Termenul pentru depunerea Declaraţiei Unice (DU) privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212) este 25 mai 2023.         

Recomandăm ca Declaraţia Unică să fie depusă prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, respectiv:

- prin intermediul serviciului "Spaţiul privat virtual" (SPV);

- pe site-ul https://www.e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată. 

Pentru completarea şi depunerea declarației unice contribuabilii pot solicita sprijin, astfel:

 apelând Serviciul central de asistență telefonică a contribuabililor Call – center, la numărul de telefon 031.403.91.60;

 prin e-mail, accesând Formularul de contact disponibil pe portal https://www.anaf.ro/asistpublic/ şi în serviciul Spațiul Privat Virtual.

În plus, pe pagina de Facebook a ANAF și pe canalul de Youtube vor fi publicate materiale video referitoare la descărcarea, completarea și depunerea DU.

Alte informații detaliate despre Declarația Unică pot fi accesate la următorul link:   https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Despre_DU_2023.pdf

De asemenea, în lunile aprilie și mai, ANAF va organiza seminarii web în cadrul cărora se vor prezenta completarea și depunerea Declarației unice (212) pentru categoriile de venituri pentru care exista obligația depunerii.

Majorarea salariilor continuă să se afle pe lista de priorități a angajatorilor și în 2023. Potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs România, 6 din 10 companii spun că au bugetat măriri salariale pentru acest an, asta în condițiile în care 73,7% au adoptat această măsură și anul trecut.

„2022 a fost un an în care cea mai mare parte a angajaților au putut să își renegocieze salariile pentru că piața le-a creat contextul favorabil în acest sens. Pare că și 2023 este în aceeași linie, iar bugetele pe care angajatorii le-au făcut anul trecut includ majorări salariale în medie cu 5% - 10%. Este o marjă procentuală aplicată și anul trecut, în cea mai mare parte a cazurilor. Chiar dacă majoritatea angajatorilor nu au actualizat salariile cu inflația, au preferat să aloce măriri salariale la nivelul întregii companii, știind că acesta, este până la urmă, principalul criteriu care îi determină pe candidați să își schimbe jobul”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Un sfert dintre respondenții sondajului spun că salariile nu vor crește cu mai mult de 5% anul acesta, în timp de 37,5% au programate măriri între 5% și 10% comparativ cu anul trecut. 20,8% anunță majorări de 10% - 20%, iar 12,5% spun că vor fi ajustate cu inflația.

Există deja o aliniere din punctul de vedere al acordării acestor creșteri, respectiv 68,2% dintre angajatori spun că ele vor viza toți angajații din companie. 18,2% declară că fiecare manager de departament va decide ce angajați vor primi salarii mărite, în funcție de performanța acestora. 9,1% au bugetate creșteri în special pentru angajații din poziții entry level, iar 4,5% le vor direcționa către specialiștii din companie, ca metodă de retenție.

„21% dintre angajatorii care au luat parte la sondaj spun ferm că nu vor aplica o astfel de măsură în 2023, iar principalul motiv pe care îl invocă în acest sens este faptul că se tem de un posibil context economic nefavorabil, care ar putea afecta stabilitatea companiei. Un alt argument, menționat de 12% dintre respondenți, este legat de rezultatele financiare curente ale companiei, care nu pot susține creșteri salariale în acest an”, explică Ana Călugăru.

Vânzările, resursele umane, producția, telecomunicațiile, IT-ul, bankingul și agricultura sunt principalele domenii în care sunt stabilite creșteri salariale în lunile care urmează. Cele mai multe dintre companiile participante la sondaj sunt din București (47,7%), următoarele județe, din punctul de vedere al reprezentativității, sunt Cluj, Mureș, Prahova, Brașov, Constanța, Timiș, Bacău și Suceava. Sondajul a fost realizat în luna februarie, pe un eșantion de 130 de companii angajatoare.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 30.000 de locuri de muncă.

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 222 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Norvegia – 121 locuri de muncă pentru: bucătar; manager departament; manager bucătărie; șofer de cisternă; brutar; patiser; chef; muncitor în producția de crabi; muncitor în producție;

Austria – 52 locuri de muncă pentru: instalator sanitar/aer condiționat; muncitor calificat în domeniul mecanicii; operator mașină; recepționer; ajutor bucătar; bucătar; cameristă; barman; chef de rang/manager restaurant; ospătar/chelner; ajutor ospătar;

Finlanda – 26 locuri de muncă pentru: muncitor în producția de cârnați; muncitor necalificat – culegător de căpșuni;

Germania – 17 locuri de muncă pentru: asistent medical generalist sau asistent medical de radiologie; asistent medical; farmacist; lucrător în bucătărie; bucătar; ospătar; ajutor grădinar; grădinar; mecanic instalații pentru refrigerare; electrician;

Olanda - 6 locuri de muncă pentru: operator cnc; personal curățenie.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Parteneriatul dintre Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA-IFN, Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură și sistemul bancar continuă în anul 2023 prin semnarea unor noi convenții de garantare ce vor permite facilitarea accesului la finanțare pentru beneficiarii APIA.

Până în prezent, FNGCIMM SA-IFN a încheiat Convenții cu APIA și cu următorii finantatori:

- BCR, OTP BANK, CEC BANK si UNICREDIT - Convenția pentru solicitanții schemei de ajutor de stat reglementată de HG nr. 1179/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor aferente perioadei 1 ianuarie - 30 iunie 2023;

- BCR, CEC BANK și UNICREDIT - Convenția pentru beneficiarii interventiei DR 06 - bunăstarea animalelor pachet b) plăți în favoarea bunăstării păsărilor anul de angajament 2023;

- BCR, CEC BANK și UNICREDIT Convenția pentru beneficiarii intervenției DR 06 - bunăstarea animalelor pachet a) plăți în favoarea bunăstării porcinelor anul de angajament 2023.

Astfel, în baza noilor convenții, FNGCIMM va garanta în procent de 80%, la solicitarea finanțatorului, creditele pentru capital de lucru necesar desfășurării activităților curente, acordate de către instituțiile de credit partenere. Pentru garanţia acordată se plăteşte un comision de garantare, calculat pe baza ratingului atribuit beneficiarului de instituţia finanţatoare. Valoarea finanțărilor va fi de maxim 90% din valoarea adeverinței eliberate de APIA.

Fermierii solicitanți ai schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor aferente perioadei 1 ianuarie - 30 iunie 2023 și beneficiari ai intervenției DR 06 - bunăstarea animalelor, pachet a) plăți în favoarea bunăstării porcinelor anul de angajament 2023 și pachet b) plăți în favoarea bunăstării păsărilor anul de angajament 2023, pot accesa credite cu garanția FNGCIMM.

Beneficiarii, IMM-uri definite conform legii, trebuie să se încadreze în criteriile de eligibilitate ale finanţatorului, să deţină adeverinţele emise de APIA, să nu se afle în dificultate financiară şi să nu beneficieze de garanţii de la alte Fonduri de garantare pentru finanțarea accesată.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a postat în secțiunea Transparență Decizională de pe site-ul instituției proiectul de Hotărâre pentru aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi", precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia, în anul 2023. Proiectul de act normativ stabileşte o schemă de ajutor de minimis pentru susţinerea producției de usturoi, potrivit Regulamentului (UE) nr. 1408/2013, care va fi implementată de către direcțiile pentru agricultură județene și oficiile fitosanitare județene.

Schema ajutorului de minimis pentru susţinerea producţiei de usturoi s-a derulat și în perioada 2019-2022. Continuarea acordării ajutorului reglementat de prezenta hotărâre va contribui la asigurarea necesarului de usturoi de calitate pentru consum și la realizarea unei producții cantitative și calitative de usturoi, având rolul de a eficientiza activitatea exploatațiilor prin capitalizarea acestora.

”Suntem mereu alături de fermieri, găsim soluții pentru a le oferi la timp tot sprijinul necesar, astfel încât aceștia să aibă predictibilitate și stabilitate în activitatea lor. Prelungirea acordării acestui ajutor va contribui la menținerea și sporirea interesului producătorilor agricoli și în anul 2023 pentru cultura usturoiului, în zonele cu tradiție pentru această cultură, precum și la echilibrarea balanței comerciale prin reducerea importurilor, prin creșterea producției și a consumului de produse românești, răspunzând astfel dorinței consumatorului de a avea acces la produse proaspete locale”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2023 pentru susținerea producției de usturoi. Impactul bugetar este de 29.700.000 lei, echivalentul a maxim 6.001.200 euro.

Beneficiarii pot fi producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli persoane juridice.

Pentru a obține ajutor de minimis, beneficiarii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu usturoi de minim 3.000 mp și să obțină o producție de minim 3 kg usturoi/10 mp.

Cuantumul maxim al ajutorului de minimis este de 3000 euro/ha și se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată.

Depunerea cererilor se va realiza până la data de 16 mai inclusiv, iar valorificarea producției se va face în perioada 1 iunie-21 noiembrie inclusiv.

Documentele justificative, respectiv copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare se vor depune până la data de 29 noiembrie inclusiv.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8124-proiect-hg-ajutor-minimis-usturoi.html

Leul avea miercuri o evoluție stabilă, în contrast cu parcursul altor monede din regiune care se apreciau față de cea unică.

Cursul euro a urcat marginal de la 4,9209 la 4,9232 lei, maxim al ultimelor trei săptămâni. Transferurile se efectuau în culoarul 4,92 - 4,927 lei.

Cei mai mulţi dintre executivii chestionaţi în „Barometrul privind starea economiei” realizat de Moneycorp cred că euro va fi cotat în decembrie la 4,95 - 5 lei, în timp ce 24% dintre aceștia anticipează valori de 5 - 5,05 lei, iar 12% dintre respondenți cred că euro se va stabiliza în jurul valorii de 4,95 lei. În cazul dolarului american, 32% dintre participanți anticipează fluctuarea în culoarul 4,20 - 4,60 lei iar 24% mizează pe o creștere la 4,80 - 5 lei.

Dobânzile interbancare continuau să se afle la maxime ale ultimilor aproape 13 ani, dar se mențin la minimul ultimelor aproape nouă luni. Evoluția se datorează menținerii unei lichidități ridicate în piață, după ce BNR a decis să nu o mai sterilizeze.

La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,85%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,18% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 7,56%.

Conform barometrului amintit, cei mai mulţi dintre manageri anticipează menținerea costului creditelor la valori ridicate. Dintre cei intervievaţi 44% estimează menținerea indicelui ROBOR în culoarul 7 – 9% iar 12% dintre respondenţi anticipează o valoare de 9 – 11%, în timp ce 36% dintre manageri văd o scădere sub pragul de 7% la sfârșitul anului.

Euro a crescut la 1,0759 - 1,0798 dolari, înainte de conferința de presă care urma să se desfășoare după încheierea ședinței de politică monetară a Rezervei federale, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,5755 la 4,5644 lei.

Scăderea francului elvețian față de euro s-a temperat iar media a fost stabilită la 4,9467 lei.

Cursul lirei sterline a urcat marginal la 5,6092 lei, după ce s-a anunțat creșterea ratei anuale a inflației în februarie cu 10,4% față de 10,1% în luna precedentă. Aprecierea s-a datorat pariurilor puse de investitori că Banca Angliei va ridica joia aceasta cu 0,25% dobânda de politică monetară.

După ce a depășit pentru scurt timp pragul de 2.000 dolari, metalul galben a intrat pe o pantă descendentă și se tranzacționa la jumătatea săptămânii în culoarul 1.936 - 1.945 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a coborât de la 289,3735 la 284,9858 lei.

Monedele din regiune se apreciau față de cea unică. Media celei maghiare a alunecat la 390,33 forinți iar a celei poloneze la 4,6888 zloți/euro.

Monedele digitale profitau de turbulențele din sectorul financiar. Bitcoin se tranzacționa între 28.045 și 28.450 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.786 - 1.812 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl. Radu Georgescu