Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna octombrie 2021 a fost de 4968 lei, cu 0,2 % mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 3014 lei, mai mare cu 0,1% comparativ cu luna precedentă (3012 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (2434 lei), în industrie şi construcţii (2837 lei), iar cele mai mari în servicii (3261 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna octombrie 2021, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de creşterea numărului de salariaţi (+125). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii octombrie 2021 a fost de 46148 persoane, înregistrând o creştere cu 0,3% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 2,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.  

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4776 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15283 persoane în industrie şi construcţii şi de 26089 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a plătit, până în acest moment, peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program.

Astfel, în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro(€). În 2016, primul an de plată a contractelor încheiate și intrate în implementare, au fost virați către beneficiarii PNDR 867,7 milioane €. Cea mai mare sumă plătită într-un an pentru actuala perioadă de programare a fost de 1,8 miliarde de €, în anul 2017. În anul 2018, suma plătită către beneficiarii PNDR 2014-2020 a fost de 1,4 miliarde de €, iar în 2019 fondurile europene nerambursabile plătite s-au ridicat la 1,2 miliarde euro. În 2020, AFIR a plătit către beneficiarii Programului peste 1,6 miliarde euro. Reamintim că plățile către beneficiari se fac pe baza cererilor de plată depuse de aceștia, pentru contractele încheiate și aflate în implementare.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat contracte de finanțare prin PNDR 2020 cu 70.604 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice, pentru finanțarea proiectelor de investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural.

Numărul tinerilor fermieri care au semnat contracte de finanțare prin submăsura 6.1 se ridică la  12.024. Valoarea acestor contracte este de 463,5 milioane €, iar valoare plăților efectuate până în prezent către tinerii fermieri se ridică la 452,8 milioane €.

Pentru micii fermieri, în cadrul submăsurile 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, și 6.5 - Schema pentru micii fermieri, au fost încheiate 28.515 de contracte, în valoare de 244,2 milioane €. Plățile efectuate de AFIR către micii fermieri se ridică la 232,4 milioane €.

În total, prin PNDR 2020, au fost finanțate 2.125 de investiții de utilitate publică cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,4 miliarde €. Fonduri nerambursabile plătite autorităților publice locale prin submăsurile 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică și 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural, sunt de peste 1,1 miliarde €.

Pentru procesarea produselor agricole, linie de finanțare disponibilă prin submăsurile 4.2 și 4.2a (Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricol și pomicol) au fost contractate 696 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, valoarea plăților către procesatori fiind de 279,4 milioane €.

Un număr de 2.484 de fermieri au încheiat cu AFIR contracte în valoare de 1,29 miliarde € pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, fondurile fiind disponibile în cadrul submăsurii 4.1 și 4.1a. Plățile efectuate de AFIR către beneficiarii celor două submăsuri însumează peste 889 milioane €.

Pentru finanțarea investițiilor în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și silvice (submăsura 4.3) s-au semnat 870 de contracte de finanțare în valoare de 705,7 milioane €, iar plățile efectuate de Agenție către beneficiari sunt în valoare de 471,4 milioane €.

Sprijin acordat celor 284 de fermieri care au semnat contracte pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi catastrofale (submăsura 5.1) este de 5,9 milioane €.

De asemenea, 3.086 de antreprenori din mediul rural au semnat cu AFIR contracte de finanțare în valoare de 276.5 milioane €. Suma plătită pentru înființarea și dezvoltarea de activități neagricole în mediul rural (submăsurile 6.2 și 6.4) depășește 229 milioane €.

Pentru înființarea grupurilor de producători din sectorul agricol și pomicol (Submăsurile 9.1 și 9.1a), au fost încheiate 75 de contracte cu o valoare de 19,8 milioane de euro. Banii plătiți deja de AFIR pentru aceste acțiuni se ridică la 8,7 milioane €.

Fondurile plătite pentru a sprijini înființarea și funcționarea a 27 de grupuri operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier, precum și în sectorul pomicol (submăsurile 16.1 și 16.1a) se ridică la 163,5 mii €.

Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au beneficiat de 434 milioane de € pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locala, implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, activităților de cooperare și cheltuieli de funcționare și animare (submăsurile 19.1, 19.2, 19.3 și 19.4)

Suma plătită celor 8.782 de fermieri romani prin submăsura 17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor și a plantelor este de 14,5 milioane €.

În ceea ce privește plățile directe, prin Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură au fost acordate fonduri totale de 3,47 miliarde € către fermierii români care au semnat angajamente de agromediu.

Astfel, prin submăsura 8.1 (Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite) au fost semnate 106 angajamente, pentru care s-au plătit până în prezent 3,3 milioane €.

Prin submăsura 10 (Agromediu și climă) s-au plătit peste 816 milioane €, iar prin submăsura 11 (Agricultură ecologică) s-au plătit 318 milioane €.

Totodată, plățile aferente submăsurii 13 (Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice) se ridică la 1,5 miliarde de €.

Pentru submăsura 14 (Bunăstarea animalelor) au fost plătite fermierilor români 789,3 milioane € iar prin submăsura 15 (Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor) s-au plătit 26,9 milioane €. 

În perioada 25 noiembrie – 23 decembrie 2021, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a autorizat la plată suma de 913,36 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) și din Bugetul Național.

Astfel, un număr de 742.950 fermieri sunt autorizați la plata finală în Campania anului 2021, ceea ce reprezintă un procent de 91,27% din numărul total de fermieri eligibili. Este pentru prima dată când se înregistrează un număr atât de mare de fermieri autorizați la plată, raportat la această perioadă din an (23 decembrie).

Autorizarea la plată continuă în ritm susținut și în zilele următoare, până la sfârșitul anului.

Situația sumelor autorizate la plată în perioada 25 noiembrie - 23 decembrie 2021, defalcată pe fonduri și pe scheme de plată/măsuri de sprijin, precum si numărul de beneficiari autorizați se prezintă în tabelul atașat.

În ceea ce privește activitatea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro (€). De la începutul perioadei de programare 2014-2020, au fost plătite peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program.

ANAF se adaptează evoluției tehnologiei și verifică veniturile obținute din activități specifice mediului online, precum monetizarea publicării de conținut multimedia pe website-uri, rețele de socializare și platforme audio-video (Facebook, YouTube s.a.), sau din vânzarea de programe/aplicații software pe platforme dedicate, precum Google Play Store.

Astfel, de la începutul anului 2021, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF au inițiat controale pentru verificarea veniturilor persoanelor care desfășoară astfel de activități. Până în prezent, s-a constatat că 35 persoane au obținut venituri de cca 26,33 milioane lei, pe care au omis să le declare, parțial sau integral. Pentru recuperarea obligațiilor fiscale nedeclarate au fost emise deja decizii de impunere.

Una dintre cele mai mari sume nedeclarate, identificată până în prezent, este de 2,11 milioane lei. Aceasta a fost obținută în perioada 2016-2017 de către o persoană născută în anul 1993, care a monetizat prin Google AdSense traficul generat de conținutul publicat pe un site web. Pe numele acestei persoane a fost emisă Decizie de impunere pentru suma de 483.587 lei.

Trebuie menționat că, în aceeași măsură, există și persoane care și-au declarat veniturile obținute din aceste activități. De exemplu, o persoană născută în 1985 a obținut în perioada 2020-2021 venituri totale de cca 1,70 mil lei și a depus

Declarația Unică, în care a declarat venitul net impozabil obținut în 2020, și a achitat impozitul pe venit și contribuțiile sociale aferente.

Inspectorii antifraudă fiscală vor continua să verifice veniturile obținute din activități specifice mediului online pentru asigurarea creșterii gradului de fiscalizare și a conformării voluntare în rândul tuturor categoriilor de contribuabili.

ANAF recomandă tuturor celor care desfășoară, sau intenționează să înceapă, o astfel de activitate, să se asigure că declară și achită toate obligațiile fiscale datorate bugetului de stat.

Chiar dacă BCE a stabilit de mai multe ori o cotație de peste 4,95 lei/euro, depășirea acestui prag în piața locală pare a fi lăsată pentru anul viitor.

În schimb, reglajele realizate de BNR în piața monetară, cu scopul de a proteja leul, au împins indicii ROBOR la valori care se mai înregistrau în martie trecut.

Fluctuațiile cursului euro s-au rezumat la 4,9488 – 4,9491 lei iar tranzacțiile zilnice s-au efectuat în culoarul 4,947 – 4,952 lei. Pe segmentul asiatic al pieței internaționale extremele au fost un minim de 4,944 lei și un maxim de 4,956 lei.

Membrii CFA România care au participat la sondajul efectuat în noiembrie, anticipează pentru luna mai o valoare medie a euro de 5,0517 lei, respectiv una de 5,1145 lei pentru noiembrie viitor.

Cu o inflație cu aproape trei ori mai mare decât ținta de inflație a BNR (2,5% +/- un punct procentual), indicii ROBOR au intrat, de la începutul lui septembrie, pe o pantă ascendentă, care vor pune o și mai mare presiune la returnarea creditelor.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 2,89%, la începutul săptămânii, la 2,98% la finalul ei.

Potrivit ultimului sondaj amintit al CFA România, estimarea pentru orizontul de 12 luni în cazul indicelui ROBOR la 3 luni este de 3,22%

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,06 la 3,13%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a sărit de la 3,13 la 3,20%.

Parcursul de anul viitor al leului va fi influențat extern de evoluția pandemiei, de repararea lanțurilor de aprovizionare și de reducerea prețurilor la materiile prime. Reducerea deficitului de cont și a celui comercial sunt principalii factori locali care pot reduce presiunea pe leu. Pentru a contracara efectele lor negative, BNR va majora, conform analiștilor, nivelul dobânzii cheie de trei ori în cursul lui 2022, mizând pe atragerea la timp a sumelor din PNRR.

La sfârșitul săptămânii, a fost adoptat bugetul de stat pentru 2022. Acesta a fost construit pornind de la o creștere a PIB cu 4,6% an/an și o inflație medie anuală de 6,5%, respectiv un raport un deficit bugetar/PIB de 5,84%.

Revenirea în rândul investitorilor a apetitului pentru risc, după ce datele privind efectele variantei Omicron sunt mai optimiste decât se așteptau, au redus cererea de monedă americană, considerată drept un „refugiu”.

Euro s-a apreciat de la 1,1235 dolari, minim atins luni, la 1,1344 dolari, maxim înregistrat vineri, astfel că media dolarului a scăzut de la 4,3917 la 4,3655 lei.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 4,7456 și 4,7590 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,7589 lei.

Creșterea apetitului pentru risc a impulsionat lira sterlină, care a depășit pragul de 1,1850 euro, astfel că media ei a urcat de la 4,7952 la 4,8513 lei.

La sfârșitul săptămânii, metalul galben fluctua între 1.805 și 1.811 dolari, astfel că prețul gramului de aur calculat de BNR a scăzut de la 253,5698 la 253,2841 lei.

Ca de obicei, lipsa investitorilor instituționali din piață produce creșterea criptomonedelor. Bitcoin s-a apropiat sâmbătă seară de 52.000 dolari, dar a alunecat duminică dimineață la 49.670 – 50.700 dolari.

Analiza cuprinde perioada 20 – 24 decembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

După mai multe ședințe consecutive de creștere, dobânzile interbancare s-au menținut la valorile stabilite miercuri.

Dealerii bancari anticipează pentru finalul anului atingerea pragului de 3% de către indicele ROBOR la trei, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019. Acesta a stagnat joi la 2,97%, depășind astfel nivelul de 2,50% la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR. Pentru jumătatea anului viitor prognoza pentru indicele la trei luni este de 3,75%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,11% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, la 3,18%.

Leul a avut o nouă ședință stabilă față de euro. Transferurile se realizau în același culoar conturat încă din septembrie, 4,947 – 4,951 lei, astfel că media a fost stabilită la 4,9488 lei.

Trebuie semnalat faptul că euro crește după anunțarea mediei de către BNR, evoluție reflectată de creșterea de miercuri la 4,9505 a cotațiilor calculate de BCE.

Aversiunea față de risc s-a redus simțitor, odată cu micșorarea temerilor legate de efectele variantei Omicron a Covid-19.

Moneda americană, considerată drept „un refugiu”, a suferit deprecieri, chiar dacă publicarea indicatorului Conference Board a arătat o ameliorare a încrederii consumatorilor din Statele Unite, ceea ce semnifică o accelerare a consumului.

Euro s-a apreciat la 1,1310 – 1,1342 dolari iar cursul monedei americane a coborât de la 4,3815 la 4,3677 lei.

Media francului elvețian s-a apreciat la 4,7496 lei iar lira sterlină la 4,8621 lei, evoluție la care a contribuit aceeași stimulare a apetitului pentru risc.

Prețul gramului de aur a urcat de la 252,2519 la 253,5698 lei. Evoluția s-a datorat creșterii cererii de metal galben, investitorii dorind să se protejeze înainte de finalul anului, ceea ce a făcut ca uncia să urce la 1.804 – 1.808 dolari.

Mediile monedelor din regiune s-au depreciat la 369,52 forinți/euro, respectiv 4,6359 zloți/euro.

Bitcoin scădea joi la 48.070 – 48.860 dolari iar ether aluneca la 3.900 – 4.000 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu