Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,19% în luna decembrie 2021, de la 7,8% în noiembrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,73%, mărfurile alimentare cu 6,69%, iar serviciile cu 4,49%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna noiembrie 2021 au crescut cu 0,7%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 este 8,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2021 - decembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2020 - decembrie 2020) este 5,1%", se spune în comunicatul INS.

Conform INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna noiembrie 2021 este 100,51%.

Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6,7%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2021 - decembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2020 - decembrie 2020) determinată pe baza IAPC este 4,1%.

Potrivit ultimului Raport asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României, publicat în noiembrie, rata anuală a inflaţiei IPC a fost proiectată la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021 şi este prevăzută să se tempereze până la 5,9% la sfârşitul acestui an.

Sursa www.agerpres.ro

Leul a avut, la jumătatea săptămânii, o evoluție stabilă față de euro iar cursul a scăzut de la 4,9452 la 4,9445 lei. În piață s-a observat o agitație mai mare, tranzacțiile realizându-se între 4,941 și 4,951 lei.

După decizia BNR de a majora dobânda sa de politică monetară de la 1,75 la 2%/an, nivelul indicilor ROBOR a stagnat miercuri

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 3,07 la 3,04%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 3,20%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la 3,28%.

Prețurile din Statele Unite au crescut în decembrie cu 0,5%, față de majorarea de 0,8% din noiembrie. Inflația an/an s-a majorat la 7%, cea mai ridicată valoare începând cu iunie 1982.

Evoluția a fost anticipată de piețe, astfel că euro a crescut la 1,1415 dolari, de la un minim de 1,1355 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,3637 la 4,3541 lei.

Deprecierea monedei elvețiene față de cea europeană s-a temperat iar cursul francului a urcat de la 4,7108 la 4,7133 lei.

După ce lira sterlină a urcat marți la 1,2009 euro, cea mai ridicată cotație începând cu februarie 2020, rezultat al anticipărilor că Banca Angliei va majora, din nou, în februarie dobânda sa de politică monetară, după decizia surpriză din decembrie (0,15 puncte procentuale la 0,25%), miercuri piața s-a echilibrat, astfel că media lirei a scăzut de la 5,9370 la 5,9315 lei.

Deprecierea monedei americane a majorat plasamentele în metalul galben care a crescut la 1.815 – 1.824 dolari astfel că prețul gramului de aur a urcat de la 253,2748 la 254,4439 lei.

Bitcoin a continuat să recupereze teren și fluctua între 42.490 și 44.070 dolari, după deprecierea de luni la aproape 39.500 dolari. La rândul său, ether se aprecia la 3.210 – 3.380 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În data de 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) între Comisia Europeană și România, va fi virată suma aferentă prefinanțării din componenta de împrumut, în cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului.

Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.

Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.

„Împrumuturile din acest program, atrase în condiții foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor europene, Dan Vîlceanu.

Conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.

Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.

Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.

Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).

Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.

Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020. Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale, consolidând, în același timp, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea.

sursa text și foto www.mipe.ro

Comisia Europeană a virat 1,942 miliarde de euro în contul Ministerului Finanţelor (MF) deschis la BNR, suma reprezentând prefinanţarea de 13% din împrumutul de aproximativ 14,94 miliarde de euro contractat de România în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, a anunţat joi MF.

Suma aferentă implementării PNRR este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro şi împrumuturi de 14.942.153.000 de euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Toate acestea reprezintă 13,09% din PIB-ul raportat în 2019.

Planul conţine 171 de măsuri, dintre care 64 de reforme şi 107 investiţii, structurate în jurul a şase piloni şi a 15 componente.

Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziţiei verzi şi a tranziţiei digitale, consolidând, în acelaşi timp, asistenţa medicală, educaţia, coeziunea socială şi incluziunea.

Sursa www.agerpres.ro

Menținerea la cote mai ridicate a apetitului pentru risc a permis leului să se mențină pe o ușoară pantă ascendentă. Aprecierea leului este mult mai mică decât cea a altor monede din regiune. Față de finalul lui 2020, cea poloneză s-a întărit cu 1,5% iar cea maghiară cu aproape 3,9%.

Culoarul de tranzacționare de joi al euro s-a restrâns la 4,9241 – 4,926 lei, față de 4,944 – 4,951 lei, acum două ședințe, astfel că media a scăzut de la 4,9445 la 4,9435 lei, aproape de minimul ultimelor patru luni

Dobânzile interbancare nu au cunoscut schimbări semnificative după decizia de luni a BNR de a majora rata de politică monetară de la 1,75 la 2%/an.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 3,04 la 3,05%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 3,20%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la 3,28%.

Creșterea în Statele Unite a numărului de înscrieri săptămânale la ajutorul șomaj la 230.000, față de 207.000 în săptămâna precedentă, a provocat deprecierea monedei americane, al cărei curs a scăzut de la 4,3541 la 4,3131 lei, în timp ce euro fluctua între 1,1436 și 1,1479 dolari, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui noiembrie.

Deprecierea monedei elvețiene față de cea europeană a încenit joi, iar cursul stabilit de BNR a urcat de la 4,7133 la 4,7241 lei.

După mai multe zile de creștere consecutivă, media lirei sterline a coborât de la 5,9315 la 5,9267 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 254,4439 la 252,7403 lei iar metalul galben fluctua între 1.820 și 1.828 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,5270 zloți/euro iar a celei maghiare la 355,15 forinți/euro.

Bitcoin era stabil joi și se tranzacționa în culoarul 43.450 – 44.050 dolar iar ether fluctua între 3.315 și 3.385 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, până la data 31 ianuarie 2022 inclusiv, se depun cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna decembrie și în trimestrul al IV-lea al anului 2021.

       Cererile se depun la sediile Centrelor APIA, unde a fost depusă cererea inițială anuală sau se transmit de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc).

       Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei va fi însoţită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art.7 alin.(2) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată; copii certificate conform cu originalul de către solicitant;

d) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

e) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz;

f) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată, copii certificate conform cu originalul de către solicitant;

d) documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, în funcţie de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de către APIA;

e) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

f) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz, originalul şi copii pentru efectuarea conformităţii cu originalul de către APIA;

g) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Asociațiile pot opera facturile aferente serviciilor prestate accesând următorul link: http://213.177.4.194:953/.

Documentele transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.