Astăzi, 12 mai, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Călăraşi a organizat Bursa Generală a Locurilor de Muncă,in foaierul Centrului Cultural Județean „Barbu Stirbei” Călărași precum și la sediul Agenției Locale Oltenița.

Pentru organizarea acestui eveniment au fost contactaţi 440 agenţi economici care au oferit un număr de 358 locuri de muncă adresate atât persoanelor calificate cât și celor necalificate, cele mai multe dintre acestea fiind disponibile în domenii de activitate precum: confecţii textile, alimentaţie publică, servicii și comerț, construcții precum și alte activități.

Acțiunea s-a bucurat de prezența a 24 agenți economici, 20 la bursa organizată în Călărași și 4 la Oltenița. Numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă prezente la acțiune, s-a ridicat la 124 participanți, din care 84 la Călărași și 40 la Oltenița.

În urma desfăşurării interviurilor cu angajatorii, 23 persoane au fost selectate pentru a ocupa un loc de muncă, aceștia urmând a se prezenta în zilele următoare la sediile angenților economici si o persoana a fost incadrata pe loc ocupand un post de sofer.

Persoanele participante la Bursă care nu dețineau nicio calificare au avut posibilitatea de a se înscrie la unul dintre programele de formare profesională oferite gratuit de AJOFM Călărași.

Obiectivul principal al acestei măsuri active de combatere a şomajului îl constituie creşterea gradului de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă prin intermedierea unui dialog direct între agenţii economici interesaţi şi solicitanţii de loc de muncă.

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași reamintește contribuabililor că, formularul 212 „Declarația unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice” se depune până la 25 mai 2023 inclusiv.

Declaraţia se completează şi se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate şi care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal. Declaraţia se completează şi se depune şi de către persoanele fizice care nu realizează venituri şi care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

Recomandăm ca Declaraţia unică să fie depusă prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv: - prin intermediul serviciului "Spaţiul privat virtual" (SPV);

- pe site-ul https://www.e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.

De asemenea, formularul poate fi depus și în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poştă, cu confirmare de primire (data depunerii declaraţiei în format hârtie este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz).

Precizăm că persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale care desfășoară activități în baza O.U.G. nr.44/2008, cu modificările și completările ulterioare, au obligația depunerii Declarației Unice doar prin S.P.V.

Programul de asistenţă privind depunerea Declarației unice la dispoziţia contribuabililor gratuit de unităţile fiscale subordonate A.N.A.F. sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

Miercuri, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR unde s-a decis menținerea ratei de referință la 7%/an și a ratei lombard la 8%/an, respectiv a celei de depozit la 6%/an.

Piața valutară a fost calmă, în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,917 – 4,924 lei, iar cursul monedei unice a crescut marginal de la 4,9202 la 4,9221 lei.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței BNR, se observă că, „cursul de schimb leu/euro s-a menținut în luna aprilie la valori ușor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivității relative ridicate a plasamentelor în lei. Totodată, moneda națională s-a apreciat semnificativ față de dolarul USD, în condițiile în care acesta și-a reluat tendința de slăbire în raport cu euro”.

Analiștii BCR, prognozează pentru finalul anului un curs al euro de 5,05 lei, precizând că „principalele presiuni de depreciere a leului provin dinspre deficitul de cont curent mare care s-ar putea ajusta marginal dacă preţurile de import pentru principalele materii prime vor fi mai mici în medie faţă de anul trecut”.

Piața monetară a fost calmă, în condițiile existenței unui surplus zilnic de lichiditate.

Miercuri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,66 la 6,65%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,79%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,03 la 7,02%.

În așteptarea publicării datelor referitoare la inflația din Statele Unite, moneda unică s-a depreciat la 1,0947 – 1,0982 dolari iar media celei americane a crescut de la 4,4806 la 4,4922 lei.

Media francului elvețian a crescut la 5,0439 lei iar cea a lirei sterline la 5,67 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 293,1146 lei, urmare a aprecierii monedei americane, în timp ce uncia fluctua în culoarul 2.027 – 2.032 dolari.

Bitcoin creștea ușor la 27.522 – 28.132 dolari iar ether la 1.837 – 1.881 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași organizează vineri - 12 mai 2023, Bursa Generală a Locurilor de Muncă.

Acțiunea se va desfășura începând cu ora 10.00, în următoarele locații:

- Călărași - Foaierul Centrului Cultural Județean „Barbu Stirbei” Călărași;

- Oltenița - Agenția Locală pentru Ocuparea Forței de Muncă Oltenița, str. Argeșului, nr.111.

Până la această dată, au fost contactați un număr de 420 agenți economici, dintre aceștia un număr de 25 și-au anunțat participarea la bursă, locurile de muncă comunicate ajungând la un număr de aproximativ 293 posturi vacante.  

Principalele domenii de activitate în care sunt oferite locurile de muncă sunt următoarele:

O confecţii textile – 81 locuri disponibile în meseriile/ocupaţiile: operator confectioner, muncitor necalificat, lacatus mecanic, confectioner masinist;

O construcții - 34 locuri disponibile în meseriile/ocupaţiile: mecanic utilaje, sudor, dulgher, zidar, fierar, instalator, buldoexcavatorist, lacatus mecanic, contabil;

O confecţii textile – 16 locuri disponibile în meseriile/ocupaţiile: operator confectioner;

O alte activităţi – 162 locuri în meseriile/ocupaţiile: ajutor bucatar, bucatar, barman-ospatar, stivuitorist, operator la masini-unelte semiautomate si automate, operator la colectatul si manipulatul lemnului, muncitor necalificat in bucatarie, spalator auto, coafeza, tractorist, lucrator comercial, unit manager, consultant asigurare, agent asigurare, ingrijitor animale, agent de securitate, ambalator manual, manipulant marfuri, operator comanda numerica, confectioner montator produse de lemn, mecanic auto, operator prelucrare mase plastice, contabil, controlor calitate, magaziner.

Relații suplimentare cu privire la Bursa locurilor de muncă, se pot obține la telefon 0242/318.375, 0242/318.376 sau e-mail : Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

Leul s-a decuplat joi de evoluția celorlalte monede din regiune și s-a depreciat față de euro dar și celelalte valute majore.

Evoluția s-a datorat reducerii ofertei de valută, care s-a majorat zilele trecute înainte de licitațiile de titluri de stat de joi, și au dus marți cursul euro la 4,9202 lei, minim al ultimelor aproape două luni. Joi, tranzacțiile se realizau în culoarul 4,922 – 4,934 lei iar media a urcat la 4,9294 lei.

Decizia băncii centrale de a menține rata de referință la 7%/an, valoare stabilită la prima ședință de politică monetară din acest an, a temperat evoluția descrescătoare a indicilor ROBOR.

Joi, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,65%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,79%. Doar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,02 la 7,01%.

Inflația anuală din Statele Unite a crescut cu 4,9% în aprilie, valoare mai mică decât anticipările analiştilor. Volatilitatea euro a fost ridicată, cotațille mișcându-se între 1,0918 dolari, minim al ultimelor trei săptămâni, și 1,007 dolari, astfel că media monedei americane s-a apreciat la 4,5110 lei.

Cursul francului elvețian a crescut marginal 5,0442 lei, maxim al ultimelor 7 luni, iar media lirei sterline a urcat la 5,6771 lei. Avansul monedei britanice s-a accentuat în partea a doua a zilei, după ce s-a anunțat că Banca Angliei a majorat dobânda de politică monetară cu 0,25% la 4,50%, cel mai ridicat nivel începând cu octombrie 2008, decizie luată pentru a stopa inflația care se află în jurul pragului de 10%.

Prețul gramului de aur a urcat la 294,0185 lei, consecință a aprecierii cursului monedei americane și a creșterii metalului galben la 2.021 – 2.039 dolari/uncie.

Monedele din regiune au profitat de nivelul redus al aversiunii față de risc. Media celei poloneze s-a apreciat la 4,5259 zloți/euro iar a celei maghiare la 370,87 forinți/euro.

Bitcoin a scăzut miercuri seară la circa 27.000 dolari și s-a tranzacționat apoi între 27.346 și 27.635 dolari. Ether fluctua în culoarul 1.816 – 1.843 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Candidații din Generația Z devin tot mai activi pe piața muncii, iar angajatorii simt tot mai mult impactul lor asupra actualului model de muncă. An de an, tinerii Generației Z reprezintă un procent tot mai mare din populația aptă de muncă, deși rata de șomaj în rândul acestora s-a menținut la 22,2% în primele 3 luni ale anului 2023, potrivit Institutului Național de Statistică. Totodată, pe platforma de recrutare online BestJobs, tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani reprezintă 20% din totalul candidaților și realizează aproximativ 100.000 aplicări pe lună.

Candidații între 18 și 24 de ani aplică predominant la internship-uri și joburi entry-level, din Vânzări, Marketing, Financiar și IT, 40% dintre ei declarând că primul job nu a fost în domeniul pe care l-au studiat, după cum arată datele celui mai recent sondaj BestJobs.

Prima impresie despre piața muncii a fost că salariile pentru nivelul lor de experiență sunt foarte mici, după cum declară 64% dintre respondenții Gen Z ai sondajului BestJobs. În plus, consideră că mediul de lucru este unul stresant pentru ei (52%), că șefii au așteptări prea mari (34%) și că volumul de muncă este substanțial (27%).

„Noua generație de candidați începe să ocupe o parte tot mai mare din volumul total de angajați și astfel își fac simțit tot mai mult impactul. Ei evoluează foarte rapid și au încredere mult mai mare în propriile instincte și valori, motiv pentru care mulți dintre ei nu ajung să lucreze în domeniul studiat dacă ofertele sau condițiile nu le sunt pe plac. În plus, pretențiile lor financiare sunt mai mari în ciuda lipsei de experiență, iar mentalitatea conform căreia e nevoie să îți sacrifici stilul de viață pentru a dobândi cunoștințe profesionale nu li se potrivește. Vedem totodată și cât de mult s-au schimbat așteptările privind viața profesională de la o generație la alta și anticipăm schimbări semnificative în modelul actual de muncă, ca urmare a evoluției Gen Z pe piața muncii.”, spune Ana Vișian, BestJobs România.

Cei mai mulți dintre ei și-au propus să rămână la primul job între 1 și 2 ani, pentru a căpăta experiență și pentru a completa corespunzător CV-ul. Totuși, dacă întâmpină nemulțumiri, 52% dintre ei au de gând să le adreseze superiorilor în speranța de a vedea schimbări, 31% vor încerca să se adapteze, 11% își vor da demisia, iar 6% vor încerca să negocieze pentru un salariu mai mare. În eforturile de găsire a jobului potrivit, tinerii au descoperit că abilitățile de comunicare și cele digitale sunt esențiale.

Dintre cei care au intrat recent în câmpul muncii, 72% spun că cei mai mulți colegi fac parte din alte generații, iar 54% au observat că există diferențe mari în cum abordează celelalte generații jobul.

Părerile sunt împărțite în rândul angajaților trecuți de 25 de ani, care au în echipă colegi mai tineri. Pe de-o parte, aceștia apreciază că lucrând alături de persoane din Generația Z au parte de viziuni noi (37%), că pot învăța din modul lor de viață (23%) și că pot rămâne adaptați tendințelor (40%). Pe de altă parte, colegii tineri le-au dovedit și că le este greu să respecte programul strict de lucru (34%), că nu sunt mereu responsabili cu sarcinile lor (25%) și că nu se implică foarte mult în activitățile menite să crească coeziunea echipei (35%).

Și angajatorii se așteaptă la anumite provocări în recrutarea tinerelor talente. Printre cele mai des menționate se numără lipsa pregătirii profesionale și nevoia de a aloca resurse mai mari formării lor (29%), pretențiile prea mari în raport cu nivelul lor de experiență (27%) și adaptarea mai dificilă la mediul de lucru, comparativ cu colegii experimentați (17%). Totuși, ei văd și avantaje, printre care enumeră dorința și energia pentru a învăța lucruri noi (35%), impactul pozitiv asupra colegilor privind actualele tendințe tehnologice. (44%) și noile abordări asupra muncii (22%).

Sondajul a fost realizat în perioada aprilie-mai, cu 1.997 de utilizatori de internet, dintre care 55% angajați cu vârsta până în 25 de ani, 30% angajați cu vârsta peste 25 de ani și 15% recrutori.