Redeschiderea marilor piețe financiare a fost una ușor optimistă. Situația gravă în care se află bugetul României, care are o gaură de 20 miliarde lei, nu a permis monedei naționale să profite de acest sentiment favorabil.

Cursul euro a crescut marginal de la 4,9315 la 4,9338 lei. Transferurile se realizau în culoarul 4,929 – 4,938 lei.

Dobânzile interbancare la șase și 12 luni au continuat procesul de scădere, cu pas mai mare, și au atins noi minime ale ultimelor nouă luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,08 la 7,05% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,45 la 7,40%.

Euro fluctua în culoarul 1,0858 – 1,0927 dolari, valori apropiate de cele de luni, iar media monedei americane a urcat de la 4,5210 la 4,5223 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat ușor față de cea unică iar media ei a urcat la 4,9995 lei, în timp ce cursul lirei sterline a crescut marginal la 5,6213 lei.

Metalul galben fluctua în culoarul 1.998 – 2.006 dolari, valori în ușoară creștere față cele de la începutul săptămânii, iar prețul gramului de aur s-a apreciat la 291,2995 lei.

Redeschiderea piețelor, după minivacanța prilejuită de sărbătorirea Paștelui de către Catolici, a găsit monedele din regiune pe apreciere. Media celei maghiare s-a întărit la 376,33 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6810 zloți/euro.

Revenirea investitorilor în piață după lungul week-end pascal și scăderea aversiunii față de risc au dat un impuls de apreciere monedelor digitale. Astfel, bitcoin a urcat la 29.614 – 30.399 dolari, cel mai ridicat nivel al ultimelor zece luni. Comparativ cu scăderea majoră de la începutul lui noiembrie, criptomoneda a reușit să câștige peste 90%. Aprecierea procentuală a ether a fost mai mică iar cotațiile se mișcau în culoarul 1.909 – 1.936 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Marțea trecută, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 7%/an, decizie care anticipează o tendință de scădere a inflației sub pragul de 10% până la sfârșitul anului.

Băncile centrale de la marginea zonei euro au dat semne că nu intenționează să înceapă procesul de reducere a ratelor de referință. Unele analize anticipează că BNR va opera o primă scădere la începutul anului viitor în condițiile în care inflația este formată din două cifre iar economia românească dă dovadă de reziliență.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței BNR se atrage atenția asupra efectelor negative induse de „penuria de legume din Europa și reducerea livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC. În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a percepției de risc asupra Europei Centrale și de Est, cu impact asupra costurilor de finanțare”.

O altă sursă negativă o reprezintă gaura de 20 miliarde lei care a apărut în bugetul de stat. Aceasta necesită luarea unor măsuri nepopulare înainte de anul superelectoral 2024 care trebuie rezolvată fie prin concedieri sau tăieri din salarii în sistemul bugetar sau „inventarea” de noi taxe și impozite care vor accentua presiunile inflaționiste și riscul apariției recesiunii economice.

Atenționate acum câteva luni de guvernatorul BNR că „au cam sărit calul” în cazul dobânzilor, care au atins valori comparabile cu cele de acum aproape 13 ani, băncile au trecut la un proces de scădere a indicilor ROBOR.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,82 la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,11 la 7,08% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,47 la 7,45%.

Leul a avut o evoluție stabilă. Cursul euro a scăzut de la 4,9419 lei, la începutul perioadei, la 4,9315 lei, la sfârșitul ei, într-o ședință în care cotațiile au coborât de la 4,938 lei, la deschidere, la 4,928 lei.

Comparativ cu euro, cea mai bună evoluție din regiune o au moneda maghiară care s-a apreciat de la începutul anului cu circa 6,6% și cea cehă care a câștigat aproximativ 3,3%, în timp ce leul și zlotul au avut un parcurs stabil.

Euro a crescut la jumătatea săptămânii trecute la maximul ultimului an de 1,0970 dolari, dar a scăzut luna aceasta la 1,891 – 1,0917 dolari. Aprecierea dolarului s-a datorat scăderii șomajului din Statele Unite la 3,5%, după ce în martie au fost create 236.000 noi locuri de muncă, ceea ce ar putea încuraja Rezerva Federală să majoreze dobânda cu încă 25 de puncte de bază la ședința de politică monetară care se va desfășura în perioada 2 – 3 mai. În piața locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,5027 și 4,5539 lei, cel de luni fiind stabilit la 4,5210 lei.

Media francului elvețian a urcat de la 4,9556 la 5,0012 lei, pentru a scădea luni la 4,9891 lei, iar cea lirei sterline s-a mișcat în culoarul 5,6149 – 5,6525 lei și a încheiat perioada la 5,6212 lei.

Metalul galben a trecut săptămâna trecută de pragul de 2.000 dolari/uncie. Joi, prețul gramului de aur stabilit de BNR a urcat la 294,0329, aproape de maximul istoric, dar a scăzut la începutul Săptămânii Mari la 290,9101 lei.

La sfârșitul perioadei, criptomonedele se aflau pe o ușoară pantă ascendentă. Bitcoin a urcat la 28.218 – 28.433 dolari iar ether la 1.850 – 1.864 dolari.

Analiza cuprinde perioada 3 – 10 aprilie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În vederea lansării sesiunii de primire a cererilor de finanțare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, Ghidul solicitantului aferent submăsurii 19.1 „Sprijin pregătitor” pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL) din cadrul măsurii 19 Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER, finanțată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Obiectivul principal al acestei submăsuri vizează creșterea capacității de colaborare, necesară pentru elaborarea unor strategii integrate, ceea ce va oferi actorilor locali și reprezentanților din diferite domenii de activitate posibilitatea de a lucra împreună și de a interacționa în favoarea comunităților din teritoriile acoperite de Grupurile de Acțiune Locală (GAL).

Totodată, prin submăsura 19.1 sunt vizate acțiuni de construcție instituțională și de creare de rețele, cu scopul de a pregăti și de a implementa o strategie integrată de dezvoltare locală pentru o anumită zonă.

Sprijinul pregătitor se acordă până la suma maximă de 30.000 de euro, astfel: cheltuieli pentru animarea teritoriului, acordate în funcție de numărul de locuitori existent la nivelul teritoriului vizat, respectiv 0,22 euro/ locuitor, dar care nu vor depăși 15.000 euro și cheltuielile legate de elaborarea strategiei care se vor încadra în cel mult 15.000 de euro, indiferent de mărimea teritoriului și de populația acoperită de SDL.

Sprijinul pentru această submăsură este de 100% nerambursabil. În cadrul acestei submăsuri nu se acordă avans. Rambursarea cheltuielilor eligibile se realizează în maximum două tranșe de plată. Sprijinul pregătitor finanțat în cadrul submăsurii 19.1 se adresează parteneriatelor privat – publice locale pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală.

Toți cei interesați pot consulta Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul www.afir.info, la Investiții PNDR/ LEADER, în pagina dedicata submăsurii 19.1 „Sprijin pregătitor”.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 6,80% pe an, de la 6,82% pe an, vineri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,08% pe an, de la 7,11% în şedinţa precedentă, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,45% pe an, de la 7,47%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%.

Sursa www.agerpres.ro

Începând de miercuri, 12 aprilie, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 2 și 3 ani și dobânzi anuale de 6,70%, 7,30%, respectiv 7,70%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 12 aprilie – 11 mai 2023 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 12 aprilie – 12 mai 2023 de la unitățile Trezoreriei Statului;

Între 12 aprilie – 11 mai 2023 în mediul urban și 12 aprilie – 10 mai 2023 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 6,83% pe an, de la 6,84% pe an, anterior, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,15% pe an, de la 7,18% în ziua precedentă, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,51% pe an, de la 7,54%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%.

Sursa www.agerpres.ro