Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5,41% în mai 2018, de la 5,2% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,93%, a celor nealimentare cu 7,75% şi a serviciilor cu 2,72%, potrivit datelor anunţate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

O rată mai mare a inflaţiei anuale a fost consemnată în luna februarie 2013, când preţurile de consum au urcat cu 5,65%.

„Inflația reală în luna mai a fost de doar 0,4%. Altfel spus, un produs care costa in aprilie 100 de lei, în mai a fost doar cu 40 de bani mai mult. Acesta este efectul real resimțit de populație în ultima lună. Nicidecum cel sugerat că inflația ar ajuns la 5,41%. Cele mai multe prețuri nu s-au modificat, unele chiar au scăzut.” susţine preşedintele PSD Călăraşi, Ciprian Pandea care continuă “Inflația de 5,41% este o inflație falsă, pentru că reprezintă diferența de prețuri dintre mai 2018, față de mai 2017; asta nu înseamnă că prețurile au crescut în ultima lună, ci doar că reflectă/conțin majorările de la finalul anului trecut, determinate de influența unor factori externi cum ar fi: creșterea prețului internațional al petrolului, inflația din Euro, criza unor alimente pe plan european (unt, ouă, legume-fructe), liberalizarea pieței de energie. Influența acțiunii guvernamentale (revenirea accizei la nivelul din 2016) a fost de doar 0,3 puncte procentuale.”

Pandea consideră că “în realitate multe prețuri nu s-au schimbat sau chiar au scăzut, cum ar fi la citrice, ouă, zahăr. Iar alte prețuri, cele mai importante, au rămas neschimbate: făină, pâine, carne, lapte, articole de igienă, îmbrăcăminte. Chiar dacă prețurile vor rămâne neschimbate de acum încolo, această raportare falsă a inflației va indica procente între 4-5% mai mari față de lunile corespondente de anul trecut.”

Cine e responsabil de creșterea inflației

Evoluția inflației depinde mai mult de alte instituții, decât de Guvern. “Principalul responsabil este BNR care are ca sarcină principală controlul asupra inflației. BNR admite că în acest an nu își poate îndeplini sarcina de a ține inflația sub 2,5%. Apoi este Consiliul Concurenței care trebuie să se asigure că firmele din piață nu cresc artificial prețurile pe baza unor înțelegeri ilegale.  De asemenea au un rol important autoritățile de reglementare, în special în domeniul energiei.” a conchis Ciprian Pandea, secretar de stat în cadrul SGG.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, 8 iunie a.c., o Ordonanță de Urgență privind stabilirea unor măsuri de creștere a absorbției fondurilor europene în contextul în care, pentru anul 2019, este necesară atingerea unei ţinte minime de realizat la nivelul Programului Operațional Regional 2014-2020 și ținând cont de faptul că mobilitatea urbană reprezintă una dintre principalele provocări la care trebuie să răspundă orașele din România, în contextul procesului de dezvoltare urbană durabilă.

Măsurile privind mobilitatea urbană sunt finanțate în cadrul POR 2014-2020 prin Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, Obiectivul specific 3.2 - Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă și prin Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Obiectivul specific 4.1 - Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă. Solicitanții eligibili ai Obiectivului specific 4.1 sunt 39 de municipii reședința de județ, iar pentru Obiectivul specific 3.2, solicitanții eligibili sunt toate celelalte orașe și municipii din România, inclusiv Municipiul București și municipiul reședință de județ Tulcea.

Alocarea financiară cumulată pentru apelurile Obiectivului specific 3.2 şi ale Obiectivului specific 4.1 este 1.474,14 milioane euro (din fonduri FEDR, cu rezerva de performanţă), ceea ce reprezintă aproximativ 21,80% din alocarea POR 2014-2020, de 6.760 milioane euro (FEDR, cu rezerva de performanţă). Până în prezent aceste Obiective specifice nu au generat cheltuieli care să poată fi rambursate conform procedurilor de către Comisia Europeană.

În acest context ordonanța stabileşte cadrul instituţional pentru participarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) la pregătirea și implementarea unor proiecte, în parteneriat cu autoritățile publice locale, ce au ca obiect dotarea unităților administrativ-teritoriale cu mijloace de transport. Este vorba despre tramvaie, troleibuze, autobuze electrice, inclusiv puncte de reîncărcare și alte echipamente, utilizate pentru prestarea serviciului de transport public local și de autobuze școlare de tip Euro 6, utilizate pentru transportul elevilor din învăţământul preuniversitar de stat.

Proiectele vor fi finanțate cu fonduri din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 și se vor implementa în baza acordului de parteneriat, încheiat în condițiile legii între MDRAP, ca lider de proiect, și unitățile administrativ-teritoriale care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate specifice.

MDRAP, în calitate de lider al parteneriatului poate organiza şi poate derula procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a mijloacelor de transport și a echipamentelor pentru unitățile administrativ teritoriale partenere, în condițiile legii.

Ordonanța a fost necesară în condițiile în care transportul public de persoane trebuie să preia într-o proporție mult mai mare nevoile de mobilitate ale populației din orașele din România, contribuind astfel la diminuarea traficului și reducerea emisiilor de carbon. Prin urmare, autoritățile publice locale trebuie susținute în procesul de îmbunătățire a serviciului de transport public, avându-se în vedere faptul că, în lipsa acestui suport, infrastructura specifică a fost deteriorată și diminuată în ultimii 25 de ani.

Totodată, prin această ordonanță se crează condițiile pentru rezolvarea unei alte probleme înregistrate la nivel local și anume asigurarea accesului copiilor la unitățile de învățământ din mediul preuniversitar prin achiziționarea de microbuze școlare în orașele sub 50.000 de locuitori, unități administrativ teritoriale unde, de regulă, nu există transport public.

Sursa www.mdrap.ro

În primele 3 luni ale acestui an, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 15,7 miliarde lei, adică peste 3,3 miliarde euro, fiind în creştere cu 14,3% comparativ cu trimestrul I al anului 2017, relevă Institutul Naţional de Statistică. “Angajamentul PSD de a face din investiții, motor al creșterii economice în 2018 începe să producă efecte. Datele statistice pe primul trimestru consemnează clar că investițiile perioadei ianuarie-martie 2018 sunt consistent mai mari comparativ cu perioada similară a anului trecut.” a declarat senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de Buget – finanţe din Camera superioară a Parlamentului.

Până la finalul anului 2018, investițiile publice vor reprezenta 3,8% din PIB; practic, în primul trimestru, s-a dat startul politicii de susținere a creșterii economice prin investiții consistente. “Distinct de resursele bugetare alocate investițiilor, alte trei componente esențiale ale dezvoltării vor începe să producă efecte benefice:

O Parteneriatele public-private – tocmai s-au aprobat prin OUG modificări ale legislației care stimulează inițierea și dezvoltarea de proiecte de mare anvergură în PPP.

O FSDI – tocmai s-a votat final în Parlament legea corespunzătoare; prin FSDI statul român va avea la dispoziție un instrument modern – un fond de investiții - după modelul celor consacrate mondial, care va contribui la reindustrializarea României.

O Simplificarea și eficientizarea procedurilor de achiziție publică; tocmai s-au produs prin OUG modificări esențiale ale legislației care vor permite o mai rapidă absorbție a fondurilor europene dar și a resurselor naționale pentru orice tip de proiect.” a mai adăugat parlamentarul călărăşean.

În Şedinţa Guvernului din 13 iunie 2018 a fost aprobată o Hotărâre prin care se stabileşte valoarea maximă a sprijinului financiar excepţional cu caracter temporar care se acordă producătorilor agricoli din sectorul fructe. Beneficiarii acestui sprijin sunt organizaţiile de producători recunoscute din sectorul legume fructe şi producătorii individuali din sectorul fructe.

Interdicţia guvernului rus privind importul de fructe din România şi din celelalte state membre ale Uniunii Europene a dus la perturbarea pieţei prin scăderea semnificativă a preţurilor la aceste produse, ca urmare a faptului că o importantă piaţă de export a devenit indisponibilă.

În acest sens, Comisia Europenă a adoptat Regulamentul Delegat (UE) nr. 1165/ 2017 al Comisiei de stabilire a unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar pentru producătorii de anumite fructe. Conform art. 2 alin. (1) din acest Regulament, României i s-a alocat o cantitate de 2.000 tone.

Situaţia creată a avut implicaţii majore şi asupra producătorilor de fructe din România datorită faptului că pentru cantităţi însemnate de fructe nu a existat posibilitatea valorificării imediate şi nici o depozitare corespunzătoare, din cauza capacităţii reduse de care dispune România.

În urma consultărilor cu reprezentanţii Organizaţiei Interprofesionale PRODCOM din sectorul legume fructe, a reieşit faptul că producătorii de fructe au optat pentru măsura de retragere de pe piaţă, în vederea distribuirii gratuite si au notificat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură specificând produsele (mere) şi cantităţile.

Ca urmare, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a notificat la Comisia Europenă produsele, cantităţile şi sumele pentru măsura de retragere de pe piaţă în vederea distribuirii gratuite, totodată fiind aprobată şi metodologia specifică de efectuare a plăţilor către beneficiarii acestui sprijin financiar de către APIA prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 243/ 2017 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar pentru producătorii din sectorul fructe.

Resursele financiare maxime sunt de 200.000 lei şi se asigură că sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2018.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va efectua plăţile către producătorii de fructe care au aplicat măsura de retragere de pe piaţă, în vederea distribuirii gratuite până la data de 30 septembrie 2018, potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul Delegat (UE) nr. 1165 /2017 al Comisiei.

Sursa www.madr.ro

Numărul angajaţilor a urcat cu 0,4% în Uniunea Europeană şi în zona euro, în primul trimestru din 2018, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce România a înregistrat cel mai semnificativ ritm de creştere a numărului acestora, arată datele prezentate miercuri de Oficiul de Statistică al UE (Eurostat).

În trimestrul patru din 2017, numărul angajaţilor a urcat cu 0,2% în Uniunea Europeană şi de 0,3% în zona euro.

Cele mai mari creşteri ale numărului de angajaţi în primul trimestru din 2018 au fost înregistrate în România (1,9%), Malta (1,3%), Portugalia, Luxemburg şi Croaţia (toate cu 1%). Singura scădere a numărului de angajaţi a fost raportată în Estonia (minus 1,4%), în timp ce numărul de angajaţi a rămas stabil în Bulgaria şi Lituania.

Comparativ cu primul trimestru din 2017, numărul angajaţilor a crescut în perioada ianuarie - martie 2018 cu 1,4% în zona euro şi în Uniunea Europeană.

În România, numărul angajaţilor a urcat în primul trimestru din 2018 cu 1,8% comparativ cu perioada similară din 2017, după un avans similar în precedentele trei luni.

Eurostat estimează că în statele Uniunii Europene era în primul trimestru din 2018 un număr record de angajaţi: 237,9 de milioane, din care 157,2 milioane în zona euro.

sursa www.agerpres.ro

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale informează că a început campania de recoltat la orz şi orzoaică.

Astfel, până la data de 10 iunie 2018, în 15 judeţe (Arad, Bihor, Brăila, Buzău, Caraş Severin, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu,  Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Teleorman şi Tulcea) s-a recoltat orz, de pe o suprafaţă totală de 19.000 ha. În ceea ce priveşte orzoaica de toamnă, aceasta a fost recoltată de pe o suprafaţă de 3.500 ha în 5 judeţe, respectiv Arad, Bihor, Mehedinţi, Teleorman şi Timiş.

Sursa www.madr.ro