Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a afișat pe site-ul propriu, în secțiunea „Transparență Decizională”, un proiect de act normativ pentru aplicarea unui program național multianual, INVESTALIM, aferent perioadei 2023-2026 de dezvoltare și modernizare a industriei alimentare, având ca obiectiv susținerea financiară în vederea stimulării producției interne de bunuri alimentare.

Programul INVESTALIM va fi derulat de către Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Bugetul maxim al Programului INVESTALIM pentru perioada 2023 - 2026 este de 2.9 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproximativ 600.000.000 euro.

Prin acest program se vor acorda ajutoare de stat regionale pentru susținerea investițiilor în achiziționarea de active pentru înființarea de unităţi noi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei prin fabricarea unor produse noi.

Investițiile realizate în cadrul Programului INVESTALIM trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii principale:

a) să aibă o valoare totală, fără TVA, de minimum 2.500.000 lei, respectiv echivalentul a aproximativ 500.000 euro;

b) să demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe toată durata implementării investiţiei şi încă 5 ani de la data finalizării acesteia;

c) să îndeplinească indicatori cantitativi şi calitativi stabiliți;

d) să genereze contribuţii la dezvoltarea regională, prin plata de taxe şi impozite la bugetul consolidat al statului şi la bugetele locale, pentru perioada implementării investiţiei şi încă 5 ani de la data finalizării acesteia;

e) să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie prin atragerea altor investiții conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii.

f) întreprinderea are obligaţia de a menţine în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

Beneficiarii sunt operatori economici constituiți conform Legii nr. 31/1990. Aceștia trebuie să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25% din costurile totale ale proiectului de investiții, din resurse proprii, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public.

Pentru asigurarea contribuției proprii, beneficiarii pot contracta finanțări de la instituții de credit. Aceste finanțări se acordă cu respectarea normelor interne proprii ale instituțiilor de credit, în baza unui contract de credit, și sunt garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA.

Cuantumul ajutoarelor de stat acordate prin Programul INVESTALIM se stabilește cu respectarea condițiilor prevăzute de HG 311/2022 privind intensitatea maximă a ajutorului de stat regional în perioada 2022 – 2027, pentru investiţiile iniţiale.

În cadrul Programului, AFIR emite acorduri de finanțare pana la data de 31 decembrie 2026, iar plățile se efectuează pana la 31 decembrie 2031.

Proiectul de Ordonanță de Urgență poate fi consultat la următorul link: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Condiții de eligibilitate ale beneficiarilor Programului INVESTALIM:

a) să realizeze o investiţie în România, în unul dintre sectoarele industriei alimentare;

b) să nu se încadreze în categoria "întreprinderilor în dificultate" definite conform art. 2 alin. (18) din Regulament;

c) să nu se afle în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii;

d) să nu facă obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, conform prevederilor legale în vigoare;

e) să nu fi efectuat o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiţia iniţială pentru care se solicită ajutorul în ultimii doi ani anteriori înregistrării cererii de acord pentru finanţare şi, la momentul înregistrării cererii, oferă un angajament că nu vor face acest lucru pentru o perioadă de până la doi ani după finalizarea investiţiei iniţiale pentru care se solicită ajutorul;

f) să nu înregistreze obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare administrate de organul fiscal central, definit potrivit art.1 pct. 31 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

g) să aibă rentabilitatea cifrei de afaceri mai mare decât zero în unul din ultimele trei exerciţii financiare încheiate;

h) să aibă capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

Mai mult de 13.000 de joburi noi au fost scoase în piață în luna iunie de angajatorii din retail, industria alimentară / HoReCa și turism, domeniile care au cea mai mare nevoie de personal pe timp de vară. Numărul se raportează la un total de 30.000 de locuri de muncă postate la nivel general de la începutul lunii iunie și până acum, pentru toate domeniile.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, mediile salariale înregistrate în aceste domenii variază între 3.000 și 3.500 de lei. „Vorbim despre medii salariale nete, la nivel național, pentru toate pozițiile și nivelurile de experiență pe care le au angajații care lucrează în aceste sectoare. Cel mai mult câștigă cei din retail, cu o medie lunară netă de 3.500 de lei, iar cel mai puțin cei din turism (3.000 de lei). Împărțite însă pe nivel de carieră, cei care lucrează în retail, industria alimentară / HoReCa și turism înregistrează medii de 2.850 de lei pe lună în categoria entry level (0 – 2 ani de experiență), 3.200 de lei pentru mid level (2 -5 ani de experiență) și 4.000 de lei pentru senior level (peste 5 ani de experiență)”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

Așteptările salariale pe care le au însă candidații din aceste domenii depășesc cu aproximativ 40% mediile încasărilor declarate. Astfel, în timp ce media salarială din retail este de 3.500 de lei, așteptările candidaților urcă până la 5.000 de lei pe lună. În industria alimentară și HoReCa diferența este de 1.200 de lei (de la 3.300 de lei la 4.500 de lei), în timp ce pentru turism este înregistrat un decalaj de 1.500 de lei (de la 3.000 de lei la 4.500).

Pentru sectoarele de activitate menționate, cei mai căutați în această vară sunt candidații entry level, în condițiile în care peste 70% dintre oferte li se adresează. În ceea ce privește orașele care au agregate cele mai multe oportunități, Capitala ocupă primul loc, fiind urmată de Cluj Napoca, Constanța, Timișoara și Brașov.

„Cu toate că vara apare o creștere sensibilă a numărului de joburi pentru aceste domenii, a căror dinamică este influențată de sezonul estival, mediile salariale relativ mici nu încurajează candidații să aplice masiv. Retailul este, într-adevăr, pe primul loc la aplicări în luna iunie, dar aceasta este poziția pe care o ocupă în mod tradițional. În schimb, turismul și industria alimentară / HoReca se află abia pe locurile al 6-lea și al 9-lea, cu câte 65.000, respectiv 55.000 de aplicări în luna iunie”, menționează Roxana Drăghici.

Mult mai atractive pentru candidați par a fi joburile din servicii, call center / BPO, IT / telecom ori servicii financiare. „Pe de altă parte, pentru tinerii care caută să se angajeze doar pe durata verii, pe bază de proiect, angajatorii din turism și HoReCa sunt variantele cel mai la îndemână de luat în calcul, în condițiile în care aceste sectoare vin cu cel mai mare număr de joburi project based – peste 2.300, împreună”, mai spune Roxana Drăghici.

În acest moment, peste 33.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro.

Piața de birouri a avut mult de suferit în ultimii ani, întrucât tot mai mulți angajați au preferat biroul de acasă în locul sediului companiei. Ca urmare, unii dintre proprietarii clădirilor de birouri din România deja se orientează către soluții alternative de utilizare a spațiilor goale, în timp ce companiile redistribuie bugetele pe care le-ar fi alocat chiriei și utilităților.

Cu toate acestea, modul de lucru hibrid este una dintre soluțiile care contribuie la menținerea ratei de ocupare a spațiilor de birouri, în timp ce răspunde nevoii angajaților de a reduce timpul dedicat navetei, dar și aceleia de a se întâlni cu colegii. În prezent, dintre angajații white-collar, 28% lucrează în sistem hibrid, în timp ce alți 40% se duc zilnic la birou, după cum arată cel mai recent sondaj realizat de platforma de recrutare online bestjobs. Totodată, circa o treime dintre angajați lucrează exclusiv remote.

În perioada pandemiei, 7 din 10 respondenți ai sondajului bestjobs au lucrat de acasă sau într-o formulă hibridă. Astfel, datele indică faptul că foarte puțini angajați s-au mai întors la stilul clasic de lucru, ce presupune mersul zilnic la birou.

Mai mult, companiile au fost nevoite să se adapteze, introducând noi facilități pentru a atrage oamenii înapoi la birou sau opțiuni flexibile de lucru. În acest sens, 14% dintre respondenți spun că angajatorul le permite lucrul de acasă pentru perioade limitate, 26% în regim hibrid, iar 21%, pe termen nelimitat. Flexibilitatea modului de lucru a devenit atât de importantă încât 60% dintre respondenți au declarat că ei înșiși (27%) sau colegi de-ai lor au luat în calcul să-și schimbe jobul din acest motiv, optând pentru unul care să le permită să lucreze cum își doresc.

„Raportul de forțe dintre companii și angajați s-a schimbat după pandemie, iar acest lucru se vede în puterea angajaților de a schimba un job care nu le oferă flexibilitatea de care au nevoie acum. Modul de lucru remote a schimbat abordarea oamenilor, care au ajuns să aprecieze acum drept un avantaj standard ceea ce altădată era perceput ca fiind un beneficiu extra”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

O treime dintre angajați s-au întors la birou fără a avea o justificare clară din partea angajatorului

Revenirea la birou, în cazul celor care s-au întors în formulă completă sau hibridă, a avut loc treptat. Jumătate dintre angajatori au decis în cursul anului 2022 să-și aducă echipele la sediu, 12% s-au hotărât în acest an, iar pentru alți 4% urmează. Printre motivele pe care angajatorii le-au oferit angajaților pentru a justifica nevoia întoarcerii la birou se numără nevoia de reconectare a echipelor și de socializare între colegi și departamente (36%), faptul că munca remote a fost necesară doar în timpul restricțiilor (19%), scăderea performanței echipelor (12%) și afectarea culturii organizaționale (5%). 28% însă nu au oferit angajaților nicio justificare.

În noul context de lucru, ședințele cu echipa s-au mutat și ele preponderent online (70%), întrucât reunirea echipelor în același loc fizic a devenit tot mai dificilă.

Sondajul a fost efectuat în luna iunie, pe un eșantion de 1.382 de utilizatori de internet din România.

Menținerea unei cereri mai mari de valută a ridicat cotațiile euro la 4,962 – 4,967 lei, astfel că media a urcat de la 4,9583 la 4,9644 lei, mai sus cu circa un ban față de începutul săptămânii.

Conform unei analize a Băncii Transilvania „prognozele actualizate exprimă perspective de creștere pentru PIB-ul României cu dinamici anuale de 2,6% în 2023, 3,3% în 2024, respectiv 3,7% în 2025”. În ceea ce privește principalii factori de risc pentru evoluția economiei, analiștii BT enumeră „climatul macro-financiar internațional, tensiunile geo-politice, mixul intern de politici economice și modificările climatice”.

Nivelul indicilor ROBOR a stagnat la valorile stabilite în urmă cu câteva săptămâni și se aflau la minimul ultimului an. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,63%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a menținut la 6,83%.

Piețele financiare internaționale au fost influențate de declarația făcută de Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale americane, la întâlnirea băncilor centrale care s-a desfășurat la Sintra (Portugalia). Acesta s-a referit la intenția de a continua procesul de normalizare a politicii monetare a Fed, ceea ce a sugerat, în opinia investitorilor, o majorare a ratei de referință cu încă jumătate de punct procentual până la sfârșitul anului până la 5,50 – 5,75%.

Răspunsul piețelor a fost de depreciere a euro, până la 1,0880 dolari. Creșterea inflației din Germania la 6,8%, față de perioada similară din 2022, dar și a celei din Spania, a ridicat cotațiile euro la 1,0941 dolari, investitorii mizând pe înăsprirea politicii monetare din zona euro.

În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,5277 la 4,5478 lei.

Media francului elvețian a urcat de la 5,0561 la 5,0727 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut marginal la 5,7505 lei.

Chiar dacă metalul galben a coborât la 1.901 – 1.913 dolari/uncie, prețul gramului de aur a urcat la 278,5730 lei, urmare a aprecierii monedei americane.

Bitcoin fluctua în culoarul 30.050 – 30.746 dolari, valori apropiate de cele de la începutul săptămânii. Ether se tranzacționa între 1.828 și 1.874 dolari. Capitalizarea întregii piețe a monedelor digitale se ridica la 1,06 trilioane dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a afișat pe site-ul propriu, în secțiunea „Transparență Decizională”, un proiect de Ordonanță de Urgență, prin care se propune limitarea adaosurilor comerciale practicate în procesarea și comercializarea unor produse alimentare esențiale, cu scopul stopării creșterii prețurilor pentru aceste categorii de produse.

Potrivit prevederilor actului normativ, pentru o perioadă de 3 luni, cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare prevăzute în anexa actului normativ vor fi limitate astfel:

maximum 20% la procesator, aplicată față de costul de producție al produsului, calculat potrivit reglementărilor contabile în vigoare, în care sunt incluse cheltuielile directe și indirecte

maximum 5% practicată în mod cumulat pe întreg lanțul de distribuție, indiferent de numărul de distribuitori pe lanț și aplicată față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile operaționale

maximum 20% la comerciant, la vânzarea cu amănuntul și cash&carry, aplicată față de prețul de achiziție la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte ale comerciantului; în cota de adaos comercial de maximum 20% vor fi incluse și remizele și risturnele, prevăzute în art.3 pct. 6 din Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.

Lista alimentelor care vor beneficia de prevederile acestui act normativ, discutată și agreată cu toate părțile implicate în producția și comerțul cu alimente, prevăzută în Anexa ordonanței de urgență, cuprinde:

- pâine albă simplă 300 - 500 grame, fără specialități;

- lapte de vacă proaspăt 1.5% grăsime,1l;

- brânză telemea de vacă vrac;

- iaurt simplu din lapte de vacă, grăsime 3.5%, max. 200 gr.;

- făină albă de grâu ”000” 1 kg;

- mălai 1 kg;

- ouă găină calibru M 10 buc.;

- ulei de floarea soarelui 1 l;

- carne proaspătă pui: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os, aripioare de pui;

- carne proaspătă de porc: carne de lucru, pulpă de porc cu os și fără os, spată porc;

- legume proaspete vrac: roșii (tomate), castraveți, ceapă galbenă, fasole uscată, morcovi, ardei gras, ardei capia;

- fructe proaspete vrac: mere roșii și mere golden, prune, pepene roșu, struguri de masă;

- cartofi proaspeți albi vrac;

- zahăr alb tos 1 kg.

Propunerile actului normativ sunt rezultatul dialogului demarat de Guvernul României cu reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România și cei ai federațiilor reprezentative din domeniul procesării produselor alimentare.

Proiectul de Ordonanță de Urgență poate fi consultat la următorul link: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8326-proiect-oug-combatere-crestere-excesiva-preturi-produse-agricole-si-alimentare.html

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna aprilie 2023.

Suma autorizată la plată este în valoare de 1.346.686,59 lei şi se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru solicitanţii care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.