Economia românească va creşte mai susţinut în perioada 2019 - 2021, fiind estimat un ritm mediu anual de 5,5%, iar cererea internă (consumul şi investiţiile) va continua să reprezinte în acest interval principalul motor al creşterii economice, conform Programului de convergenţă 2018-2021, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Pentru anul 2018 s-a estimat o creștere economică de 6,1% bazată exclusiv pe cererea internă. În cadrul acesteia s-a estimat că investițiile brute (formarea brută de capital fix) se vor majora cu 7,9%.

Pentru perioada 2019 – 2021 se estimează că economia românească va crește mai susținut, cu un ritm mediu anual de 5,5%. Cererea internă (consumul și investițiile) va continua să reprezinte în acest interval principalul motor al creșterii economice.

Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 5,8% anual, în condițiile îmbunătățirilor manifestate pe piața muncii. Formarea brută de capital fix va înregistra un ritm accelerat de creștere (8,2% anual) pe fondul îmbunătățirii climatului investițional prin măsurile avute în vedere, precum și a condițiilor de finanțare atât din surse bugetare cât și din fonduri structurale și de investiții.

Creșterea economică pe termen mediu va crea condițiile îmbunătățirii ocupării, în special în ceea ce privește numărul salariaților. Astfel, se estimează că populația ocupată se va majora treptat până în 2021, structura modificându-se în favoarea salariaților a căror pondere se estimează că va fi de aproape 79% în 2021 față de 75% în 2017. Astfel, rata șomajului, conform AMIGO, se va diminua treptat, de la 4,9% în 2017 la 4,4% în 2021.

Pentru anul 2018 rata medie anuală a inflației este estimată să ajungă la 4,3%. Nivelul mai ridicat se datorează unui efect de bază, respectiv epuizarea efectelor statistice ale reducerii cotei de TVA cu 1 pp și eliminarea supraaccizei la carburanți începând cu 1 ianuarie 2017.

Pentru perioada 2018-2021 rata inflației estimată atât ca medie anuală cât și la sfârșitul anului va înregistra, în lipsa altor șocuri, o tendință de reducere, ajungând în anul 2021 la 2,5% (medie anuală).

În anul 2017 creșterea exporturilor de bunuri, comparativ cu anul 2016, a fost de 9,1%, în timp ce importurile au crescut cu 12,2%. În aceste condiții, deficitul comercial FOB-CIF s-a majorat cu 29,9% comparativ cu cel înregistrat în anul 2016.

În primele două luni ale anului 2018 exporturile României s-au majorat cu 11,6%, în timp ce importurile au înregistrat o creștere cu 13,9%, față de perioada corespunzătoare din anul 2017. Astfel, balanța comercială FOB-CIF s-a închis la finele lunii februarie 2018 cu un deficit în valoare de 1,7 miliarde euro, mai mare cu 31,6% față de cel din perioada de comparație a anului anterior.

Se estimează că exportul va rămâne în anul 2018 o componentă a cererii care va sprijini creșterea economică a României. Astfel, pentru anul 2018 se estimează o creștere a exportului de bunuri cu 8,7%, iar pentru importul de bunuri o majorare cu 9,4%. În ansamblu, prognoza pentru 2018 arată că deficitul comercial va avea o pondere în PIB de 7,3%.

Pentru intervalul 2018-2021 se estimează creșteri medii anuale ale exporturilor de bunuri de 8,6%, iar la importuri de 9,1%. Ponderea deficitului comercial FOB-CIF în PIB  va atinge în anul 2021 nivelul de 8,0%. Se estimează că se vor intensifica schimburile comerciale cu statele membre ale UE, astfel că ponderea exporturilor de bunuri către UE se va majora de la 75,8% în 2017 la circa 79% în 2021, în timp ce ponderea importurilor de bunuri va ajunge la 75,2% în 2021 de la  75,8% înregistrat 2017.

În anul 2017, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit cu 77% mai mare față de cel din 2016 ajungând la o pondere în PIB de 3,4%. Finanțarea deficitului de cont curent s-a realizat în proporție de 72,7% prin investiții străine directe, care au atins valoarea de 4,6 mld. euro și au fost mai mari cu 1,4% față de anul 2016.

În primele 2 luni 2018, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit în valoare de 172 milioane euro, față de un sold negativ de 72 milioane euro  cât a avut în perioada similară din anul 2016, din cauza majorării soldului negativ al balanţei comerciale.

În anul 2018, deficitul contului curent al balanței de plăți externe se așteaptă să atingă o valoare de 6,3 mld. euro, reprezentând 3,1% din PIB. Investițiile străine directe vor acoperi în proporție de peste 77% deficitul de cont curent.

Pe termen mediu, nivelul deficitului de cont curent se va menține la o valoare cuprinsă între 6,3 și 6,0 mld euro, cu o pondere în PIB de 3,1% în anul 2018 și 2,4% în 2021. În perioada 2018-2021, ponderea în PIB a soldului net cu restul lumii, luând în calcul și contul de capital, se va menține negativă, cu un trend ascendent, în condițiile unei contribuții  ridicate a contului de capital.

Sursa www.mfinante.gov.ro

SC Drumuri şi Poduri SA Călăraşi, societate unde acţionar unic este Consiliul Judeţean Călăraşi (deţine 997.336 acţiuni la o valoare de 2,5 lei / acţiune) a înregistrat la finalul anului trecut o pierdere netă de 998 mii lei. Veniturile totale s-au cifrat la 12.287.000 lei, în scădere cu 12,24% faţă de 2016, motivul reprezentându-l lipsa lucrărilor şi a vânzării de asfalt către terţi beneficiari.

În 2017, Cheltuielile totale au fost de 13.285.000 lei, în creştere cu 2,19% (285.000 lei) faţă de anul 2016. Iată mai jos principalele creşteri aproximative ale cheltuielilor care au generat pierderile mai sus – menţionate:

-          a) Cheltuielile privind serviciile executate de terţi, în cuantum de 770.000 lei în 2017, au crescut cu 4.000 lei faţă de 2016

-          - Cheltuielile privind chiriile au crescut cu 29.000 lei, acestea reprezentând 2,91% din pierderea anului 2017

-          - Cheltuielile cu primele de asigurare au crescut cu 13.000 lei faţă de 2016, acestea reprezentând 32,16% din pierderea anului 2017

-        d) Cheltuielile cu personalul – salariile, în sumă de 3.141.000 lei în 2017, au crescut cu 321.000 lei faţă de anul 2016, (+11,38%), acestea reprezentând 32,16% din pierderea înregistrată la 31 decembrie 2017.

-   e) Alte cheltuieli de exploatare (1.130.000 lei în 2017) au crescut cu 562.000 lei faţă de anul 2016 (+98,94%): Cheltuielile cu amortizarea au crescut cu 363.000 lei reprezentând 36,37%  din pierderea anului 2017; Cheltuielile cu provizioanele constituite au crescut cu 108.000 lei, acestea reprezentând 10,82% din pierderea anului 2017

-          f) Cheltuielile financiare (8.000 lei în 2017) au crescut cu 3.000 lei faţă de 2016 (+60%), reprezentând 0,3% din pierderea înregistrată în 2017.

În perioada 2015 – 2017, SC Drumuri şi Poduri SA Călăraşi a executat lucrări atât pentru Consiliul Judeţean Călăraşi cât şi pentru diverşi beneficiari după cum urmează:

2015: 11.998.000 lei pentru Consiliul Judeţean şi 7.097.000 lei pentru terţi

2016: 6.477.000 lei pentru Consiliul Judeţean şi 7.026.000 lei pentru terţi

2017: 7.656.000 lei pentru Consiliul Judeţean şi 4.228.000 lei pentru terţi

În luna martie 2018, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4488 lei, cu 8,7% mai mare decât în luna februarie 2018, relevă Institutul Naţional de Statistică.

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2704 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 217 lei (+8,7%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6689 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1541 lei).

Martie 2018 comparativ cu Martie 2017

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 15,5%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 110,1%.

Indicele câştigului salarial real a fost de 108,4% pentru luna martie 2018 faţă de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 195,7%, cu 15,1 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna februarie 2018.

Martie 2018 comparativ cu Februarie 2018

În luna martie 2018, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 32,1% în fabricarea produselor din tutun;

• între 16,0% şi 26,5% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), tranzacţii imobiliare, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor;

• între 11,0% şi 15,0% în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, industria metalurgică, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, activităţi de editare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor mijloace de transport;

• între 9,0% şi 10,0% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2018 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

Scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în agricultură, vânătoare şi servicii anexe (-3,3%), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (-2,8%), respectiv telecomunicaţii (-1,8%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale4 pentru personalul plătit din fonduri publice, în sănătate şi asistenţă socială (+22,3%), respectiv în învăţământ (+18,4%). De asemenea, o uşoară creştere a câştigului salarial mediu net s-a înregistrat şi în administraţia publică (+1,3%).

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat azi, 9 mai 2018, pe pagina de internet www.afir.info, o nouă versiune a Manualului de proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică pentru proiectele finanţate prin PNDR.

Principalele modificări privesc posibilitatea beneficiarilor publici de a derula achiziţia într-o singură procedură a serviciilor de întocmire a proiectului tehnic şi a execuţiei lucrărilor, ceea ce va reduce substanţial durata întregului proces de achiziţie.

O altă prevedere cu impact real în derularea mai rapidă a procedurilor de achiziţie o reprezintă posibilitatea solicitanţilor notificaţi în urma rapoartelor de selecţie de a opta pentru demararea procedurilor de achiziţii înaintea încheierii contractului de finanţare cu AFIR. Acest lucru se va face sub rezerva unei clauze suspensive care să condiţioneze încheierea şi executarea contractului de achiziţie publică de semnarea contractului de finanţare cu Agenţia.

"Solicitările beneficiarilor PNDR ne-au determinat să încercăm în colaborare cu preşedintele ANAP, domnul Bogdan Puşcaş, să găsim soluţii pentru a accelera şi simplifica procesul de achiziţii publice. Am beneficiat inclusiv de sprijinul ministrului agriculturii, domnul Petre Daea, şi al domnului secretar de stat Alexandru Potor, precum şi al Guvernului României şi acum suntem în măsură să propunem aceste noi proceduri mai flexibile, pragmatice şi mai rapide. Voi continua să tratez cu maximă importanţă orice sugestie şi propunere, pentru că sunt convins că scopurile AFIR şi ale beneficiarilor nu sunt antagonice, ci dimpotrivă, convergente, pentru dezvoltarea satului românesc", a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Începând cu data publicării pe pagina de internet a AFIR, Manualul de proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică este în mod oficial în vigoare şi poate fi utilizat de către beneficiari.

AFIR - Direcţia Relaţii Publice, Biroul de Presă

Începând cu data de 9 mai 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale lansează portalul unic Fonduri europene pentru dezvoltare rurală, o platformă online dedicată furnizării printr-un singur punct de acces a informaţiilor utile privind modalităţile de obţinere a fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Portalul poate fi accesat prin adresa www.finantare-rurala.ro.

"De astăzi punem la dispoziţia solicitanţilor un instrument online util care cuprinde informaţii din sfera tuturor fondurilor europene acordate pentru agricultură şi dezvoltare rurală, fonduri gestionate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin intermediul AFIR şi APIA. Mă bucur că de Ziua Europei lansăm acest portal adresat tuturor românilor interesaţi de obţinerea finanţărilor europene şi îmi doresc ca acest nou canal de comunicare să fie unul dinamic, adaptat la nevoia de informare a solicitanţilor şi a beneficiarilor, astfel încât să putem furniza printr-un singur punct de acces online, în cel mai scurt timp posibil, informaţii oficiale de interes pentru fermieri, procesatori, antreprenori şi autorităţi publice", a precizat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Noua platformă online cuprinde informaţii referitoare la sursele de finanţare disponibile pentru proiectele de investiţii în agricultură şi în dezvoltarea mediului rural, precum şi pentru plăţile directe pe suprafaţă, pentru plăţile compensatorii de mediu şi climă, pentru împădurire şi pentru plăţile privind bunăstarea animalelor.

Astfel, prin intermediul acestui instrument de informare, accesul publicului la informaţiile de interes general necesare accesării şi implementării fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală se realizează simplu şi rapid, toate informaţiile utile fiind centralizate într-un singur site.

AFIR - Direcţia Relaţii Publice, Biroul de Presă

Termenul limită de depunere a Cererilor Unice de Plată, în cadrul Campaniei 2018, este data de 15 mai, inclusiv, conform Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) privind stabilirea modalităţii de coordonare a implementării schemelor de plăţi directe şi a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii care se aplică în agricultură, precizează luni Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Până la acest moment au fost depuse, la Centrele judeţene/locale APIA şi al Municipiului Bucureşti, un număr de 715.077 Cereri Unice de Plată, pentru o suprafaţă de 5.141.135,62 hectare.

Fermierii pot depune o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă deţin suprafeţe de teren în localităţi sau judeţe diferite. Pentru suprafaţe mai mari de 50 hectare de teren agricol cererile se depun la centrele judeţene ale APIA, iar în cazul în care se care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol cererile se depun la centrele locale.

APIA precizează că fermierii trebuie să se prezinte la data şi ora la care sunt programaţi conform invitaţiei primite pentru a putea utiliza eficient timpul rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2018.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.