Marți, 30 mai 2023, a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 476/2023 Ordinul nr. 1.178/2023 privind stabilirea unor derogări de la prevederile Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.836/2018 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.

Astfel, pentru fluidizarea traficului în perioada sezonului estival s-a decis suspendarea aplicării tarifului de trecere pentru utilizarea podurilor peste Dunăre între Fetești și Cernavodă începând cu data de 01 iunie 2023 până la finalizarea lucrărilor de reabilitare a Podului peste braţul Borcea, dar nu mai târziu de 31 august 2023.

Totodată, CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale și autostrăzi că peajul achitat prin intermediul SIEGMCR în perioada de suspendare va putea fi utilizat în decurs de 12 luni de la data achitării, conform prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, facem precizarea că în stația de taxare Fetești nu se vor realiza verificări cu privire la achitarea peajului, sens în care, pe perioada suspendării tarifului, trecerile efectuate nu vor diminua numărul trecerilor achitate anterior datei de 01.06.2023 și neutilizate.

Reamintim faptul că pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a Podului peste brațul Borcea s-au instituit restricții de circulație pe A2 între Fetești și Cernavodă, fiind închis sensul de circulație Constanța – București, circulația vehiculelor desfășurându-se pe podul alăturat pe o singură bandă pe sens, între km 147+015 și km 144+235.

Setea de bani a Trezoreriei, care trebuie să astupe găurile tot mai mari din buget, a secat o bună parte din lichiditatea aflată în piața monetară, și a influențat evoluția indicilor ROBOR.

Săptămâna trecută, Finanțele s-au împrumutat cu 721 milioane lei printr-o emisiune de titluri scadente în mai 2027, la un cost mediu anual de 6,76% și cu 3,8 miliarde lei printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența februarie 2038 (cu o valoare inițială de 300 milioane lei!) la un randament mediu anual de 7,49%.

La începutul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,55%, valoarea stabilită miercurea trecută, care reprezintă minimul ultimelor aproape 11 luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,66%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a întors de la 6,86 la 6,85%.

Un oficial al BNR a declarat recent că tendințele inflaționiste din economia globală fac incertă o revenire la dobânzile scăzute de acum doi ani. „Pentru sfârşitul anului 2024, Banca Naţională a României prognozează o rată a inflaţiei de 4,2%, uşor peste intervalul de variaţie al ţintei (…) Trebuie să vedem un progres semnificativ în procesul dezinflaţionist înainte de a discuta despre reducerea ratelor”, a afirmat Cristian Popa, membru în CA al BNR, citat de Agerpres.

După un șir de trei recorduri consecutive, cursul euro a crescut până la 4,9783 lei. Săptămâna trecută, tendința s-a inversat iar media a alunecat la sfârșitul ei la 4,9575 lei pentru ca lunea aceasta media să urce marginal la 4,9580 lei, într-o ședință în care volatilitatea s-a restrâns la 4,956 – 4,96 lei..

Prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză, publicată în data de 5 mai, anticipează pentru 2023 o medie anuală de 4,94 lei/euro, care urmează să crească în 2024 la 5,0 lei/euro și la 5,12 lei/euro în 2026.

Participanții la sondajul efectuat luna trecută în rândul membrilor CFA România, anticipează menținerea pe depreciere a leului. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9953 lei/euro iar pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 5,0528 lei/euro. La sondajul realizat în martie, valorile au fost de 4,9814 lei/euro, respectiv 5,0274 lei/euro.

Cursul dolarului a crescut de la 4,6012 lei la 4,6276. Tendința de depreciere a euro s-a temperat lunea aceasta la 1,0711 – 1,0744 dolari, după ce Administrația de la Casa Alba a anunțat un acord bugetar cu majoritatea republicană din Congres prin care se suspendă plafonul datoriei de 31,4 trilioane de dolari până la 1 ianuarie 2025.

Evoluția euro a fost influențată și de anunțul premierului spaniol Pedro Sanchez referitor la programarea alegerilor anticipate în data de 23 iulie.

Pentru a se proteja investitorii au apelat la moneda elvețiană, care s-a apreciat până la 0,968 franci/euro, iar media de la începutul acestei săptămâni a fost stabilită la 5,1206 lei. Cursul lirei sterline a fluctuat între 5,7062 și 5,7251 lei, cel de luni fiind de 5,7071 lei.

Aprecierea monedei americane a redus plasamentele în metal galben. Cotațiile au scăzut de la 1.982 dolari la 1.940 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur s-a depreciat lunea aceasta la 289,4678 lei, după ce în 15 mai a fost atins maximul istoric de 294,4610 lei.

Acordul privind datoria publică a SUA a apreciat bitcoin luni la 27.795 – 28.437 dolari iar ether a urcat la 1.895 – 1.927 dolari.

Analiza cuprinde perioada 22 – 26 mai

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Circulaţia pe pasajul Drajna va fi deschisă marţi, începând cu ora 10:00, eliminându-se, astfel, blocajele care se formau la trecerea la nivel cu linia de cale ferată de la Dragalina, a anunţat, luni, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.

"Deschidem pasajul Drajna, mâine, începând cu ora 10:00! Lucrările pe cei 2,7 km ai acestui pasaj au durat cu aproximativ două luni mai puţin decât era prevăzut în contract", a notat Pistol, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, odată cu deschiderea circulaţiei pe pasajul Drajna, se elimină blocajele care se formau la trecerea la nivel cu linia de cale ferată de la Dragalina.

"În perioada sezonului estival creşte inclusiv frecvenţa trenurilor spre litoral, motiv pentru care se stătea în coadă la barieră perioade lungi de timp", a adăugat el.

Construcţia pasajului de la Drajna (judeţul Călăraşi) de pe #DN21 a fost finanţată din bani europeni (POIM) şi reprezintă prima etapă din drumul Transregio Brăila - Slobozia - Călăraşi - Chiciu.

Sursa www.agerpres.ro

Euro a încheiat luna comparativ cu sfârșitul lui aprilie cu o apreciere de circa 0,7%. În aceeași perioadă, creșterea dolarului a fost de aproape 3,7%, a francului elvețian de circa 2% iar a lirei sterline de peste 2,8%.

Posibilitatea ca Rezerva Federală să opereze la jumătatea lui iunie o nouă majorare a ratei sale de referință a ridicat nivelul aversiunii față de risc iar monedele de la marginea zonei euro s-au depreciat.

Cursul euro a crescut de la 4,9640 la 4,9696 lei și se apropie astfel de recordul de 4,9783 lei care a fost atins în 19 aprilie. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,967 – 4,97 lei.

Perspectivele economiei românești rămân negative. Conform indicatorului Comisiei Europene încrederea în economie s-a deteriorat în mai, pentru a doua lună la rând. Acesta a scăzut față de aprilie cu 1,5 puncte la la 99,5 puncte, minim care nu a mai fost atins din aprilie 2021, pe fondul diminuării încrederii în industrie și în servicii.

O analiză a Băncii Transilvania prognozează „creșterea economiei naționale cu ritmuri anuale de 2,8% în 2023, 3,7% în 2024, respectiv 4,0% în 2025, pe fondul continuării ciclului investițional post-pandemie”.

Piața monetară nu a cunoscut modificări iar indicii ROBOR au stagnat la minime ale ultimelor 11 luni. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,55%, valoarea stabilită în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,66%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 6,85%.

Euro a scăzut la 1,0659 – 1,0738 dolari, air media monedei americane a urcat de la 4,6302 la 4,6562 lei.

Lira sterlină s-a apreciat față de euro la un maxim al ultimelor aproape șase luni iar cursul a urcat la 5,7565 lei. În schimb, s-au redus plasamentele în franci elvețieni astfel că media a scăzut la 5,1125 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 293,0418 lei, consecință a aprecierii monedei americane și a creșterii unciei la 1.955 – 1.964 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,5376 zloți/euro iar a celei maghiare la 371,06 forinți/euro.

Criptomonedele înregistrau scăderi la jumătatea săptămânii. Bitcoin se deprecia la 27.014 – 27.829 dolari iar ether la 1.860 – 1.907 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Primele șase luni ale anului au venit cu peste 160.000 de oferte noi de joburi postate de angajatori, nivel similar cu aceeași perioadă a anului trecut. Retailul și serviciile ocupă, ca de fiecare dată, primele două locuri ale clasamentului celor mai activi angajatori, însă, odată cu apropierea verii, operatorii din turism câștigă vizibil mai mult teren la acest capitol.

Cu 20.000 de joburi noi, postate de la începutul anului și până acum, dar cu precădere în ultima lună, cei care recrutează pentru sectorul turistic se află pe locul al patrulea în ierarhie, după angajatorii din industria alimentară, aflați pe locul al treilea. „Împărțite pe domenii de activitate, de la începutul anului și până acum, au fost postate 40.000 de joburi pentru retail, 26.000 pentru servicii, 21.000 pentru industria alimentară și 20.000 pentru turism. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, vedem o creștere a numărului de joburi din turism, dar și o ușoară scădere a ofertelor venite din zona de call center / BPO și IT / telecom”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Tot spre deosebire de anul trecut, se observă o tendință descrescătoare a intenției angajatorilor de a recruta pentru poziții remote. Astfel, de la începutul anului și până acum, au fost postate aproape 10.000 de joburi remote (dintr-un total de peste 160.000 de joburi), în timp ce anul trecut numărul acestora era de aproximativ 17.000. În scădere față de 2022 se regăsesc și joburile din străinătate: din ianuarie și până acum, au cumulat 6,7% din numărul total de locuri de muncă postate versus 8,7% în 2022. „87,4% dintre joburile scoase anul acesta în piață de angajatori au fost pentru România și au reprezentat joburi pentru care este necesară prezența la birou. Dacă nu zilnic, măcar 2-4 zile pe săptămână. Această schimbare de poziționare a angajatorilor față de munca remote a fost una dintre tendințele importante ale acestui an pe piața muncii. S-a lovit, însă, de o dorință în creștere a candidaților pentru a aplica la job urile care le permit să decidă singuri de unde vor să lucreze”, explică Bogdan Badea.

În acest sens, din cele 4,4 milioane de aplicări înregistrate în perioada 1 ianuarie – 30 mai, 83,6% au fost pentru joburile din România, non - remote, 14,7% pentru cele remote și 1,7% pentru străinătate. Comparativ cu anul trecut, rămâne identic procentul aferent aplicărilor pentru oportunitățile din afara țării, însă crește cel pentru remote și scade cel pentru joburile care necesită prezența permanentă la birou. „În plus, vedem ceva mai multă efervescență la nivel general în ceea ce privește aplicările. Avem aproximativ 900.000 de aplicări în fiecare lună, în creștere cu aproape 10% față de anul trecut. Și numărul de candidați noi din platformă a avut o evoluție de 17% în această perioadă comparativ cu prima jumătate de an din 2022”, mai spune Bogdan Badea.

Cele mai multe aplicări au fost direcționate către anunțurile angajatorilor din retail. Urmează serviciile, sectorul de call center / BPO, IT / telecom, financiar bancar, turism și industria alimentară.

O altă tendință importantă pentru această primă jumătate de an este legată de creșterea numărului de joburi care au salariul afișat în anunțul de angajare. Dacă în primul semestru al anului trecut sub 30% din joburile postate aveau salariul publicat în anunțul de angajare, anul acesta, procentul a urcat la aproape 40%. Concret, 53.000 de locuri de muncă aveau salariul menționat și vizibil pentru toți candidații.

În acest moment, 32.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs.ro.

În ședința de Guvern din data de 26 mai 2023 a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2022.

Prin prezentul act normativ se aprobă plafonul financiar în limita sumei de 452.384.082 lei, echivalentul a 91.409.190 euro, precum și a plafoanelor alocate fiecărei măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2022, astfel:

a) 33.892.000 euro pentru soia;

b) 17.215.000 euro pentru lucernă;

c) 450.000 euro pentru leguminoase boabe destinate industrializării /procesării: mazăre și fasole boabe;

d) 90.000 euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

e) 4.953.000 euro pentru orez;

f)   844.200 euro pentru sămânţă de cartof;

g) 132.980 euro pentru hamei;

h) 18.898.500 euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 1.150.274 euro pentru tomate destinate industrializării cultivate în câmp;

j) 54.490 euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

k) 8.788.873 euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

l) 517.500 euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 4.422.373 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe hectar pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor aprobate prin prezentul act normativ la suprafețele eligibile pentru anul 2022.

Suma totală de 452.384.082 lei, prevăzută în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2023 va impacta 46.000 fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

sursa www.madr.ro