La sfârşitul lunii martie 2023, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,02%, mai mica decât cea din luna anterioară cu 0,06 pp.

Numărul total de şomeri la finele lunii martie 2023 a fost de 236.726 de persoane, mai mic cu 4.496 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 43.022 au fost şomeri indemnizaţi şi 193.704 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 2.430 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 2.066 de persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii martie se prezintă astfel: 66.753 şomeri provin din mediul urban şi 169.973 şomeri provin din mediul rural.

Numărul şomerilor femei la 31 martie 2023 era de 112.095 persoane, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi era de 124.631 de persoane.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (58.754), urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani (48.145), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (17.090).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (29,78%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 33,15% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,32%.

Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului la sfârșitul lunii martie 2023 pot fi vizualizate accesând www.anofm.ro, secțiunea Programe, statistici.

Ședința de joi a pieței monetare a continuat tendința de scădere a indicilor ROBOR. Procesul a început la debutul lui noiembrie, după ce guvernatorul bănci centrale a afirmat „că s-a sărit calul” iar Consiliul Concurenței a demarat un control la băncile care alcătuiesc coșul utilizat de BNR la stabilirea valorii indicilor.

Totodată, minuta ședinței de politică monetară a BNR anticipează încetinirea ritmului de creștere a prețurilor la 7% la finalul acestui an.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,80 la 6,79%.

În premieră, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut după nouă luni de la 7 la 6,99%, după ce în noiembrie trecut a urcat până la 8,31%, maxim al ultimilor circa 13 ani. La rândul său, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 7,35 la 7,34%.

Segmentul valutar era calm iar culoarul de tranzacționare s-a redus la 4,928 – 4,933 lei/euro iar cursul monedei unice a scăzut de la 4,9330 la 4,9305 lei, minimul ultimelor aproape 4 săptămâni.

Piețele așteptau joi declarațiile care urmau să fie făcute de unii dintre oficialii Rezervei Federale, înainte cu câteva zile de următoarea ședință de politică monetară a instituției, unde se așteaptă o majorare cu un sfert de punct procentual al ratei de referință, la 5 – 5,25%. Pe de altă parte, un oficial al BCE a comentat faptul că sunt necesare mai multe majorări ale dobânzii din zona euro, nu doar una singură.

Pe acest fond, euro se tranzacționa în culoarul 1,0947 – 1,0979 dolari, valori apropiate de cele de miercuri. În piața locală cursul monedei americane a coborât de la 4,5145 la 4,4966 lei.

Moneda elvețiană, considerată drept un „refugiu”, s-a apreciat la 0,98 franci/euro, iar media a crescut la 5,0216 lei. În schimb, lira sterlină a pierdut un ban iar cursul a fost stabilit la 5,5898 lei.

După scăderea de miercuri la 1.971 dolari, metalul galben recupera pierderile și creștea la 1.992 – 2.004 dolari iar prețul gramului de aur a avansat la 289,0487 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,6109 zloți/euro, aprecierea față de ziua de 6 aprilie fiind de peste 1,7%. În schimb, cursul monedei maghiare s-a depreciat la 378,81 forinți/euro.

Perspectiva scumpirii creditului din Statele Unite a apreciat moneda americană și a depreciat criptomonedele. Bitcoin a alunecat la 28.675 – 30.415 dolari iar ether la 1.932 – 1.974 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozi’ie de dl. Radu Georgescu

În Ședința de Guvern din data de 20 aprilie 2023, a fost aprobată o hotărâre privind acordarea unei măsuri de sprijin de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul cereale. Temeiul legal îl constituie Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/739 al Comisiei din 4 aprilie 2023 de prevedere a unei măsuri de sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase din Bulgaria, Polonia și România, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 96 din 05.04.2023.

Această măsură de sprijin are ca obiectiv acordarea unui grant producătorilor agricoli afectați de creșterea importurilor de cereale din Ucraina și reprezintă suma care se acordă pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spații de depozitare pentru produse agricole proprii sau depozitarea în custodie la terți, a cantităților de grâu obținute din producția proprie a anului 2022 și înregistrate în aceste spații la data de 01.02.2023.

Valoarea schemei de ajutor este de 99.233.700 lei și reprezintă echivalentul sumei de 20.100.000 euro stabilit la rata de schimb de 4,9370 lei pentru 1 euro în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (5) din Regulament, care se asigură astfel:

a) 49.616.850 lei, echivalentul sumei de 10.050.000 euro, finanțare externă nerambursabilă FEGA pusă la dispoziția statului român în conformitate cu art.2, alin. (1) Regulament.

b) 49.616.850 lei, echivalentul sumei de 10.050.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023.

Cuantumul unitar al grantului se exprimă în lei/tonă și se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea sumelor prevăzute la cantitățile totale depozitate stabilite și comunicate ca fiind eligibile la plată după verificarea solicitărilor.

Suma care se acordă fiecărui producător agricol beneficiar este obținută din înmulțirea grantului unitar cu cantitatea de grâu din recolta proprie a anului 2022, depozitată de către acesta la data de 01.02.2023 și declarată în cererea de solicitare a ajutorului.

Schema se aplică pe întreg teritoriul României pe baza de criterii obiective și nediscriminatorii, iar plățile sumelor reprezentând grantul se efectuează până la data de 30 septembrie 2023.

Beneficiarii schemei pot fi producătorii agricoli care utilizează suprafețe de teren arabil, individual sau în forme de asociere, în scopul obținerii producției de cereale, respectiv:

a) producători agricoli persoane fizice;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale;

c) producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare

Pentru a accesa forma de sprijin, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) sunt înregistrați în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cu cererea unică de plată 2022;

b) au depozitat producția proprie de grâu a anului 2022 în spații de depozitare pentru produse agricole proprii sau în spații de depozitare ale terților, la data de 01.02.2023.

sursa www.madr.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că în conformitate cu HG nr. 352/2023, până la data de 11 mai 2023 inclusiv, primește Cereri de acordare a sprijinului financiar pentru producătorii agricoli din sectorul cereale.

Această schemă de susținere financiară are ca obiectiv asigurarea unui grant financiar acordat pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spaţii proprii sau depozitarea în custodie la terţi a cantităţilor de grâu obţinute din producţia proprie a anului 2022 şi înregistrate în aceste spaţii la data de 1 februarie 2023.

Cererile se depun/transmit (prin fax/poştă/eletronic) la Centrele APIA. Documentele justificative depuse/transmise în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătura și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

să fie înregistraţi în evidenţele APIA cu cererea unică de plată 2022 din care se identifică culturile înfiinţate în anul agricol 2021-2022, precum şi suprafeţele de teren aferente culturii de grâu, determinate în urma tuturor controalelor administrative şi pe teren;

să fi depozitat producţia proprie de grâu a anului 2022 în spaţii de depozitare pentru produse agricole proprii sau în spaţii de depozitare ale terţilor, la data de 1 februarie 2023.

Beneficiarii nu pot solicita grantul care se acordă potrivit prezentei scheme pentru cantităţile de grâu depozitate la data de 1 februarie 2023 în spaţii proprii de depozitare pentru produse agricole, care provin din achiziţii de la terţi, şi nu din producţia proprie.

Documentele care însoțesc cererea de acordare a unei măsuri de sprijin de urgență sunt:

în cazul depozitării la terţi, copia contractului de depozit custodie temporară şi prestări servicii, încheiat între deponentul producător agricol şi depozitar, certificată prin semnătură purtând sintagma “conform cu originalul’;

copie a documentului de coordonate bancare, în condiţiile în care acestea sunt diferite faţă de cele înscrise în cererea unică de plată 2022; copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii unice de plată depuse la APIA pentru anul de cerere 2022, în cazul în care nu sunt modificate, rămân valabile şi pentru acordarea prezentului ajutor;

declaraţie pe propria răspundere în cazul producătorilor agricoli persoane fizice, prin care se susţine situaţia privind stocul de grâu la data de 1 februarie 2023.

Cuantumul unitar al grantului se exprimă în lei/tonă şi se calculează de către APIA prin raportarea sumelor alocate la cantităţile totale depozitate stabilite şi comunicate de către Centrele Judeţene ale APIA, respectiv Centrul APIA din Municipiul Bucureşti, ca fiind eligibile la plată după verificarea solicitărilor.

Resursele financiare totale alocate sunt de 99.233,700 mii lei şi reprezintă echivalentul sumei de 20.100,00 mii euro stabilit la cursul de schimb de 4,9370 lei pentru 1 euro, care se asigură astfel:

49.616,850 mii lei, echivalentul sumei de 10.050,00 mii euro, finanţare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă;

49.616,850 mii lei, echivalentul sumei de 10.050,00 mii euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2023.

APIA, mereu alături de fermieri!

Scăderea inflației la nivel global a stimulat apetitul pentru active considerate riscante a permis monedelor din regiune să se aprecieze de la începutul anului. Cea mai slabă performanță o are leul cu o întărire a cursului de 0,2%, în timp ce zlotul s-a apreciat cu 1,6%, coroană cehă cu 2,8% iar forintul cu 6,3%.

Lunea aceasta, în condițiile majorării ofertei înainte de data de 25 ale lunii, când se achită taxele și impozitele la buget, cursul euro a scăzut de la 4,9401 la minimul ultimei luni de 4,9293 lei, într-o ședință în care de la o deschidere la 4,936 – 4,937 lei, cotațiile au alunecat până la 4,928 lei.

Evoluția leului este influențată de factorii externi, precum războiul de la graniță, criza energetică, problemele cu care se confruntă sistemele bancare din Europa și Statele Unite sau majorarea dobânzii de marile bănci centrale dar și modificările climatice tot mai evidente. Dintre factorii locali se pot aminti adâncirea deficitului de cont curent, gaura de 20 de miliarde de lei „descoperită” în bugetul de stat, ce nu poate fi acoperită prin împrumuturi, dar și încetinirea ritmului de creștere economice, afectată de situația din zona euro, principalul partener de afaceri al României.

Conform analiștilor Băncii Transilvania, „economia României ar putea crește cu ritmuri anuale de 2,9% în 2023 (decelerare de la 4,7% în 2022), 3,7% în 2024, respectiv 4,0% în 2025”.

Dobânzile interbancare și-au menținut tendința descendentă. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut după nouă luni sub pragul de 7%, și a coborât lunea aceasta la 6,95%, după ce în noiembrie trecut a urcat până la 8,31%, maxim al ultimilor circa 13 ani.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 6,78 la 6,76%, nou minim al ultimelor aproape 10 luni. La rândul său, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 7,32 la 7,29%.

Reapariția incertitudinilor în privința deciziilor Rezervei Federale, ce pot fi luate la ședința de politică monetară de la începutul lunii viitoare, în condițiile în care creșterea prețurilor din Statele Unite depășește cu mult ținta de inflație a instituție, a apreciat euro la 1,0996 – 1,1021 dolari, la începutul acestei săptămâni, față de 1,0917 dolari, miercurea trecută. Evoluția a provocat scăderea cursului de la 4,5092 la 4,4751 lei, valoare comparabilă cu cele care se înregistrau în urmă cu 13 luni.

Media francului elvețian a crescut la sfârșitul săptămânii trecute la 5,0443, maxim al ultimei jumătăți de an, dar a scăzut lunea aceasta la 5,0327 lei. Volatilitatea cursului lirei sterline a fost minimă, cu excepția finalului de perioadă, când a scăzut la 5,5661 lei.

Metalul galben a intrat pe o pantă descendentă și a coborât la 1.977 – 1.986 dolari, iar BNR a stabilit lunea aceasta un preț al gramului de aur de 285,5306 lei.

Perspectiva unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală a împins în jos prețul criptomonedelor. După ce s-a apropiat de 31.000 dolari, bitcoin a intrat pe o pantă descendentă și a atins un minim de 27.200 dolari. Volatilitatea ether a fost mai mare, după ce blockchain-ul a deblocat monede în valoare de 32 miliarde dolari. După o creștere la 2.140 dolari, criptomoneda a scăzut luni până la 1.832 dolari.

Analiza cuprinde perioada 17 – 24 aprilie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 6,79% pe an, de la 6,80% pe an, anterior, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,99% pe an, de la 7% anterior, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,34% pe an, de la 7,35%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%.

Sursa www.agerpres.ro