Leul a avut o evoluție pozitivă la redeschiderea pieței valutare iar în cea monetară indicii ROBOR au revenit la valorile din iulie trecut.

Luni, când piața a fost închisă, cotațiile euro au fluctuat pe piețele internaționale în culoarul 4,905 – 4,937 lei. Marți, înainte de deschidere, moneda unică a atins un minim de 4,911 lei, tranzacțiile fiind efectuate local în culoarul 4,926 – 4,931 lei, astfel că media a fost stabilită la 4,9290 lei, minim al ultimeiluni și jumătate.

Doar o decizie a BNR de a elibera tensiunile din piața valutară ar putea duce cursul euro peste 4,95 lei, în condițiile în care rezerva valutară a crescut la sfârșitul lui aprilie la 53,341 miliarde euro iar cea internațională, inclusiv aur, la 59,355 miliarde euro. Valoarea rezervei permite băncii centrale să răspundă cu ușurință unor eventuale mișcări speculative.

Decizia BNR de a nu mai steriliza excesul de lichiditate din piața monetară a pus presiune pe dobânzile interbancare, scopul fiind de a stimula creditarea consumului și a companiilor, într-un an în care economia românească se contractă.

Indicele ROBOR la trei luni a fost primul care a coborât sub pragul de 7%, egal cu cel de politică monetară. A urmat indicele la 6 luni iar acum se așteaptă scăderea celui la 12 luni.

La redeschiderea pieței după minivacanța de 1 Mai, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,71 la 6,70% la sfârșitul ei, nou minim al ultimelor 10 luni.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,86 la 6,84%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,12 la 7,08%.

Euro a cunoscut o scădere marți la 1,0948 – 1,1007 dolari, înainte de începerea ședinței de politică monetară a Rezervei Federale, unde se așteaptă o creștere finală a ratei de referință la 5 – 5,25%, în condițiile în care apar semne de recesiune ale economiei SUA iar sistemul bancar american se confruntă cu probleme, cu noi falimente.

Moneda elvețiană s-a depreciat la 0,982 – 0,987 franci/euro iar media ei a scăzut la 5,0033 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut la 5,6069 lei.

Uncia de aur fluctua în culoarul 1.980 – 1.990 dolari iar prețul gramului de aur a urcat la 287,0655 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 371,77 forinți/euro iar a celei poloneze a scăzut marginal la 4,5892 zloți/euro.

Bitcoin se stabiliza în jurul pragului de 28.000 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.823 – 1.839 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Săptămâna trecută, dobânzile interbancare și-au accelerat scădere, cele la 12 luni apropiindu-se de pragul de 7% care este egal cu dobânda de politică monetară a BNR.

Evoluția poate fi pusă pe seama pe schimbării politicii monetare a băncii centrale care a renunțat de mai multe luni să sterilizeze excesul de lei din piață. Totodată, inflația a intrat pe o pantă descendentă iar BNR estimează o scădere la 7% în ultima parte a acestui an.

Cantitatea mare de lei din piață asigură o scădere a dobânzilor plătite de Trezorerie atunci când se împrumută, cu sume mai mari decât țintele propuse la deschiderea licitațiilor. Finanțele au atras 833,8 milioane lei cu scadența în octombrie 2028 și alte 854 milioane lei scadente în septembrie 2032, la randamente medii anuale de 7,15%, respectiv 7,32%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,78%, la începutul săptămânii, la 6,71% la sfârșitul ei, nou minim al ultimelor 10 luni

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,97% la 6,86%, valoare înregistrată vineri. La rândul său indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, care se afla lunea trecută la 7,32% a coborât la sfârșitul săptămânii la 7,12%.

O analiză a Băncii Transilvania arată că printre factorii de risc pentru evoluția sectorului bancar pe termen scurt se află: „climatul macro-financiar internațional (inclusiv turbulențele din sectoarele bancar american și elvețian) cu impact la nivelul percepției de risc, mix-ul intern de politici economice, tensiunile geo-politice și modificările climatice”.

În ceea ce privește perspectivele economice, nivelul consumului intern privat dă semne de decelerare, conform indicatorului Comisiei Europene care măsoară încrederea în comerțul cu amănuntul ce a atins minimul ultimului an, în timp ce încrederea în economie s-a deteriorat în aprilie.

Cursul euro a fluctuat în culoarul 4,9293 – 4,9439 lei, fiind influențat de cererea locală de valută și de nivelul extern al aversiunii față de risc.

Vineri, piața s-a deschis la 4,938 – 4,94 lei iar cotațiile au intrat apoi pe o pantă descendentă până la 4,929 lei, ceea ce a făcut ca media să alunece la 4,9353 lei.

Euro a crescut marți la 1,1067 dolari, maximul ultimului an. Vineri, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 1,0963 – 1,1045 dolari iar piața americană s-a închis la 1,1015 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,4704 la 4,4915 lei.

Stabilitatea perechii s-a datorat faptului că investitorii așteaptă ședința de politică monetară a Fed, care se va desfășura miercuri și joi, în timp ce sistemul bancar american se confruntă cu un posibil faliment al băncii regionale First Republic, după ce acțiunile acesteia au scăzut cu peste 90% în acest an.

Moneda elvețiană a fluctuat în culoarul 0,978 – 0,987 franci/euro iar media s-a mișcat în culoarul 5,0128 – 5,0447 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,0133 lei. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,5661 lei, la începutul săptămânii, la 5,5968 lei, la sfârșitul ei.

Metalul galben a fluctuat pe parcursul săptămânii în apropierea pragului de 2.000 dolari, iar la sfârșitul ei a fluctuat între 1.980 și 1.994 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să fie stabilit la 286,4296 lei.

Analiza cuprinde perioada 24 – 28 aprilie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași (AJOFM Călărași) organizează vineri, 12 mai 2023, Bursa Generală a Locurilor de Muncă. Evenimentul se va desfășura începând cu ora 10.00, in foaierul Centrului Cultural Județean ”Barbu Știrbei” Călărași. În același interval de timp, bursa generală a locurilor de muncă va avea loc și la sediul Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Olteniţa, str. Argeșului nr.111.

Acțiunea se adresează tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, acestea având posibilitatea de a susține interviuri cu mai mulți agenți economici, în scopul ocupării unui loc de muncă și, totodată agenților economici care, au avantajul de a alege candidatul potrivit.

Obiectivul principal al acestei măsuri active de combatere a şomajului îl constituie creşterea gradului de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă prin intermedierea unui dialog direct între agenţii economici interesaţi şi solicitanţii de loc de muncă. Atât persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cât și agenţii economici, pot beneficia de subvențiile, primele și facilitățile prevăzute de Legea 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Pentru o promovare cât mai eficientă a locurilor de muncă vacante, angajatorii sunt rugaţi să transmită la AJOFM Călărași, până pe data de 08 mai 2023, prin fax: 0242/331693 sau e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., situaţia privind locurile de muncă vacante, cu mențiunile: “pentru bursa generală”; ”participăm/nu participăm la acțiune”.

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

La jumătatea lunii februarie, SC Ecoaqua SA a finalizat proiectul de buget de venituri și cheltuieli pentru anul 2023 care a fost avizat de Consiliul de Administrație al societății pe 15 martie, respectiv de AGA a ADI Ecoaqua pe 7 aprilie.

Potrivit Notei de Fundamentare, proiectul de buget prevede un profit brut de 1.018.000 lei, rezultatul fiind obținut pe baza unor Venituri totale de 66.985.000 lei (mai mari cu 13,45% față de 2022) și a unor Cheltuieli totale de 65.897.000 lei (în creștere cu 13,57% față de 2022). Creșterile de 13,45% la venituri, respectiv 13,57% sunt aproape identice cu rata inflației de 13,8% înregistrată la finalul anului 2022!

În cadrul Veniturilor din exploatare estimate la 66.670.000 lei, 61.400.000 lei reprezintă Venituri din servicii prestate.

Referitor la Cheltuielile de exploatare, în cuantum estimat de 65.617.000 lei, cheltuielile cu personal sunt cifrate la 37.486.000 lei pentru un număr de 530 de salariați cuprinzând salariile de bază, sporurile specifice și alte bonificații precum și impozitele aferente drepturilor salariale.

Pentru acest an, operatorul regional de apă și canalizare are la dispoziție un buget pentru investiții, în cuantum de 9.602.000 lei, format din:

A. 1.009.000 lei – capital social

B. 2.543.000 lei – încasări curente

C. 2.850.000 lei – surse publice

D. 3.200.000 lei – surse atrase însemnând leasinguri financiare și credite bancare.

Așadar, pentru 2023, societatea și-a propus să realizeze următorii indicatori economico-financiari:

A. Profit Brut – 1.018.000 lei

B. Productivitatea muncii – 125,79 mii lei / pers

C. Câștigul mediu lunar / salariat – 5.419 lei / pers.

Ecoaqua S.A CĂLĂRAȘI a fost creată în anul 2004 ca operator Regional de apa si canalizare în județul Călărași. Compania a fost creată ca societate pe acțiuni, fiind deținută de autoritățile locale după cum urmează:

Consiliul Județean Călărași – 32,80%

Consiliul Local Călărași – 25,20%

Consiliul Local Oltenița – 16,40%

Consiliul Local Urziceni – 16,40%

Consiliul Local Lehliu Gară – 2,40%

Consiliul Local Budești – 4,80%

Consiliul Local Fundulea – 2%

Președintele Consiliului de Administrație este Adrian Nițu.

Deși nu reprezintă principalul criteriu pe care îl au în vedere atunci când aleg să accepte un job nou, structura pachetului de beneficii extrasalariale a devenit din ce în ce mai importantă pentru candidați, mai cu seamă în ultimii ani, de când companiile au început să diversifice componența acestor pachete și să acorde o atenție sporită personalizării lor în funcție de nevoile angajaților.

Potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs și Up România, în acest moment, 70% dintre cei care lucrează primesc beneficii extrasalariale, cele mai frecvente fiind tichetele de masă (85,4% dintre respondenți au indicat acest răspuns), asigurările medicale (43,8%), bonusurile de performanță (36,3%), abonamentele medicale (27,4%) sau tichetele cadou (23,8%).

Pentru anul acesta, 44% dintre angajatori au alocat, în acest scop, un buget lunar cuprins între 400 și 800 de lei pentru fiecare angajat, 20% sub 400 de lei, 15% între 800 și 1.200 de lei și 13% peste 1.200 de lei.

„Ierarhia celor mai des oferite beneficii este aproape identic oglindită în ierarhia celor mai apreciate beneficii. Astfel, angajații spun că favoritele lor sunt tichetele de masă, asigurarea medicală, bonusurile de performanță, tichetele de vacanță și zilele suplimentare libere. Deși nu se află pe locuri fruntașe, în continuare rămân apreciate decontarea transportului, masa de prânz oferită de companie sau abonamentele la sală”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Rezultatele sondajului arată, însă, că, în ciuda faptului că beneficiile extrasalariale pe care le primesc sunt importante, 48% dintre angajați nu au cerut niciodată managerului direct sau de HR beneficii adaptate nevoilor pe care le au. 38% au făcut acest lucru rar și doar 15% au această inițiativă frecvent. Întrebați însă cum cred că vor arăta beneficiile viitorului, 38,4% spun că vor fi flexibile, 28% cred că vor fi alese de angajat, 21,2% spun că vor rămâne la fel, în timp ce 10% preconizează că se vor transfera exclusiv în experiențe digitale.

„Vedem cum trendurile ne duc către un univers al flexibilității chiar și atunci când vorbim de beneficii extrasalariale. Rezultatele studiului ne arată că 93% dintre angajați vor să aibă libertate totală în alocarea bugetului de beneficii, în funcție de ce li se potrivește. Iar oamenii de HR sunt pe aceeași lungime de undă cu angajații, 72% iau în considerare implementarea unei platforme care să ofere flexibilitate și personalizarea pachetului de beneficii. Beneficiile viitorului vor fi flexibile și alese de către angajat, susțin, în egală măsură, atât angajații, cât și angajatorii. Intrăm într-o nouă eră a beneficiilor, în care angajatul este actorul principal, pe această scenă de redefinire a muncii”, punctează Loredana Vătăvoiu, Marketing Director în cadrul Up România, unul dintre cei mai importanți emitenți de tichete valorice de pe piața locală.

Dincolo de acest aspect, dacă ar fi să realizeze un top al beneficiilor pe care ar dori să le primească în următoarele 12 luni, pe primul loc în preferințele angajaților s-ar situa accesul la o platformă de beneficii flexibile. Urmează cardurile de masă, cardurile de vacanță, cele culturale și cardurile cadou. Pentru angajatori, pe de altă parte, este încă incert ce schimbări vor avea loc, din acest punct de vedere, pentru anul următor. Deocamdată, 10% știu că vor introduce carduri de vacanță, 8,1% accesul la o platformă de beneficii flexibile, iar 4% carduri de masă.

Sondajul a fost realizat în perioada martie – aprilie 2023, pe un eșantion de 4.597 de angajați și 450 de angajatori.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,9+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut vineri la 6,71% pe an, de la 6,73% pe an, în ziua precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,86% pe an, de la 6,88% anterior, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,12% pe an, de la 7,17%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%.

sursa www.agerpres.ro