Decuplarea leului de la evoluția apreciativă a altor monede din regiune a continuat și marți. Cursul euro a crescut de la 4,9365 la 4,9462 lei, într-o ședință în care deschiderea s-a realizat la 4,94 lei și a fost atins un maxim de 4,947 lei.

O analiză a BCR anticipează faptul că BNR va menține „neschimbate ratele de dobândă (7%/an nivel stabilit ăn ianuarie, n.r.) până în a doua jumătate a anului 2024”. Tendința se datorează scăderii inflației, care ar urma să ajungă în decembrie la 7,1%, conform ultimului Raport asupra Inflației al BNR.

Pe acest fond, indicii ROBOR au revenit sub pragul de 7% și ating constant noi minime ale ultimelor 10 luni.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,62 la 6,60%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,76 la 6,74%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 6,98 la 6,95%.

Euro a atins marți un minim de 1,0863 dolari, după ce indicele ZEW care măsoară încrederea investitorilor a scăzut luna aceasta la -10,7 puncte, față de 4,1 puncte în aprilie, respectiv 28,1 puncte în februarie, ceea ce semnalizează posibilitatea intrării în recesiune. În următoarele ore, moneda unică a recuperat teren și a urcat până la 1,0904 dolari, astfel că media monedei americane a coborât la 4,5382 lei.

Scăderile înregistrate de piața muncii din Marea Britanie au depreciat lira sterlină în prima parte a zilei, însă a recuperat apoi pierderile, ceea ce a făcut ca media ei să urce la 5,6889 lei. La rândul său, francul elvețian se aprecia față de euro iar cursul a crescut la 5,0842 lei, maxim al ultimelor șapte luni.

Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 294,4610 lei, atins luni, la 293,1917 lei, în timp ce metalul galben a alunecat la 2.005 – 2.017 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze se aprecia la 4,4904 zloți/euro, după ce la începutul anului a fost atins un record de 4,7239 zloți. Moneda maghiară s-a întărit marginal la 369,38 forinți/euro, față de 400,08 forinți la începutul lui ianuarie.

Bitcoin se tranzacționa la 26.902 – 27.300 dolari, valori apropiate de cele de la începutul săptămânii, iar ether fluctua între 1.799 și 1.827 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Câştigul salarial mediu net, în România, a fost de 4.554 lei în luna martie 2023, în creştere cu 284 lei (6,7%) faţă de luna februarie 2023, iar cele mai mari valori au fost înregistrate în sectorul fabricării produselor din tutun (10.989 lei), arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La polul opus, cele mai mici valori ale salariului net au fost consemnate în sectorul hoteluri şi restaurante (2.430 lei).

Potrivit sursei citate, comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15,7%.

În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, acesta s-a situat la 7.290 lei, cu 445 lei (+6,5%) mai mare decât în luna februarie 2023.

Indicele câştigului salarial real a fost 101,0% în luna martie 2023 faţă de luna martie 2022 şi de 105,6% faţă de luna februarie 2023. Comparativ cu luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 236,5%, cu 12,5 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2023.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel: cu 41,1% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), cu 37,8% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 31,9% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii).

În sectorul bugetar, în luna martie 2023, câştigul salarial mediu net a crescut comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+6,8%), administraţie publică (+3,1%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+1,8%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă).

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Evoluţia câştigului salarial real depinde atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei.

Sursa www.agerpres.ro

În Monitorul Oficial nr.407 din 12.05.2023 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.422/10.05.2023 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat.

Prin actul normativ adoptat de Guvern au fost corelate anumite prevederi din Hotărârea Guvernului nr.1571/2022 și Planul strategic PAC 2023 – 2027, și, totodată, a fost aprobată prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată pentru intervențiile IACS prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) -c) din HG nr. 1571/2023, precum și modificările la acestea, până la data de 31 mai inclusiv, fără penalizări.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 422/10.05.2023, cererile de plată pot fi depuse şi după data-limită de depunere, până cel târziu la data de 9 iunie inclusiv, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea de plată ar fi fost depusă până la termenul stabilit. Dacă o astfel de întârziere depășește data de 9 iunie, cererea de ajutor sau de plată este considerată inadmisibilă, iar beneficiarului nu i se acordă niciun ajutor sau sprijin. Modificările la cererile de plată se depun fără penalități de întârziere până la data de 9 iunie inclusiv. Modificările la cererile de plată pot fi depuse și după data de 9 iunie până cel târziu data de 16 iunie inclusiv, cu o reducere de 1% pe zi lucrătoare a sumelor pentru utilizarea efectivă a parcelelor agricole în cauză.

Prelungirea termenului a survenit ca urmare a nevoii fermierilor de a se familiariza cu noile intervenții prevăzute în Planul strategic PAC 2023 – 2027, precum și a personalului APIA pentru înregistrarea tuturor solicitanților și a documentelor aferente în sistemul informatic, având în vedere că acesta este primul an de aplicare a noii Politici Agricole Comune.

Reamintim fermierilor care doresc să aplice pentru măsura 11 – agricultură ecologică de obligativitatea respectării termenului limită de 16 mai, inclusiv, până la care pot depune dosarele de înscriere în sistemul de agricultură ecologică pentru anul 2023, conform prevederilor Ordinului nr. 45 din 25.02.2022 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea activității operatorilor/ grupurilor de operatori in agricultură ecologică.

Miercurea trecută, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR unde s-a decis menținerea ratei de referință la 7%/an și a ratei lombard la 8%/an, respectiv a celei de depozit la 6%/an.

Piața anticipează scăderea inflației, în ton cu previziunile BNR. Primul pas a fost făcut în aprilie, când indicele prețurilor de consum a alunecat la 11,23%, de la 14,53% în martie, conform datelor prezentate de INS.

Vineri, guvernatorul BNR a prezentat Raportul asupra Inflației. Documentul prognozează pentru finalul anului o scădere a inflației la 7,1%, față de estimarea de 11,2% făcută în noiembrie trecut. Pentru sfârşitul lui 2024 se estimează o decelerare la 4,2% iar pentru martie 2025 o reducere până la 3,9%.

Raportul rămâne prudent în privința evoluțiilor interne, „având în vedere calendarul electoral extrem de încărcat din anul 2024”. În opinia guvernatorului BNR, „vom avea creştere economică, probabil în jur de trei la sută anul ăsta şi reducere substanţială a inflaţiei”. În privința riscurilor, acesta a observat două categorii „lucrând în sensul unei eventuale creşteri a ratei inflaţiei. Primul - piaţa muncii. Uitându-te la mediul social, cel politic, probabil că vom asista şi în România la o accentuare a revendicărilor salariale, vedem în ce măsură pot să fie temperate şi să rămână într-o zonă rezonabilă şi pe piaţa externă. Nu ştiu dacă minunea aceasta cu OPEC-ul şi cu preţurile la ţiţei va dura”.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,64 la 6,62%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,78 la 6,76%. La rândul său, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,01%, valoare stabilită joia trecută, la 6,98%.

Cursul euro a scăzut marțea trecută la un minim al ultimelor două luni de 4,9202 lei. Tendința s-a inversat apoi, în condițiile reducerii ofertei locale de valută și a schimbării percepției asupra riscului pe piețele internaționale. La sfârșitul intervalului, cotațiile au crescut de la 4,927 la 4,942 lei, iar media a urcat la 4,9365 lei.

Euro a scăzut de la 1,1054 dolari, lunea trecută, la 1,0845 – 1,0881 dolari, la începutul acestei săptămân. Aceasta a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,4634 la 4,5435 lei.

Dolarul și-a recuperat statul de „monedă refugiu”, în condițiile lipsei unui acord între Casa Albă și majoritatea republicană din Congres în privința ridicării plafonului de îndatorare a Trezoreriei, dar și a scăderii în această lună a indicelui de încredere al consumatorilor americani măsurat de Universitatea din Michigan la 57,7 puncte.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 0,972 – 0,976 franci/euro, iar cursul a crescut lunea aceasta la 5,0644 lei, maxim al ultimelor 7 luni. Lira sterlină a crescut joi la 5,6771 lei, după ce Banca Angliei a majorat dobânda de politică monetară cu 0,25% la 4,50%, cel mai ridicat nivel începând cu octombrie 2008, dar a încheiat intervalul la 5,6728 lei.

Prețul gramului de aur a recuperat pierderile de vineri și a crescut la un nou maxim istoric de 294,4610 lei, la circa două luni după precedentul record, în timp ce uncia fluctua între 2.011 și 2.2020 dolari.

Bitcoin recupera lunea aceasta o parte din pierderile de la sfârșitul săptămânii trecute și se aprecia la 26.763 – 27.525 dolari, iar ether creștea la 1.788 – 1.835 dolari

Analiza cuprinde perioada 8 – 15 mai

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Săptămâna viitoare, pe 25 mai 2023, se împlinește termenul pentru depunerea Declaraţiei Unice (DU) privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212).

Declaraţia se completează şi se depune de către persoanele fizice care în   anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate şi care datorează impozit pe   venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Declaraţia se completează şi se depune şi de către persoanele fizice care nu realizează venituri şi care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

Recomandăm ca Declarația Unică să fie depusă prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:

- prin intermediul serviciului "Spaţiul privat virtual", disponibil pe portalul www.anaf.ro;

- prin intermediul serviciului "Depunere declaraţii", disponibil pe portalul www.e-guvernare.ro, pe baza certificatului digital calificat;

De asemenea, DU se poate depune și în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poştă, cu confirmare de primire.

Informații detaliate despre Declarația Unică pot fi vizualizate la următorul   link - Brosura. În plus, pe pagina de Facebook a ANAF și pe canalul de Youtube sunt publicate materiale video referitoare la descărcarea, completarea și depunerea     DU.

Pentru completarea şi depunerea declarației unice contribuabilii pot solicita sprijin, astfel:

 apelând Serviciul central de asistență telefonică a contribuabililor - Call - center, la numărul de telefon 031.403.91.60;

 prin e-mail, accesând   Formularul de contact disponibil pe portal https://www.anaf.ro/asistpublic/ şi în serviciul Spațiul Privat Virtual.      

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 11,23% în aprilie 2023, de la 14,53% în martie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 19,84%, cele nealimentare cu 5,83%, iar serviciile cu 10,64%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date vineri publicităţii.

"Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2023 comparativ cu luna martie 2023 este 100,75%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 3,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2023 comparativ cu luna aprilie 2022 este 11,2%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2022 - aprilie 2023) faţă de precedentele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) este 15,0%", se spune în comunicatul INS.

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2023 comparativ cu luna martie 2023 este 100,78%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2023 comparativ cu luna aprilie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 10,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2022 - aprilie 2023) faţă de precedentele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) determinată pe baza IAPC este 13,0%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit ascendent la 7,1% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a menţinut estimarea de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Sursa www.agerpres.ro