Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat eliberarea de adeverințe pentru solicitanții schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, reglementată de HG nr.1179/2014, aferentă perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2023, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA.

Pentru anul 2023, APIA a încheiat convenții cu instituțiile bancare și nebancare, respectiv cu două fonduri de garantare - Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM), pentru a veni în sprijinul fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cererea inițială de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferentă perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2023.

Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din valoarea ajutorului determinat aferenta cererii inițiale pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2023.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită solicitantului.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor ca dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%, în conformitate cu Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013, cu modificările și completările ulterioare, prin care sunt stabilite condițiile privind încheierea convențiilor dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Până în prezent, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a încheiat Convenții cu Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și cu următoarele instituții bancare:

1. APIA - CEC BANK – FGCR
2. APIA – BCR - FGCR
3. APIA – TRANSILVANIA – FGCR
4. APIA - CREDITCOOP – FGCR
5. APIA – OTP – FGCR

În perioada imediat următoare va fi finalizată semnarea convențiilor cu următoarele instituții bancare și nebancare care doresc să acorde credite în vederea finanțării activităților curente ale solicitanților:

1. APIA - ALPHA BANK - FGCR

1. APIA - BCR SOCIAL FINANCE IFN SA
2. APIA- EXIMBANK - FGCR
3. APIA – FIRST BANK – FGCR
4. APIA – INTESA SANPAOLO – FGCR
5. APIA – RAIFFEISEN – FGCR
6. APIA – UNICREDIT – FGCR/FNGCIMM
7. APIA – VISTA BANK - FGCR

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Din bugetul total de 4,15 miliarde de euro de care dispune Programul Incluziune și Demnitate Socială, cea mai mare alocare revine sprijinului acordat preșcolarilor și elevilor, mamelor cu nou născuți și asigurării alimentelor de baza/mese calde pentru persoanele din grupurile defavorizate (980 milioane euro).

Anul acesta vor fi deschise 10 apeluri în valoare totală de 970 milioane euro, primele urmând a fi lansate în trimestrul 2 al anului.

Persoanele vulnerabile vor beneficia de un pachet special de sprijin prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, primele apeluri de proiecte urmând a fi deschise în trimestrul al doilea al acestui an. În total, în 2023 vor fi lansate prin acest program 10 apeluri în valoare totală de 970 milioane de euro, proiectele putând fi depuse de unitățile administrativ – teritoriale, grupurile de acțiune locală, furnizorii de servicii sociale, întreprinderi sociale sau administratori ai schemelor de antreprenoriat social.

„Este pentru prima dată când România are un program cu finanțare europeană special dedicat grupurilor vulnerabile și vom folosi această oportunitate pentru a sprijini vârstnicii, copiii, persoanele cu dizabilități, familiile monoparentale sau mamele aflate în dificultate. Am finanțat, în ultimii ani, din fonduri europene, măsuri care au îmbunătățit viața multora dintre românii cu venituri mici – pachetele cu alimente, tichetele educaționale, cardurile sociale ”Sprijin pentru România”, cardurile de energie și avem în pregătire alte măsuri similare. Dar, din păcate, 1 din 3 români este expus riscului de sărăcie sau excluziune socială, cele mai expuse acestui fenomen fiind grupurile vulnerabile. În acest sens, Programul Incluziune și Demnitate Socială este un instrument care ne permite să construim un sistem de servicii sociale integrate care să sprijine, pe termen lung, persoanele vulnerabile: vom finanța centre sociale integrate, servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici, servicii educaționale sau de integrare pe piața muncii, servicii de viață independentă pentru persoanele cu dizabilități care părăsesc sistemul instituționalizat, întreprinderi sociale”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

La nivel de program, prioritățile sprijină grupuri vulnerabile distincte, dar cuprind măsuri integrate și interconectate, astfel încât să se asigure o alocare financiară eficientă a intervențiilor.

Peste 800 de milioane de euro pentru centre comunitare integrate și dezvoltarea serviciilor sociale în mediul rural

Programul Incluziune și Demnitate Socială va finanța 11 priorități de investiții:

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității;

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității – zona rurală;

Protejarea dreptului la demnitate socială;

Sprijinirea comunităților rurale fără acces sau cu acces limitat la serviciile sociale;

Reducerea disparităților dintre copiii la risc de sărăcie și/sau excluziune socială și ceilalți copii;

Servicii de suport pentru persoane vârstnice;

Sprijin pentru persoanele cu dizabilități;

Servicii sociale și de suport acordate altor grupuri vulnerabile;

Inovarea socială;

Ajutorarea persoanelor defavorizate;

Asistență tehnică.

Cel mai mare buget este alocat priorității de ajutorare a persoanelor defavorizate – 980 milioane de euro – care va finanța măsuri precum pachetele cu alimente de bază sau mese calde, sprijin pentru achiziționarea de rechizite și îmbrăcăminte pentru copiii din medii defavorizate, sprijin pentru cuplurile mamă – copil. Sprijinirea comunităților rurale beneficiază de o alocare de 815 milioane euro, din care se vor finanța centre comunitare integrate, dezvoltarea serviciilor sociale în comunitățile rurale și formarea de profesioniști în domeniul asistenței sociale.

Rezultatele așteptate la finalul perioadei

300.000 preșcolari și elevi beneficiari de vouchere pentru rechizite și îmbrăcăminte;

60.000 nou-născuți beneficiari de vouchere pentru trusou;

1.200.000 beneficiari de mese calde (vouchere/pachete cu alimente);

415.378 persoane vulnerabile cu acces îmbunătățit la servicii de sănătate, sociale și educaționale;

149.335 utilizatori ai unităților de asistență socială noi sau modernizate;

38.582 persoane care au ieșit din situația de excluziune locativă;

200 așezări informale reglementate;

601 întreprinderi sociale înființate în mediul rural

5.940 număr anual de utilizatori ai unităților de asistență socială noi sau modernizate;

2.786 număr anual de utilizatori ai unităților educaționale sociale noi sau modernizate;

1 Cluster de inovare și incluziune socială, funcțional la 2 ani de la finalizarea intervenției.

Categoriile de beneficiari eligibili pentru proiectele finanțate prin Programul Incluziune și Demnitate Socială

Pot depune cereri de finanțare instituțiile publice și private, în special:

din domeniul protecției sociale;

din domeniul așezărilor informale;

furnizori publici si privați de servicii sociale acreditați;

autoritățile publice locale;

MMSS;

ANPDCA, ANPDPD;

MAI-IGI.

În conformitate cu principiul parteneriatului, pot aplica pentru finanțare:

Autorități publice locale, în parteneriat cu ONG-uri;

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății (parteneriat deja funcțional);

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în parteneriat cu structurile relevante;

furnizorii de servicii sociale acreditați, în parteneriat cu asociații culturale, unități de cult, cluburi sportive, asociații sportive, federații sportive;

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse / structurile relevante

autoritățile publice locale, în parteneriat cu furnizori de servicii sociale acreditați;

furnizori de servicii sociale acreditați, în parteneriat cu autoritățile publice locale

Autoritatea Naţională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în parteneriat cu DGASPC;

furnizori de servicii sociale acreditați, în parteneriat cu unitățile administrativ – teritoriale;

Inspectoratul General pentru Imigrări, în parteneriat cu Instituțiile Prefectului din teritoriu, ONG-uri;

furnizori publici si privați de servicii sociale; ONG-uri, autorități cu activitate în domeniu, pentru mecanismul competitiv;

Mai multe detalii despre PIDS găsiți aici: https://bit.ly/3J8i4n1

Calendarul apelurilor din fonduri europene pentru anul 2023 poate fi consultat aici: https://bit.ly/3Z9sqtG

În data de 17 martie 2023, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, a transmis Autorității de Certificare și Plată, din cadrul Ministerului Finanțelor, spre certificare și rambursare, o declarație de cheltuieli în valoare de 746,16 milioane lei, echivalentul a 151,66 milioane euro.

”Această declarație certifică investiții finanțate în transport, apă și apă uzată, biodiversitate, calitatea aerului, energie, termoficare, energie din resurse regenerabile și gaze naturale. Investițiile vor determina creșterea nivelului de trai al locuitorilor prin asigurarea accesului la o apă de mai bună calitate și canalizare, la servicii medicale în cadrul spitalelor și prin dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare. De asemenea, populația va beneficia de un confort sporit și reducerea pierderilor prin noi rețele de termoficare, de creșterea accesului la alimentarea cu gaze naturale și de o mai bună calitate a aerului. Beneficiul cel mai mare al autorităților publice locale în contextul actual este reducerea facturilor la energie prin proiectele de energie din surse regenerabile. Măsurile de eficiență energetică în industrie contribuie la reducerea consumului de energie și implicit, la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră”, a declarat doamna Carmen Moraru, secretar de stat.

La data de 17 martie 2023, pentru POIM, rata de absorției este de 81,61% la nivelul cheltuielilor declarate.

Până în prezent, pentru proiectele derulate prin acest program operațional, Comisia Europeană a rambursat României 6,33 miliarde euro (7,62 miliarde euro cu prefinanțare), din totalul de 7,29 miliarde euro transmise spre decontare.

Moneda națională a avut marți o evoluție agitată, tranzacțiile fiind realizate în culoarul 4,917 – 4,926 lei/euro, astfel că media monedei unice a scăzut colateral de la 4,9219 la 4,9209 lei.

Dobânzile interbancare se mențineau la minimul ultimelor opt luni, dar se situau la maxime ale ultimilor aproape 13 ani.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,85%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,19 la 7,18%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 7,56%.

Marți și miercuri se desfășoară ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane. Pentru a-și proteja portofoliul, investitori au ales să cumpere euro, ale cărui cotații au urcat la 1,0704 – 1,0783 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 4,6021 la 4,5755 lei.

Reuniunea Fed se desfășoară într-un moment complicat, provocat de prăbușirea unor bănci regionale importante din Statele Unite dar și de cea a Credit Suisse, care a fost înglobată duminică în cadrul USB, cu sprijinul autorităților.

Se menținea presiunea pe moneda elvețiană iar acesta s-a depreciat la 0,995 – 0,998 franci/euro iar cursul ei a scăzut la 4,9434 lei. Media lirei sterline a alunecat la 5,6037 lei.

După ce a depășit la începutul săptămânii pragul de 2000 dolari/uncie, metalul galben a făcut marți un pas înapoi și a coborât la 1.965 – 1.984 dolari, astfel că prețul gramului de aur a scăzut la 289,3735 lei.

Rezolvarea tensiunilor dintre guvernul de la Budapesta și Banca Ungariei au asigurat aprecierea constantă a monedei de la 398,93 la 391,74 forinți/euro. La rândul ei, media celei poloneze s-a întărit la 4,6981 zloți/euro.

Bitcoin s-a oprit sub pragul de 28.500 dolari și se tranzacționa în culoarul 27.432 – 28.297 dolari iar ether fluctua între 1.725 și 1.822 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Discuțiile despre salarii sunt în general tabu, însă în ultimii doi ani, dorința României de a se alinia la tendințele europene privind transparentizarea salariilor a dus către conversații mai deschise, astfel încât angajații să fie conștienți de valoarea lor din punct de vedere profesional. În acest sens, 9 din 10 angajați spun că își doresc de la angajator, în primul rând, un salariu corect și raportat la piața muncii, însă doar 30% știu cât pot cere la un interviu, după cum arată un sondaj recent BestJobs.

În plus, aproape 2 din 3 angajați nu sunt mulțumiți de salariul actual și chiar mai mulți (71%) au de gând să negocieze cu angajatorul în viitorul apropiat pentru a obține un salariu mai mare. Pentru a avea un reper în negociere, cei mai mulți angajați (59%) își iau informații despre salariul potrivit de la prieteni sau cunoștințe care lucrează în aceeași industrie sau ocupă rol similar, din statisticile oferite de surse oficiale sau platforme de recrutare (40%), iar 37% consultă instrumentele online de comparare a salariilor.

Într-o negociere, jumătate dintre angajați declară că argumentează nevoia pentru un salariu mai mare prin rezultatele bune pe care le-au avut la job, în timp ce aproape 16% menționează volumul de muncă mai mare decât al colegilor și tot atâția sprijinul acordat colegilor pentru a-și rezolva sarcinile de la job. Mai mult, criteriile pe care le iau în calcul pentru a-și justifica nevoia de creștere salarială sunt experiența (63%), evoluția în cadrul jobului (53%), setul de competențe (47%), vechimea (aproape 38%), salariul primit de alți profesioniști din aceeași industrie sau cu același rol (aproximativ 19%) și costul vieții (peste 12%).

Un reper de încredere care poziționează corect experiența profesională a unui candidat pe piața muncii este necesar și celor care își caută un job nou, mai ales că 70% dintre aceștia au menționat că nu știu la ce salariu să se aștepte. În acest sens, cunoașterea salariilor din piață ar da angajaților curajul să își schimbe jobul și să obțină un venit mai mare (31%), le-ar oferi un argument în negocierea cu actualul angajator (22%) și i-ar ajuta să se orienteze către un domeniu cu salarii mai bune și mai multă stabilitate. Aproape 20% spun că ar ajuta întreaga piață a muncii, să nu mai fie diferențe de salarizare între angajații cu roluri similare, mai arată sondajul realizat de platforma de recrutare BestJobs. Dintre cei care au negociat salariul la o ofertă inițială de muncă, 26% au obținut o mărire de 10%, 26% au obținut mai mult de 20%, iar 15% au obținut o majorare de 20% a ofertei salariale inițiale.

În acest context, BestJobs lansează CV Worth / Valoare CV, un instrument online de evaluare a salariilor ce oferă informații actualizate despre media ofertelor salariale din piață. Prin acesta, BestJobs va susține angajații și candidații în negocierea salariilor și îi va ajuta să afle cât ar trebui să câștige pe baza experienței, poziției și competențelor avute, dar și în funcție de orașul în care lucrează. În plus, instrumentul oferă o analiză amplă a pieței din care face parte orice candidat, menționând și principalele beneficii oferite pentru rolul respectiv, astfel încât imaginea să fie completă.

„Prin instrumentul denumit sugestiv CV Worth / Valoare CV, BestJobs răspunde unei nevoi a candidaților, de a avea un argument solid în negociere, în primul rând, dar și de a decide privind traseul lor profesional în funcție de aceste informații. Totodată, un astfel de instrument este util pieței muncii, în general, deoarece elimină diferențele de salarizare între angajații cu roluri similare și sprijină cât mai mult demersurile de transparentizare, dar și perspectivele de creștere individuale, cu scopul de a descoperi mai ușor oportunitățile de joburi potrivite în funcție de domeniu și profil”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Odată cu maturizarea pieței muncii cu privire la transparentizarea salariilor, candidații români rămân deschiși la schimbare și adaptați la tendințe. Astfel, 63% iau în calcul să își schimbe domeniul de activitate în următorii 5 ani și să se reorienteze profesional, iar salariile oferite (62%), oportunitățile mai bune de creștere și dezvoltare profesională (48%), flexibilitatea programului și condițiile de lucru în general (aproximativ 45%) sunt principalele criterii pe care le au în vedere. În plus, pentru a evolua constant în carieră, 56% plănuiesc să își schimbe locul de muncă, în timp ce 53% vor să își atingă obiectivele la job iar 31% să își ia o acreditare sau o certificare.

Sondajul a fost efectuat în perioada februarie - martie pe un eșantion de 1.275 utilizatori de internet din România.

Leul a survolat cu bine turbulențele provocate de criza financiară care a început în Statele Unite (falimentul și preluarea de către stat a Silicon Valley Bank) și a traversat rapid Oceanul până în Țara Cantoanelor, unde a provocat dispariția Credit Suisse, care a fost preluată de către USB, cea mai mare bancă elvețiană.

Conform unor informații apărute în presă, retragerile de la Credit Suisse s-au ridicat zilnic la 10 miliarde de franci elvețieni.

Pentru a stopa acest exod, BNS și autoritatea elvețiană de reglementare s-au implicat și au facilitat preluarea de către USB, cea mai mare bancă locală, a Credit Suisse operațiune care s-a realizat în cursul zilei de duminică.

Francul elvețian nu a fost protejat de această fuziune și s-a depreciat rapid față de euro, astfel că media lui a coborât în piața românească de la 5,0487 lei, la începutul perioadei, la 4,593 lei, la finalul ei.

Volatilitatea cursului monedei unice s-a restrâns în perioada analizată la culoarul 4,9155 – 4,9253 lei. Piața a fost ceva mai agitată lunea aceasta, când tranzacțiile s-au realizat în „dinți de ferăstrău” în culoarul 4,92 – 4,927 lei, iar media a fost stabilită la 4,9219 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă într-un ritm lent, și au atins minimul ultimelor aproape nouă luni, dar se mențineau la maxime care se mai înregistrau în urmă cu 12 ani.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,87 la 6,85%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,220 la 7,19%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 7,58 la 7,56%.

Euro a început săptămâna trecută la 1,0737 dolari, a scăzut la jumătatea ei la minimul acestui an de 1,0523 dolari, iar lunea aceasta a urcat la 1,0632 – 1,0731 dolari.

Revenirea euro poate fi pusă pe seama deciziei BCE de majora rata de referință, cu 50 puncte bază la 3,50%, ceea ce a stimulat apetitul pentru risc, dar și a eforturilor autorităților elvețiene de a rezolva cât mai rapid criza bancară.

Implicarea guvernului britanic și a Băncii Angliei în cumpărarea, cu o liră sterlină, de către HSBC a filialei locale a Silicon Valley Bank și datele economice pozitive, au apreciat lira sterlina iar media stabilită de BNR a crescut de la 5,5536 la 5,6180 lei.

În ultimele două decenii, în momentele în care marile bănci centrale, aflate sub presiunea inflației, au fost nevoite să crească dobânzile de politică monetară, prețul metalului galben s-a inflamat în trei astfel de situații.

La începutul acestei săptămâni, metalul galben a atins vârfuri de 2.010 dolari și se apropie astfel de maximul istoric de 2 072,50 dolari, atins în 2020, respectiv de 1.880 euro, la numai 20 de euro de recordul în moneda unică.

În piața locală prețul gramului de aur a crescut lunea aceasta la 292,9991 lei, la foarte mică distanță de recordul istoric de 293,9846 lei, atins în martie trecut.

Criza existentă în sistemele financiare din Statele Unite și Europa a permis speculatorilor să declanșeze un raliu al prețurilor în cazul monedelor digitale. După de a coborât în urmă cu circa o săptămână aproape de 19.500 dolari, bitcoin a crescut lunea aceasta la 28.528 dolari. La rândul său, ether care a atins, acum două vineri, un minim de 1.375 dolari, s-a apropiat de 1.840 dolari.

Analiza cuprinde perioada 13 – 20 martie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu