Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunile finale ale Ghidurilor solicitantului pentru finanțarea investițiilor agricole din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), respectiv pentru instalarea tinerilor fermieri (submăsura 6.1) și pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3).

Ghidurile publicate astăzi pe pagina oficială de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR, sunt valabile pentru sesiunea de primire a cererilor de finanțare din acest an. 

„Versiunile finale ale ghidurilor solicitantului pentru tinerii fermieri și pentru fermele mici, sunt disponibile de azi pe site-ul AFIR în vederea pregătirii documentației necesare solicitanților. Sesiunile de depunere a proiectelor vor fi lansate în cel mai scurt timp, conform calendarului stabilit în urma consultării Comitetului de Monitorizare pentru PNDR. Elaborarea acestor ghiduri a fost o etapă foarte importantă și a necesitat o atenție sporită pentru că acestea reprezintă cadrul pentru întocmirea proiectelor care vor beneficia de fonduri europene”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare a procesului de selecție și a procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din cadrul PNDR 2020, sesiunea de primire a proiectelor se deschide după cel puțin şapte (7) zile de la data publicării versiunilor finale ale Ghidurilor solicitantului pe pagina de internet a AFIR.

Finanțarea aferentă sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” este 100% nerambursabilă și este în valoare de maxim 50.000 euro. Se acordă sub formă de primă în două tranșe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare.

Pentru sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, sprijinul financiar este 100% nerambursabil, în valoare de 15.000 euro și se acordă în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului.

sursa www.afir.info

Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale recomandă solicitanţilor Programului Național de Dezvoltare Rurală să acorde o atenţie sporită la întocmirea documentaţiei obligatorii pentru depunerea cererilor de finanţare în sesiunile care vor fi lansate anul aceasta.

„În acest moment, ne pregătim să lansăm noile sesiuni de depunere a cererilor de finanțare și cu această ocazie reamintesc faptul că, în afară de documentele obligatorii pe care le solicităm la depunerea dosarelor, există o serie de condiţii pe care potenţialii beneficiari trebuie să le respecte şi la contractare. Un exemplu în acest sens este solicitarea Cazierului judiciar al responsabilului legal, fără înscrieri care privesc sancţiuni economico-financiare. Au fost situaţii în care solicitanţii au fost declaraţi eligibili în urma evaluării, dar nu s-a putut încheia contractul de finanţare pentru că reprezentantul legal nu îndeplinea această condiţie, prevăzută în Ghidul solicitantului”, a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al Agenției pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Astfel, reamintim solicitanţilor faptul că în Cazierul judiciar al reprezentantului legal nu trebuie să apară infracţiuni de natură economică sau cu implicaţii economice, acestea fiind cele care afectează patrimoniul unei persoane fizice sau juridice, publice ori private.

Trebuie menționat că în principal Codul Penal conține reglementări privitoare la activitățile economice, comerciale și financiare care se desfășoară și a căror existenta și dezvoltare lezează economia națională, împiedică activitatea agenților economici, prejudiciază interesele economice ale populației. De asemenea, se regăsesc astfel de norme cu caracter penal și în legi speciale, precum: Legea nr. 78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie; Legea nr. 31/ 1990 privind societăţile, Legea nr. 241/ 2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, Codul vamal, Codul Fiscal și de procedură Fiscală, Codul Silvic, legislație bancară și alte legi specifice domeniilor de activitate.

Subliniem faptul că fiecare cazier judiciar este supus unei analize foarte atente efectuate de către experții AFIR, în funcție de articolele legale înscrise.

Informații suplimentare

Listă exemplificativă cu infracţiuni de natură economică sau cu implicaţii economice.

Lista are caracter exemplificativ având în vedere dimensiunea și varietatea domeniilor economice și a reglementărilor specifice, precum și dinamica procesului normativ. Cele mai importante acte normative care conțin prevederi legislative cu referire la infracţiuni de natură economică sau cu implicaţii economice sunt:

- Infracţiuni prevăzute în Codul penal

O Infracţiuni contra patrimonului (art. 228 – 252);

O Infracţiuni de corupție și de serviciu (art. 289 – 309);

O Infracţiuni de fals (art. 310 – 319)

- Legea nr. 31/ 1990 privind societăţile (art. 271 – 281);

- Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale (cap. II, art. 3 – 9);

- Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;

- Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (art. 29, 31);

- Codul vamal al României (art. 270 – 275);

- Legea nr. 59/1934 asupra cecului, (art. 84, pct. 1-4);

- Legea nr. 21/1996 a concurentei (art. 65);

- Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic ( TITLUL VI: Răspunderi şi sancţiuni).

- Alte legi sectoriale care reglementează activități economice pot conține secțiune dedicată contravențiilor și infracțiunilor.

Sursa www.afir.ro

Datoria guvernamentală a României se situa, la sfârşitul primului trimestru din acest an, la 34,4% din PIB, în scădere faţă de nivelul de 35% din PIB, în precedentele trei luni, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu trimestrul patru al anului trecut, 12 state membre UE au înregistrat în primele trei luni din 2018 o creştere a datoriei guvernamentale ca raport din PIB, în timp ce în 16 ţări datoria guvernamentală a coborât (inclusiv în România).

Cel mai scăzut nivel al datoriei guvernamentale ca raport din PIB în primul trimestru din 2018 s-a înregistrat în Estonia (8,7%), Luxemburg (22,2%), Bulgaria (24,1%) şi România (34,4%), iar cel mai ridicat nivel în Grecia (180,4%), Italia (133,4%) şi Portugalia (126,4%).

În Uniunea Europeană, nivelul datoriei guvernamentale a scăzut de la 81,6% din PIB în trimestrul patru din 2017 la 81,5% din PIB în primele trei luni din 2018.

În cazul zonei euro, datoria guvernamentală a urcat în primele trei luni ale anului la 86,8% din PIB, de la 86,7% din PIB în ultimul trimestru din 2017.

Sursa www.agerpres.ro

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a colectat, în primul semestru din 2018, venituri bugetare în sumă totală de 112,795 miliarde lei, cu 13,5% (indice nominal), respectiv cu 13,434 miliarde lei mai mult faţă de perioada similară a anului 2017, de 99,36 miliarde lei.

Gradul de realizare a programului de încasări stabilit prin legile bugetare anuale este de 101,8%, ceea ce înseamnă un plus de peste 1,957, miliarde lei faţă de programul comunicat de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv 110,837 miliarde lei, precizează ANAF.

La bugetul de stat s-au încasat 68,171 miliarde lei, cu 3,213 miliarde lei lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (64,958 miliarde lei).

Încasările la TVA şi accize au deţinut ponderea cea mai mare în totalul încasărilor la bugetul de stat. TVA brută colectată a fost de 35,555 miliarde lei (plus 11,4%), iar accizele colectate de 12,79 miliarde lei (plus 11,9%). TVA restituită s-a cifrat la 8,78 miliarde lei (plus 32,5%), iar accizele restituite la 276 milioane lei (plus 358,2%).

La bugetele de asigurări sociale au fost colectate venituri în sumă de 43,983 miliarde lei, cu circa 10,224 miliarde lei mai mult faţă de semestrul I din 2017 (33,759 miliarde lei ). Gradul de realizare a programului rezultat din legile bugetare anuale (41,459 miliarde lei ) a fost de 106,1%.

Sursa www.agerpres.ro

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va fi înfiinţat printr-o Hotărâre de Guvern, după ce Curtea Constituţională a anunţat că nu este posibil acest lucru prin intermediul unei legi, a declarat, joi, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, în cadrul unor declaraţii de presă.

"După decizia Curţii Constituţionale, paşii următori sunt la nivel de Guvern emiterea unei ordonanţe pentru a crea cadrul legal general pe care Curtea l-a considerat necesar, iar pasul următor va fi emiterea unei hotărâri de Guvern pentru a stabili înfiinţarea Fondului", a spus Teodorovici.

La începutul săptămânii o Ordonanţă de Urgenţă care completează OUG 109 / 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice adoptată prin Legea 111 / 2016 cu modificările şi completările ulterioare a fost promovată în Guvern de către Ministerul Economiei şi ulterior adoptată de către Executiv.

Ordonanţa completează un vid legislativ care nu a fost avut în vedere de Guvernul PDL care a elaborat OUG 109, majoritatea care a susținut Guvernul tehnocrat care a aprobat legea 111/2016. “Este vorba despre o lacună legislativă care privește situația companiilor la care statul devine din acționar minoritar, acționar majoritar. Este o lege pentru viitor, nu pentru trecut sau prezent. Pentru că se poate dovedi ca în viitor, pentru protejarea unor interese naționale strategice de natură economică sau socială să fie necesară transformarea a participațiilor minoritare deținute acum de către statul român la unii agenți economici în participații majoritare la aceiași agenți economici.” consideră senatorul PSD Călăraşi Roxana Paţurcă, membru în Comisia de buget – finanţe care a continuat “Practic, nu era prevăzut în legislație ce se poate întâmpla cu managementul societăților în condițiile în care se schimbă raportul de forțe în ceea ce privește acțiunile, iar statul român dobândește calitatea de acționar majoritar, fie prin negociere directă cu celălalt acționar, fie prin majorare de capital.”

Prevederile OUG menţionată anterior nu se aplică tuturor companiilor în care statul este acționar majoritar, ci doar acelor companii la care statul ajunge să fie acționar majoritar, după ce în prealabil fusese acționar minoritar. Încredințarea conducerii executive a societății, controlul managerial și/sau operațional, nu se face automat, ci doar în urma unei decizii a Adunării Generale a Acționarilor și doar după ce au fost îndeplinite condițiile prealabile necesare: ca statul să devină acționar majoritar după ce a fost acționar minoritar; ca acționarul privat să dețină capacitatea financiară și tehnică necesară dezvoltării companiei.

În acest context, investitorul privat cel care asigura capital, know-how, tehnologie, comenzi și contracte, brand, etc. Cu alte cuvinte, deciziile vor fi punctuale și vor avea la bază condiții clare și o analiză serioasă a acționarilor.  Mai mult, încredințarea conducerii manageriale poate fi revocată dacă se dovedește că performanța societății nu se păstrează și scade capacitatea tehnică și financiară. “Eficiența unui operator economic depinde, în mod determinant, de performanța managementului acestuia, de corecta implementare în funcționarea societății a mecanismelor de bună guvernare. De aceea, OUG de astăzi permite consolidarea societăților menționate. Este de dorit un management privat eficient și performant, care să dea randamente bune pentru societate și pentru acționari. Urgența este generată de faptul că întârzierea în implementarea măsurilor de eficientizare a întreprinderilor publice influențează negativ lichiditatea, solvabilitatea și funcționalitatea acestor societăți, iar acest efect negativ se repercutează asupra întregii economii românești.” a conchis parlamentarul călărăşean.