelor de preţ care vulnerabilizau autorităţile contractante faţă de controlul Curţii de Conturi

Prevederi:

-          Stabilirea primelor categorii de produse cu impact în obţinerea de economii semnificative. Produse propuse: medicamente, carburanţi, tehnică de calcul, automobile, becuri, produse de curăţenie, birotică.

-          Procurarea softului de monitorizare a folosirii contractelor puse la dispoziţie

-          Operaţionalizarea structurii organizatorice până la data de 1 iulie

-          Comasarea activităţii cu Unitatea Centralizată existentă la Ministerul Sănătăţii.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A., iniţiat de 181 de deputaţi şi senatori PSD şi ALDE, a fost adoptat miercuri, 6 iunie, de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) este o iniţiativă bazată pe Programul de guvernare al PSD, aprobat prin hotărârea Parlamentului României, şi reprezintă o şansă de dezvoltare economică a ţării.

Grupul parlamentar al PSD consideră că înfiinţarea acestui fond este o măsură necesară de stimulare economică prin care, în urma atragerii de capital din piaţa financiară internă şi internaţională, vor putea fi constituite surse de finanţare pentru proiecte de investiţii profitabile şi sustenabile ce vor antrena un efect de multiplicare în economie.

Strategia investiţională a FSDI se va aproba de către Guvern şi va fi corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen scurt, mediu şi lung care vizează, fără a se limita, următoarele: dezvoltarea infrastructurii în România; crearea de locuri de muncă; stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii; creşterea capitalului uman pe termen lung şi creşterea competitivităţii economiei româneşti. FSDI va fi deţinut în întregime pe toată durata sa de funcţionare de către statul român. Drepturile şi obligaţiile izvorâte din calitatea de acţionar unic al FSDI vor fi exercitate, în numele statului român, de către Ministerul Finanţelor Publice, care va evalua anual activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor acestui fond şi îl va prezenta Guvernului.

Operaţiunile FSDI vor fi finanţate din venituri obţinute din dividende încasate de la societăţile la care deţine acţiuni; venituri din tranzacţionarea de instrumente financiare emise de alte entităţi; operaţiuni cu instrumente financiare proprii; venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu; împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni, precum şi din alte surse prevăzute de lege. FSDI va fi administrată în sistem dualist de către un consiliu de supraveghere, format din 9 membri desemnaţi de Adunarea Generală a Acţionarilor şi un directorat. Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere va avea o durată de 4 ani şi se poate reînnoi de cel mult două ori. Capitalul social al FSDI subscris integral la data constituirii este format din aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni ale societăţilor de stat care intră în componenţa fondului, şi din aport în numerar în valoare de 9.000.000.000 lei.

Fondurile de investiţii funcţionează cu succes şi în alte ţări, inclusiv în state europene, şi au efecte economice şi sociale benefice, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii sau crearea de noi locuri de muncă.

Sursa www.cdep.ro

În timp ce Opoziția spune că economia se prăbușește, organismele financiare internaționale îmbunătățesc prognozele economice despre România și se apropie de estimările din programul de guvernare pentru 2018 .

Astfel, Banca Mondială a “revizuit” estimările de creştere a economiei României pentru 2018 şi următorii doi ani, iar pentru acest an anticipează un avans de 5,1%, cu 0,6 puncte procentuale peste ritmul prognozat în ianuarie, potrivit ediţiei din luna iunie a raportului Global Economic Prospects, publicat marţi.

“Îmbunătățirea prognozei Băncii Mondiale privind creșterea economică a României vine după cea a Fondului Monetar Internațional, care la rândul său revizuise estimarea pentru 2018, de la 4,4% la 5,1%. Este dincolo de orice dubiu că ambele instituții internaționale evidențiază parcursul ascendent al României, iar estimările lor – de regulă pesimiste față de realitatea efectivă – admit acum rezultatul sintetic al bunei guvernări a PSD, reflectat într-o creștere a PIB mult peste media UE.” a declarat senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de Buget – finanţe care a continuat “În egală măsură aceste estimări internaționale profesioniste contrazic flagrant propaganda anti-PSD, care nu contenește absurd să anunțe dezastrul”.

Pentru 2018, bugetul de stat este construit pe o creștere economică medie de 5,5%. Constant, în ultimii ani, prognozele externe au fost inferioare realizărilor efective. Anul trecut, de exemplu, România a avut o creștere economică record de 6,9%, cu cel puțin un procent peste ultimele revizuiri  ale FMI și BM.

România confirmă perspectivele de creștere anticipate, mult peste media europeană – 4,3% rată de creștere PIB potențial față de 1,7% media UE.

În privința structurii creșterii economice, România se încadrează în media modelului european. Ponderea de consum în formarea PIB de 77-78%, față de media UE de 76-77%, iar ponderea investițiilor în formarea PIB de 22%, față de 19-20%, media UE.

“În concluzie, și în 2018, România va avea o creștere economică consistentă și sustenabilă.” a spus parlamentarul călărăşean.

Raportul FMI despre România

Evaluările post-factum ale FMI sunt mult mai realiste decât prognozele. Acum spune despre 2017 că a fost o creștere spectaculoasă și o scădere record a șomajului, deși atunci vorbea de riscul dezechilibrelor macroeconomice, la fel cum vorbește și azi.

“Așteptăm deci raportul FMI din 2019, când se va referi la anul 2018. Cu certitudine că și în acest an, la fel ca anul trecut, FMI va fi nevoit să admită evidențele și să procedeze la reevaluările necesare în relația cu România.” continuă senatorul social – democrat, Roxana Paţurcă.

FMI estimează un deficit bugetar de 3,6% pentru acest an. La fel a fost și anul trecut când se transmiteau mesaje panicarde externe și interne... În final, s-a dovedit că România a avut un deficit de 2,97% și că s-a încadrat în ținta de maximum 3%.

FMI estimează o creștere economică de 5,1%, după ultima revizuire de la 4,4%. Anul trecut FMI a refăcut de nu mai puțin de 3 ori prognoza pentru România și tot n-a nimerit-o! În final, România a avut 6,9% creștere economică, la o distanță de nu mai puțin de 1,4 puncte procentuale față de ultima revizuire a FMI ( 5,5%).

FMI rămâne fidel politicilor sale de austeriate, deși a avut ocazia să constate clar că sunt inadecvate și contra-performante oriunde în lume au fost impuse. Prin urmare continuă să recomande României să reducă cheltuielile, să evite orice alte reduceri de taxe, să crească veniturile...

FMI ignoră astfel evidențele, inclusiv cele românești, care au demonstrat că relaxarea fiscală a adus mai mulți bani la buget.  România a avut o creștere record a PIB de 6,9% în condițiile reducerii TVA de la 24% la 20% şi apoi 19%, a reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%, a micșorării contribuțiilor sociale de la 39,25 la 37,25 %, a extinderii aplicării impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care au cifră de afaceri de 1 milion de euro/an, a eliminării a peste 100 de taxe și impozite parafiscale.

În spiritul său restrictiv, FMI propune amânarea sau aplicarea graduală a majorării punctului de pensie. “Guvernarea PSD a stabilit însă drept prioritate și a anunțat public că de la 1 Iulie 2018 punctul de pensie se majorează cu 10% și ajunge la 1000 de lei și își va respecta angajamentul.” a continuat Paţurcă.

Veniturile gospodăriilor românești au crescut cu 15% față de anul trecut

“INS comunică oficial că PSD și-a respectat anul trecut promisiunea de a aduce mai mulți bani în buzunarele românilor și de a crește clasa de mijloc. Datele statistice arată că în primul an de guvernare românii au trăit mai bine ca în guvernarea Cioloș.” spune senatorul călărăşean.

Venitul mediu pe gospodărie a fost anul trecut de 3392 lei, mai mare cu 447 de lei față de 2016. Este practic o creștere de 15%, în consonanță deplină cu evoluția creșterii puterii de cumpărare.

În privința cheltuielilor, media pe gospodărie a fost de 2874 de lei și a reprezentat 84,7% din venituri față de 85,7% cât a fost în 2016.

“Altfel spus veniturile au crescut în ritm mai susținut decât cheltuielile, fapt care demonstrează încă odată că românii au rămas cu mai mulți bani în buzunare.” a conchis Roxana Paţurcă.

În şedinţa Guvernului din data de 8 iunie 2018 a fost aprobată o Hotărâre care modifică HG nr.500/ 2017 privind aprobarea schemei, Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii.

Având în vedere că pentru obţinerea acestui ajutor de minimis crescătorii trebuie să facă dovada comercializării cantităţii de lână şi ţinând cont de revitalizarea filierei de comercializare a lânii, care a presupus identificarea centrelor de colectare a lânii funcţionale sau a unităţilor de procesare a lânii, a fost necesară prelungirea perioadei de valorificare a lânii precum şi a celei pentru depunerea documentelor aferente.

Astfel, prin actul normativ aprobat astăzi se reglementează definirea perioadei de cerere, respectiv 1 iulie 2017 - 1 septembrie 2018. În consecinţă, se prelungeşte şi termenul pentru depunerea documentelor justificative care să ateste comercializarea producţiei de lână obţinute, 1 septembrie fiind termenul limită.

În mod corespunzător, se prelungeşte şi termenul până la care Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti întocmesc situaţia centralizatoare cu sumele necesare pentru acordarea sprijinului financiar, respectiv până la data de 1 octombrie 2018.

Reamintim că valoarea sprijinului financiar este de 1 leu/ kg pentru lâna comercializată.

Programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii în ţara noastră trebuie să asigure atât sporirea numerică a efectivelor de ovine, dar şi creşterea eficienţei economice prin valorificarea produselor obţinute.

Prin acordarea acestei scheme de minimis se urmăreşte eficientizarea activităţii sectorului de creştere a ovinelor, în sensul reducerii pierderilor crescătorilor de ovine. De asemenea, acest ajutor va stimula înfiinţarea centrelor de colectare a lânii, va crea noi locuri de muncă şi va stabiliza veniturile crescătorilor de ovine.

Sursa www.madr.ro

Pentru corectarea informațiilor false promovate în câteva publicații media, trebuie precizat că, atât la finalul primului trimestru al anului 2018, cât și la finalul primelor 4 luni din anul 2018, ANAF a colectat, în sume nete, mai mult decât în anii 2016-2017 și, de asemenea, a depășit planul de colectare stabilit prin legile bugetare.

Programul de colectare repartizat de către Ministerul Finanțelor Publice pe primele trei luni ale anului 2018 a fost de 54,31 mld. lei. Totalul sumelor colectate de către ANAF pentru perioada mai sus menționată a fost de 54,40 mld. lei, acesta reprezentând, dupa cum se observă, o depășire în cifre absolute cu 93,6 mil.lei a programului de colectare stabilit și o depăşire cu 10,6% - indice nominal, respectiv cu 5,20 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului 2017 (49,20 mld. lei ). Se poate observa faptul că gradul de depășire a nivelului încasărilor similare din anul 2017, 10,6% - indice nominal, este superior prognozei de creștere economică pentru anul 2018, revizuită la 6,1%, conform prognozei de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză.

În primele patru luni ale anului 2018, Agenția Naţională de Administrare Fiscală a colectat venituri bugetare în sumă totală de 75,58 mld. lei (fără încasările din taxa clawback și din operațiunile de tip “swap“ prevăzute în legile bugetare anuale), ceea ce reprezintă:

• depăşire cu 12,4% - indice nominal, respectiv cu 8,33 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului 2017 (67,24 mld. lei),

• un grad de realizare de 101,1% a programului de încasări stabilit prin legile bugetare anuale (mai mult cu 804,1 mil.lei – față de program comunicat de M.F.P., respective 74,77 mld. lei);

Pentru a se asigura comparabilitatea cu prevederile legilor bugetare anuale și cu realizările perioadei similare din anul 2017, atât din program cât și din analiza realizărilor cumulate ale primelor patru luni 2017/2018, precum și din realizările trimestrului I 2017/2018 sau exclus încasările din “taxa clawback“, (ca venituri din contribuția datorată pentru medicamente finanțate din Fondul Național Unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății) și operațiunile de tip “ swap “ reglementate prin legile bugetare anuale.

Pentru a clarifica grava confuzie dintre veniturile fiscale la Bugetul General Consolidat și veniturile fiscale încasate de ANAF, trebuie precizat că veniturile colectate de ANAF sunt doar o parte din veniturile fiscale realizate la nivelul Bugetului General Consolidat.

SERVICIUL COMUNICARE, RELAŢII PUBLICE ŞI MASS-MEDIA