Agenția de rating Fitch a reconfirmat în data de 24 martie 2023 ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută și a revizuit perspectiva de țară de la negativă la stabilă. Aceasta este prima modificare în sens pozitiv a perspectivei ratingului României operată de aceasta agenție din aprilie 2020.

Decizia revizuirii perspectivei ratingului României este susținută, în opinia agenției, de stabilizarea datoriei publice și implementarea unor politici menite să asigure o consolidare fiscală graduală, precum și de stabilitatea politică din țara noastră și reducerea riscurilor privind războiul din Ucraina și criza energetică subsecventă.

"Decizia Fitch Ratings reprezintă o dovadă a recunoașterii internaționale a agendei Guvernului României pentru a asigura consolidarea fiscal-bugetară și confirmarea că măsurile deja adoptate au fost cele corecte, necesare pentru țara noastră și extrem de așteptate de către toți partenerii noștri externi. Totodată, trebuie remarcate și estimările pozitive ale agenției referitoare la potențialul de creștere economică a României pe termen mediu”, a declarat ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu.

În evaluarea realizată, Fitch menționează atât reziliența economică de care a dat dovadă România în anul 2022, cât și stabilitatea politică care a făcut posibilă abordarea crizei generate de războiul din Ucraina și a celei energetice.

În opinia agenției, economia României va înregistra o creștere de 2,3% în anul 2023, respectiv de 3% în anul 2024, în condițiile în care țara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât și din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR).

Principalii factori care ar putea conduce individual sau colectiv la îmbunătățirea ratingului de țară sau a perspectivei sunt stabilizarea fermă a ponderii datoriei publice în PIB pe termen mediu și reducerea deficitului fiscal, ca urmare a implementării eficiente a strategiei fiscale a guvernului, precum și reducerea riscurilor referitoare la finanțarea externă prin îmbunătățirea structurală a poziției deficitului de cont curent ce ar duce la o scădere a îndatorării externe și/sau la îmbunătățirea rezervelor externe.

La sfârșitul lunii februarie, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași erau înregistrați 3.848 șomeri (din care 1.824 femei), rata șomajului fiind de 4,23%.

Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 4,07%, în această lună acest indicator a înregistrat o crestere cu 0,16pp.

Din totalul de 3.848 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Călărași, 539 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3.309 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență.

Șomerii cu studii primare si fara studii au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Călărași, urmați de cei cu studii gimnaziale, studii profesionale, studii liceale, universitare și studii postliceale.

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 1664 persoane foarte greu ocupabile, 1.991 greu ocupabile, 107 mediu ocupabile și 86 persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași

Presiunea pe cursul euro/leu s-a manifestat și joi în piața valutară locală, continuând astfel evoluția din ultima parte a ședinței de miercuri când închiderea s-a realizat la 4,957 lei. Creșterea nu s-a oprit aici iar euro a atins un maxim pe piețele internaționale de 4,963 lei.

Piața s-a deschis la 4,957 – 4,958 lei, însă, la fel ca și miercuri, înainte de anunțarea cursului de schimb au apărut ordine de vânzare de valută, iar cotația a scăzut până la 4,947 lei. BNR a stabilit un curs de 4,9485 lei, față de 4,9479 lei în ședința precedentă.

După câteva ședințe fără modificări, indicii ROBOR au cunoscut joi scăderi marginale, după apariția semnalelor că inflația a început să se tempereze în Europa.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,85 la 6,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,20 la 7,18% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 7,55 la 7,54%.

Conform analiștilor, în perioada 1 aprilie – 30 iunie nivelul IRCC ar urma să crească de la 5,71%, la cât se află în prezent, la 5,93%, pentru ca de la 1 iulie aceasta valoare să înceapă să scadă, în ton cu evoluția descendentă a dobânzilor interbancare.

Reducerea semnificativă a costurilor cu energia din ultimele luni, care au avut cel mai important rol la majorarea inflației la nivel global, are ca efect imediat scăderea prețurilor în zona euro. În Spania, inflația anuală a scăzut în februarie la 3,1% față de 6% în luna precedentă, iar analiști estimează o reducere a prețurilor și în Germania.

Această evoluție a făcut ca piața să ia în calcul o încetinire a ritmului de majorare a dobânzii de referință de către BCE la 25 de puncte de bază la întâlnirea de pe 4 mai 2023, ceea ce ar putea afecta poziția euro față de dolar.

Euro se tranzacționa joi în culoarul 1,0824 – 1,0879 dolari, valori apropiate de cele din ședința precedentă, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,5594 la 4,5525 lei.

Cursul francului elvețian a urcat la 4,9726 lei iar cel al lirei sterline a scăzut la 5,6230 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marginal la 288,1415 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.959 și 1.971 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6801 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 380,98 forinți/euro.

Reducerea temerilor legate de sistemul bancar mondial dar și deprecierea monedei americane au oferit criptomonedelor posibilitatea de a se întări. Bitcoin a urcat la 28.268 – 29.147 dolari iar ether la 1.777 – 1.828 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 6,84% pe an, de la 6,85% pe an, miercuri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,18%, de la 7,20% anterior, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,54% de la 7,55%, miercuri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Sursa www.agerpres.ro

Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 5,98% pe an, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71% pe an, conform datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2022.

Conform OUG 19/2019, pentru creditele acordate în moneda naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naţionale a României.

IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor.

Banca Naţională a României a publicat, în data de 2 mai 2022, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), reglementat prin art.II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2019, acesta fiind de 2,36% pe an. Indicele a fost calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018.

Sursa www.agerpres.ro

Marți seară cotațiile euro au crescut pe piețele internaționale până la 4,956 lei însă miercuri dimineață cea locală s-a deschis la 4,952 – 4,953 lei iar direcția care a urmat a fost una descendentă, semn al unor posibile intervenții discrete din partea băncii centrale, care au făcut ca euro să scadă înainte de anunțarea cursul de schimb până spre 4,946 – 4,947 lei, ceea ce a permis ca media să scadă marginal de la 4,9481 la 4,9479 lei, exact în momentul în care existau premisele depășirii pragului de 4,95 lei.

În așteptarea ședinței de politică monetară a BNR care se va desfășura marțea viitoare, indicii ROBOR nu au cunoscut modificări.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,85%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,20% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 7,55%.

Piețele financiare nu au răspuns pozitiv la faptul că indicatorul Conference Board care măsoară încrederea consumatorilor americani a crescut în martie cu 1,3 puncte la 104,2 puncte.

Investitorii au preferat plasamentele în activele considerate drept riscante iar euro a crescut la 1,0818 – 1,0871 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să alunece de la 4,5740 la 4,5594 lei.

Apetitul pentru risc a depreciat moneda elvețiană la aproape 1 franc/euro iar media ei a scăzut de la 4,9827 la 4,9695 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,6203 la 5,6287 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 288,2927, după trei ședințe consecutive de scădere, în timp ce uncia de aur fluctua în culoarul 1.960 – 1.969 dolari.

În regiune, perspectiva intrării de fonduri europene în Ungaria a apreciat media monedei maghiare la 380,60 forinți/euro. Cursul celei poloneze s-a depreciat marginal la 4,6850 zloți/euro.

În ciuda faptului că Binance, cea mai mare platformă de tranzacționare a monedelor digitale cu o cotă de piață de peste 65%, se confruntă cu ieșiri de miliarde de dolari și a fost dată în judecată de autoritatea americană de administrare a pieței, criptomonedele au înregistrat creșteri, începând de marți seară.

Bitcoin a crescut la jumătatea săptămânii la 27.270 – 28.615 dolari iar ether a urcat la 1.773 – 1.825 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu