Ministerul Antreprenoriatului și Turismului continuă seria de măsuri privind încurajarea și stimularea înființării de întreprinderi mici și mijlocii prin lansarea Programului național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor.

Obiectivul principal al schemei de minimis îl constituie stimularea şi sprijinirea înființării şi dezvoltării structurilor economice private înfiinţate și conduse de către femei, îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, realizarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, bazate pe digitalizare, dezvoltare durabilă, inovare și pregătire antreprenorială, în contextul problemelor legate de menţinerea echilibrului dintre obligaţiile familiale şi cele profesionale şi ale prejudecăţilor existente încă la nivel local.

Societățile eligibilite trebuie să respecte criteriul conform căruia cel puţin unul dintre asociaţi să fie femeie şi să deţină cel puţin 50% din părţile sociale/acțiuni ale societăţii în cazul IMM-urilor aplicante. Pentru societățile înființate în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, condiția se consideră îndeplinită dacă majoritatea membrilor cooperatiști din Consiliul de Administrație este formată din femei.

Bugetul maxim al programului pentru anul 2022 este 157.624.000 lei.lei, iar beneficiarele pot obține maxim 200.000 lei/societate. Numărul societăți beneficiare este aproximativ 785 pentru anul 2022.

Înscrierea în cadrul programului, dar și toată implementarea și derularea măsurii de sprijin se va face exclusiv on-line prin intermediul aplicației Ministerului antreprenoriatului și turismului IMM-Recover https://granturi.imm.gov.ro, sistem informatic dezvoltat în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale ce permite digitalizarea completă a raportului dintre administrație și aplicanți, eliminând complet atât interacțiunea dintre funcționari și reprezentanții societăților aplicante, cât și depunerea de documente emise de alte instituții ale statului.

Data de la care va fi activă aplicația informatică de înscriere și gestiune a programului Femeia Antreprenor este 18 august 2022 pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro , începând cu ora 10.00 a.m., iar numărul de Call Center pentru informații legate de particularitățile măsurii de sprijin este 021-9059. Solicitantele au la dispoziție 30 de zile lucrătoare pentru depunerea aplicației pentru obținerea finanțării.

Prin implementarea Programului în perioada 2022-2027 se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de 5.000 de beneficiare, Bugetul estimat pentru întreaga perioadă fiind 1.000.000.000 lei.

Procedura pusă în dezbatere publică pe data de 24 iunie 2022 a fost publicată pe 11 august a.c, în Monitorul Oficial, Partea 1, nr. 799/11.08.2022.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât joi la 8,02% pe an, de la 8,06% pe an, miercuri, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,19% pe an, de la 8,21%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,30% pe an, de la 8,32% pe an, miercuri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Scăderea din iulie a prețurilor din Statele Unite a alimentat apetitul pentru active considerate drept riscante, inclusiv euro, evoluție de care au profitat și monedele de la marginea zonei euro.

Și la noi, rata anuală a inflaţiei a coborât de la 15,1% în iunie la 15% în iulie, lună în care preţurile de consum cu 0,9%, confirmând predicțiile din ultimul Raport asupra inflației al BNR. Pentru a atinge acest obiectiv banca centrală ca continua să majoreze rata de referință, care ar urma să încheie anul la 6%, pentru ca din 2023 să înceapă un proces de relaxare a politicii monetare.

Afirmația făcută de guvernatorul băncii centrale conform căruia „ROBOR-ul a cam sărit calul, s-a dus cam mult dincolo de ceea ce am întreprins noi cu rata de politică monetară”, a adus două ședințe consecutive de scădere a dobânzilor la care se împrumută băncile între ele.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut joi de la 8,06 la 8,02%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,21 la 8,19% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 8,33 la 8,30%.

Cursul euro a scăzut de la 4,9132 la 4,9090 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,905 – 4,911 lei. Ultima dată când media monedei unice a fost mai mare de 4,94 lei a fost în 15 iulie.

Conform sondajului realizat luna trecută în rândul membrilor CFA România, care a fost publicat joi, moneda națională se va deprecia în următoarele luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0291 lei/euro iar pentru orizontul de 12 luni valoare medie a cursului este 5,1165 lei/euro

Disiparea impactului șocurilor din sfera ofertei din Statele Unite a impactat evoluția inflației. Conform Departamentului american al Muncii inflația a decelerat de la 9,1% în iunie la 8,5% în iulie.

Scăderea inflației și evoluția pozitivă a pieței muncii din SUA ar putea permite Rezervei Federale să reducă pasul de majorare al ratei de referință, după două creșteri consecutive de 0,75%. Această perspectivă a redus cererea de monedă americană iar euro s-a apreciat la 1,0276 – 1,0343 dolari iar media a scăzut în piața locală de la 4,8027 la 4,7494 lei/dolar.

Cursul francului elvețian a coborât la 5,0470 lei iar cel al lirei sterline la 5,8036 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 273,2231 lei efect al deprecierii monedei americane în timp ce metalul galben stagna la 1.784 – 1.795 dolari.

Monedele din regiune s-au apreciat la 394,59 forinți/euro, respectiv 4,6745 zloți/euro.

Bitcoin creștea la 23.928 – 24.731 dolari iar ether la 1.850 – 1.930 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Câştigul salarial mediu net a fost, în iunie, de 3.977 lei, mai mare cu 49 de lei (+1,2%), faţă de valoarea consemnată în luna precedentă, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, acesta a avut valoarea de 6.413 lei, în iunie anul curent, cu 55 lei (+0,9%) mai mare decât în luna mai 2022.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) - 9.331 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte - 2.186 lei.

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, indicele câştigului salarial real a fost 97,6% în luna iunie 2022, respectiv 100,4% comparativ cu luna mai a acestui an. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 223,7%, cu 1,1 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2022.

Potrivit sursei citate, în luna iunie a acestui an, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum şi a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat aplicării prevederilor legale privind unele măsuri fiscale conform cărora unele categorii de salariaţii beneficiază de prevederi speciale în ceea ce priveşte impozitul, contribuţia la asigurări sociale şi contribuţia la asigurări sociale de sănătate.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 24,2% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 23,2% în industria alimentară, respectiv cu 22,1% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe.

Pe de altă parte, scăderile câştigului salarial mediu net din luna iunie, faţă de mai 2022, au fost cauzate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Totodată, diminuările câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie sau a încasărilor mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au consemnat în fabricarea produselor din tutun (-16,5%), în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (-10,1%), în activităţi de servicii anexe extracţiei, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), tranzacţii imobiliare, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (între 1,5% şi 6%).

Datele INS relevă faptul că, în sectorul bugetar, în iunie, s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net, comparativ cu luna precedentă, în învăţământ (-11,7%), în principal ca urmare a acordării în luna mai 2022 a biletelor de valoare (tichete de vacanţă) şi a reducerii în luna iunie 2022 a sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare.

În administraţia publică a existat o reducere de 2,2% a aceluiaşi câştig salarial, în timp ce în sănătate şi asistenţă socială, acesta a crescut uşor, comparativ cu luna precedentă (+0,7%).

Sursa www.agerpres.ro

La inițiativa ministrului Petre DAEA, o echipă formată din specialiști ai MADR și ai ASAS, coordonată de secretarul de stat Dragoș-Costin TELEHUZ, a elaborat un Ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice.

Elaborarea ghidului a venit ca răspuns la provocările cu care se confruntă fermierii în contextul intensificării frecvenței fenomenului de secetă severă ce afectează tot mai mult sectorul agricol românesc. Seceta este un fenomen extrem cu efecte multiple, pe diverse planuri, cum ar fi producția agricolă și, implicit, securitatea alimentară, cea energetică, dar și transporturile fluviale ca urmare a modificărilor hidrologice semnificative, cu impact direct asupra distribuției resurselor de apă subterane și de suprafață.                                                        

„Schimbările climatice sunt o realitate, nu o ficțiune și de aceea trebuie să folosim toate mijloacele de care dispunem în așa fel încât nivelul producțiilor și valorificarea superioară a acestora să influențeze pozitiv sectorul economic al României. Trebuie să fim cumpătați cu resursele pe care le avem pentru a putea depăși cu bine greutățile momentului”, a declarat ministrul Petre DAEA. De asemenea, oficialul MADR a precizat că seceta este un fenomen care persistă și nu poate fi stâpânit doar cu apă, ci și cu tehnologii care implică lucrări corespunzătoare ale solului, precum și cultivarea unor soiuri rezistente la secetă. Ministrul își dorește ca prin acest ghid de bune practici, fermierii, mai ales cei tineri, să aibă un comportament conservativ și să utilizeze rațional apa din sol.

În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şișești”(ASAS) caută soluții de prevenire și atenuare a efectelor negative ale secetei, demers care începe cu prezentul ghid în care se regăsesc recomandări pentru îmbunătățirea practicilor agronomice în condiții de secetă.

Toate ideile care au stat la baza redactării acestui document fac trimitere la evoluția agriculturii românești, în sensul flexibilizării tehnicilor agricole, așa cum impun noile constrângeri de mediu și climă.

Ghidul poate fi consultat accesând următorul link: https://www.madr.ro/ghid-de-bune-practici-agricole.html

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 14,96% în luna iulie a acestui an, de la 15,1% în iunie, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 16,59%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 16,05%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,33%, conform datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna iulie 2022 comparativ cu luna iunie 2022 au crescut cu 0,9%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 11,0%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 este 15,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2021 - iulie 2022) faţă de precedentele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) este 10,1%", se arată în comunicatul INS.

Potrivit INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iulie 2022 comparativ cu luna iunie 2022 este 100,46%.

Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2021 - iulie 2022) faţă de precedentele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) determinată pe baza IAPC este 8,7%.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate marţi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BNR estima în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru finalul acestui an şi de 6,7% pentru 2023.

Gazele, mai scumpe cu 70%

Gazele s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în condiţiile în care tarifele au fost mai mari cu 70,10% în luna iulie a acestui an faţă de iulie 2021, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică.

În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ s-au aflat şi combustibilii, cu un avans al preţurilor de 35,63% în iulie 2022 faţă de iulie 2021, şi energia termică - plus 22,98%.

Alimentele care s-au scumpit cel mai mult în intervalul de referinţă au fost uleiul comestibil, cu creşteri de preţ de 51,86%, cartofii - 41,85% şi făina - 32,86%.

În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian - 34,02%, apă, canal salubritate - 20,96% şi transportul CFR - 20,92%. Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 0,08%, aceasta fiind şi sigura ieftinire în luna iulie din acest an faţă de iulie 2021.

De la lună la lună, în iunie cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la transportul CFR - 20,92%, gaze cu 8,16% şi serviciile de transport aerian - 6,29%.

Luna trecută au fost produse alimentare care s-au ieftinit, cartofii cel mai mult, cu 12,32%, fasolea boabe şi alte leguminoase, cu 0,77% şi mălaiul, cu 0,04%. De asemenea, datele INS arată că tarifele la combustibili au fost mai mici cu 2,04% iar la servicii de telefonie cu 0,13%.

Sursa www.agerpres.ro