Vineri, 29 martie 2023, Liviu Gabriel Mușat, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, alături de Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița a semnat primul contract de finanţare din Programul Regional (PR) Sud-Muntenia (SM) 2021-2027, proiect ce are cea mai mare valoare din istoria Agenţiei. La evenimentul desfăşurat la sediul Consiliului Judeţean Dâmboviţa au mai participat Gabriela Călin, director Autoritatea de Management PR SM 2021-2027, Andreea-Mirela Tache, directorul Cabinetului Directorului General din cadrul ADR Sud-Muntenia şi primarii localităţilor străbătute de drumurile judeţene modernizate prin proiect.

Proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de transport județean prin modernizarea DJ 712 (Pucioasa – Brănești – Vulcana Pandele – Șotânga - Târgoviște), DJ 720 C (Gura Ocniței – Ocnița) și DJ 720”, este finanţat în cadrul Priorităţii 4 - „O regiune mai accesibilă”, componenta dedicată drumurilor judeţene.

Obiectivul general al proiectului: Creşterea gradului de accesibilizare a zonelor rurale şi urbane situate în proximitatea reţelei TEN-T.

Beneficiar: Parteneriatul dintre UAT judeţul Dâmboviţa, în calitate de lider, municipiul Târgovişte şi oraşul Pucioasa, în calitate de parteneri.

Valoare totală proiect: 64.200.627,53 euro

Buget de stat: 8.302.707,87 euro

FEDR: 54.286.936,04 euro

Contribuţia beneficiarului: 1.610.983,62 euro

Rezultate preconizate:

59,83 km - drumuri judeţene reconstruite sau modernizate – din afara TENT-T

127.613.109 pasager-km/an - număr anual de utilizatori de drumuri nou construite, reconstruite, reabilitate sau modernizate

Durată implementării:

52 de luni – de la momentul semnării contractului

De la depunerea proiectului şi până la semnarea contractului, a durat 57 de zile, comparativ cu 306 zile cât dura înainte de descentralizare. Acest lucru demonstrează că descentralizarea către regiuni a programelor, scurtează semnificativ termenul procesului de evaluare până la semnarea contractului.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia este Autoritate de management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 și gestionează peste 1,57 miliarde de euro pentru cetățenii din județele componente ale regiunii - Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 este publicat pe site-ul Agenției, www.adrmuntenia.ro, în secțiunea Despre noi > Activitatea ADR Sud – Muntenia > Dezvoltare regională > 2021-2027 > PR Sud ‐ Muntenia 2021‐2027, link: https://2021-2027.adrmuntenia.ro/program/static/60

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 4 aprilie - 7 iunie 2024, la Centrele APIA, se vor depune Cererile de plată pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic în anul 2024.

Şi în acest an, fermierii vor putea depune Cererea de Plată prin accesarea aplicaţiei IPA-Online din versiunea internet, conform Instrucţiunilor de utilizare IPA-Online (accesibile în aplicaţie).

Dacă cererea de plată cuprinde şi intervenţii din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic şi ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicaţiei IPA- Online.

Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Persoana fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun o singură cerere de plată.

După data limită de depunere a cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Fermierii care nu desfăşoară activitate agricolă nu sunt eligibili la plată pentru suprafeţele/ animalele neconforme.

Fermierii şi alţi beneficiari care primesc plăţi directe sau plăţi anuale prin intervenţii sub formă de plăţi directe şi intervenţii pentru dezvoltare rurală, finanţate din fonduri europene trebuie să respecte normele privind condiţionalitatea pe întreaga exploataţie agricolă (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei) şi pe tot parcursul anului de cerere.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie valabile la data depunerii Cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

ATENŢIE!!! Fermierii pot semna Cererile folosind şi semnătura electronică. În această situaţie este necesar să se anunţe (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcţionarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că se doreşte să se semneze electronic. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicaţia IPA-Online la data depunerii. Angajamentele şi declaraţiile, parte a cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeaşi dată.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii de plată 2024, solicitanţii să verifice încă o dată infomaţiile înscrise şi documentaţia depusă!

Aprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.192 – 2.214 dolari, aproape de maximul istoric de 2.222,39 dolari, atins în 21 martie, au ridicat prețul gramului de aur de la recordul de 323,4240 lei, atins miercuri, la 327,8351 lei.

Față de începutul anului, prețul gramului de aur a crescut cu 27 de lei, evoluție datorată aprecierii unciei de aur care s-a amplificat după ce oficialii Rezervei Federale americane au lăsat de înțeles că sunt pregătiți să reducă rata de referință cu 0,75% până la sfârșitul anului, prin trei operațiuni de tăiere, de la 5,25 – 5,50% la 4,50 – 4,75%. Totodată, menținerea unui nivel ridicat al inflației și situația geopolitică încordată pe plan mondial au obligat băncile centrale să cumpăre aur.

Vânzările de active considerate riscante, precum euro și valutele de la marginea zonei, au provocat deprecieri.

Cursul monedei unice a crescut joi de la 4,9710 la 4,9730 lei iar cotațiile din piață au urcat la 4,972 – 4,974 lei.

Indicii ROBOR se mențin aproape de dobânda de facilitate pentru depozit a BNR, care este de 65

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%, valoare identică cu cea înregistrată în 6 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,08% iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,09 la 6,08%, valori comparabile cu cele din mai 2022.

La rândul ei, Trezoreria se împrumută în apropierea valorii de 6%. Ea a atras joi 1,06 miliarde lei, printr-o licitație cu scadența în octombrie 2026, peste valoarea programată de 500 milioane lei. Randamentul mediu plătit de stat este de 6,13%/an, în condițiile în care BNR prognozează revenirea inflației în culoarul țintă de 2,5±1 punct procentual.

Dobânzile ridicate stimulează cererea străinilor pentru titlurile de stat românești, aceasta fiind una dintre principalele cauze ale stabilității leului. La sfârșitul anului trecut, nerezidenții dețineau 26,7% dintre titlurile de stat, intrările la nivelul întregului an trecut fiind de aproape 34 miliarde lei.

Afirmația unui oficial al Fed conform nu există presiune în sensul reducerii dobânzilor din SUA, a apreciat moneda americană, al cărei curs a urcat de la 4,5892 la 4,6085 lei. Pe piețele internaționale, euro s-a depreciat la 1,0775 – 1,0828 dolari.

Euro a pierdut teren și în fața francului elvețian și ale lirei sterline, iar media acestora a urcat la 5,0914 lei, respectiv 5,8167 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 395,83 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3191 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 68.914 – 70.912 dolari iar ethereum fluctua între 3.466 și 3.592 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Guvernul României a adoptat în şedinţa de astăzi un proiect de act normativ iniţiat de Ministerul Finanţelor, care stabileşte:

- Extinderea perioadei în care nu se vor aplica sancţiuni pentru cei care nu folosesc sistemul RO e-Factura;

- Reglementări privind comercializarea produselor care conţin tutun, destinate inhalării fără ardere.

Ministerul Finanţelor extinde perioada în care nu se aplică sancţiuni pentru nerespectarea termenului-limită de 5 zile lucrătoare prevăzut pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, până la 31 mai 2024.

"Încă de la începutul implementării sistemului RO e-Factura am pus accent pe o colaborare strânsă şi transparentă cu antreprenorii. O nouă decizie care reflectă acest angajament este că am propus extinderea cu două luni a perioadei în care nu se vor aplica sancţiuni pentru contribuabilii care nu emit facturi în sistemul RO e-Factura. De asemenea, anunţ două funcţionalităţi noi în sistem: De acum, aplicaţia poate precompleta o serie de informaţii despre utilizator doar pe baza CUI-ului, pentru ca munca contribuabilului să fie mai uşoară. În plus, aplicaţia simplificată are şi ea o variantă tradusă în limba engleză pentru contribuabilii nerezidenţi înregistraţi în scopuri de TVA ce au obligaţia de raportare a facturilor", a explicat ministrul Marcel Boloş.

De la implementarea sistemului RO e-Factura, Ministerul Finanţelor a avut numeroase discuţii şi întâlniri cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru îmbunătăţirea platformei, iar prelungirea perioadei permite persoanelor impozabile să îşi continue adaptarea procedurilor/sistemelor la noile cerinţe, pentru a evita sancţiunile.

Totodată, reamintim faptul că Ministerul Finanţelor a lansat versiunea simplificată a aplicaţiei e-Factura. Iniţiativa are ca obiectiv principal creşterea accesibilităţii şi uşurinţei în utilizarea instrumentului, pentru toţi contribuabilii din ţară. Versiunea îmbunătăţită vine cu o interfaţă intuitivă şi funcţionalităţi mai uşor de utilizat, astfel încât fiecare utilizator să poată emite facturi în conformitate cu cerinţele fiscale, într-un mod rapid şi eficient.

De asemenea, actul normativ conţine o serie de prevederi în domeniul accizelor, în scopul evitării blocajelor în ceea ce priveşte comercializarea produselor care conţin tutun, destinate inhalării fără ardere.

Astfel, se introduce regimul de marcare cu timbre fiscale şi a produselor care conţin tutun, destinate inhalării fără ardere. Această prevedere contribuie la protejarea sănătăţii publice prin reducerea comerţului ilegal şi a consumului de produse din tutun.

De asemenea, se reglementează obligaţia de a depozita produsele recepţionate doar în spaţiile declarate şi autorizate pentru recepţia produselor. Măsura are scopul de a asigura o mai mare transparenţă şi control asupra lanţului de distribuţie a produselor din tutun.

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna ianuarie 2024 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna ianuarie 2024 cu 13,9% faţă de luna precedentă, şi respectiv cu 26,2% faţă de producţia industrială realizată în luna ianuarie 2023;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 5,2% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 20,1% comparativ cu luna ianuarie 2023;

- creşterea cu 0,3 puncte procentuale a ratei şomajului faţă de luna precedentă şi respectiv cu 0,5 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2023;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 0,7 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi creşterea cu 12,5 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2023;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 6 comparativ cu luna precedentă şi menţinerea la acelaşi nivel faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, scăderea numărului căsătoriilor, al divorţurilor şi menţinerea numărului deceselor sub 1 an la acelaşi nivel faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna ianuarie 2023, a crescut numărul deceselor generale, a scăzut numărul căsătoriilor, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi numărul născuţilor-vii s-a menţinut la acelaşi nivel.

Producţia industrială realizată în luna ianuarie 2024 a înregistrat o scădere de 13,9% comparativ cu luna precedentă.

În luna ianuarie 2024, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,3% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna ianuarie 2024 a scăzut cu 26,2% faţă de producţia industrială realizată în luna ianuarie 2023.

În perioada 1.I.-31.I.2024, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o scădere a producţiei industriale cu 26,2%. Scăderi ale producţiei industriale s-au înregistrat în: fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, părţi şi accesorii pentru maşini de multiplicat.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna ianuarie 2024, a fost de 6690 lei, mai mare cu 6,5% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 26,2% comparativ cu luna ianuarie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5586 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5741 lei în industrie şi construcţii şi de 7740 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna ianuarie 2024, a fost de 4116 lei, mai mare cu 5,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 20,1% comparativ cu luna ianuarie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3653 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3674 lei în industrie şi construcţii şi de 4590 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna ianuarie 2024 a fost de 7976 lei, iar cel net de 4859 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu 4,3%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 94,7% pentru luna ianuarie 2024 faţă de luna precedentă, de 239,7% faţă de octombrie 1990 şi de 106,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii ianuarie 2024, a fost de 48914 persoane, mai mare cu 238 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 695 persoane faţă de luna ianuarie 2023.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,7 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,3 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii ianuarie 2024, era de 4103 persoane, în creştere cu 206 persoane faţă de luna precedentă (+5,3%).  

Comparativ cu luna ianuarie 2023, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 398 persoane (+10,7%).

La sfârşitul lunii ianuarie 2024, femeile reprezentau 48,2% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 427 persoane (10,4% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 112 persoane (2,7% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii ianuarie 2024 era de 3564 persoane, reprezentând 86,9% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (85,1%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie 2024, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,4%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,1% în luna decembrie 2023 şi 4,9% în luna ianuarie 2023).

Pentru femei, rata şomajului în luna ianuarie 2024 a fost de 5,7% (5,4% în luna decembrie 2023 şi 5,1% în luna ianuarie 2023).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna ianuarie 2024 a fost de 5,1% (4,9% în luna decembrie 2023 şi 4,6% în luna ianuarie 2023).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii ianuarie 2024 existau 618 de locuri de muncǎ vacante, din care 314 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 304 erau pentru muncitori (49,2%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna ianuarie 2024, a fost caracterizată de creşterea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, de scăderea numărului căsătoriilor, al divorţurilor şi de menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă.

Comparativ cu luna ianuarie 2023, a crescut numărul deceselor generale, a scăzut numărul căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an. Numărul născuţilor-vii s-a menţinut la acelaşi nivel faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Natalitatea. În luna ianuarie 2024, numărul născuţilor-vii a fost de 194, mai mare cu 41 faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna ianuarie 2023, numărul născuţilor-vii s-a menţinut la acelaşi nivel.

Mortalitatea generală. În luna ianuarie 2024, numărul deceselor înregistrate a fost de 442, mai mare cu 58 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 28 faţă de luna ianuarie 2023.

Mortalitatea infantilă. În luna ianuarie 2024 nu s-a înregistrat nici un deces sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an s-au menţinut la acelaşi nivel faţǎ luna precedentǎ şi au scăzut cu 1 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

 Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -248 persoane în luna ianuarie 2024 (-231 persoane în luna decembrie 2023 şi -220 persoane în luna ianuarie 2023).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna ianuarie 2024, s-au înregistrat 38 căsătorii, mai puţine cu 11 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 10 faţă de luna ianuarie 2023.

Divorţialitatea. În luna ianuarie 2024 s-a înregistrat 1 divorţ, mai puţine cu 31 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 2 faţă de luna ianuarie 2023.

În luna noiembrie 2023, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 52,4 milioane euro şi al importurilor CIF de 26,6 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 25,8 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+17,2%) şi respectiv de (+7,0%) faţă de luna noiembrie 2022, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-22,2%), respectiv de (-26,6%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.XI.2023, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (27,1%), metale comune şi articole din acestea (38,7%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (20,7%), materii textile şi articole din acestea (4,3%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,2%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din        acestea (1,5%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-30.XI.2023, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (4,3%), metale comune şi articole din acestea (46,0%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,9%), materii textile şi articole din      acestea (3,1%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,6%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,4%), mijloace de transport (4,5%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (8,1%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,9%).

În luna ianuarie 2024 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică şi de scăderea numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut numărul de sosiri în structurile de primire turistică, numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi indicele de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna ianuarie 2024, a fost de 1726, mai mare cu 1,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 77,4% comparativ cu luna ianuarie 2023.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 95,9% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna ianuarie 2024, a fost de 2523, mai mic cu 2,7% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 49,8% comparativ cu luna ianuarie 2023.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 96,9% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna ianuarie 2024, a fost de 24,5% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 0,7 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 12,5 puncte procentuale comparativ cu luna ianuarie 2023.

În luna ianuarie 2024, s-au eliberat 21 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 6 faţă de luna precedentă şi menţinându-se la acelaşi nivel faţă de luna ianuarie 2023.

Rata inflaţiei, a fost în luna ianuarie 2024 de 1,10% faţă de luna precedentă şi de 7,41% faţă de luna ianuarie 2023.

Rata lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.01.2024 a fost de 1,1%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,3%)

În luna ianuarie 2024 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+1,34%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,74%) şi tarifele serviciilor (+1,55%).

Turismul și HoReCa se numără printre domeniile cu cele mai multe joburi noi scoase în piață în această perioadă, în condițiile în care angajatorii, atât cei din România, cât și cei din străinătate, au început să se pregătească pentru vârful de activitate din sezonul cald. Astfel, 4.000 de joburi noi au fost postate pentru aceste domenii în ultima lună.

Cu toate acestea, interesul candidaților se menține temperat, la acest lucru contribuind și salariile mici pe care cele două domenii le oferă. Astfel, conform datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 70% dintre angajații din domeniu câștigă sub salariul mediu net pe economie, care, în luna ianuarie, a fost de 4.859 de lei. În funcție de numărul de aplicări, turismul se află pe locul al șaptelea în topul celor mai atrăgătoare domenii pentru candidați, în ultima lună adunând peste 80.000 de aplicări.

Cei mai mulți angajați din turism și HoReCa (36,9%) câștigă salarii cuprinse între 1.900 de lei și 3.000 de lei, iar 33,3% între 3.000 și 4.500 de lei, mai arată datele Salario. În același timp, 22,1% obțin venituri cuprinse între 4.500 și 7.000 de lei, 5,6% între 7.000 și 10.000 de lei pe lună și doar 2%, ajung să depășească suma de 10.000 de lei lunar. Cu o medie salarială de 3.700, respectiv 3.800 de lei net, turismul și HoReCa se plasează în rândul celor mai slab plătite sectoare din economie, alături de call-center / BPO, confecții, saloane de înfrumusețare și sport / wellness.

„Argumentul câștigurilor, dar și faptul că au la dispoziție un număr mare de oportunități similare în afara țării, pe salarii de trei, patru sau chiar cinci ori mai mari au adâncit deficitul de candidați cu care se confruntă angajatorii din turism și HoReCa. În plus, sunt două sectoare afectate și de un nivel ridicat de fluctuație a personalului. În acest context, au fost printre primii care au apelat la soluția importului de candidați, în special din țările asiatice”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs.ro, liderul pieței de recrutare din România.

Un agent de turism câștigă în medie 3.300 lei net pe lună, conform datelor introduse până în acest moment în Salario de către specialiștii care activează în domeniu. Totuși, la veniturile acestuia se mai adaugă comisionul din vânzări sau diverse bonusuri de performanță. În perioada estivală, când și activitatea este mai intensă, aceștia pot chiar să-și dubleze salariul. În plus, ei pot beneficia de reduceri semnificative la achiziționarea unor pachete de vacanță. “De altfel, aceeași regulă se aplică pentru multe dintre pozițiile specific acestor domenii, în condițiile în care, la salariul de bază, se adaugă bacșișul sau comisioanele de vânzări”, mai spune Roxana Drăghici.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din turism și HoReCa, sunt pentru joburile:

• Cameristă – 2.600 de lei
• Barman – 2.800 de lei
• Ospătar - 2.900 de lei
• Ajutor de bucătar - 3.100 de lei
• Brutar / patiser / cofetar – 3.100 de lei

Județele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Turism și HoReCa sunt:

• Bistrița – 2.500 de lei
• Gorj – 2.700 de lei
• Prahova - 2.900 de lei 
• Călărași – 3.000 de lei 
• Caraș-Severin – 3.000 lei

Pe de altă parte, chiar și în județele în care vorbim de valori maxime ale salariului mediu, acestea se situează sub media pe economie:

• București – 4.400 de lei
• Timiș – 4.100 de lei
• Cluj – 3.700 lei
• Brașov – 3.700 de lei
• Constanța – 3.600 lei

În ceea ce privește joburile postate de angajatorii din străinătate pentru aceste domenii, media netă salarială este de 8.000 de lei pe lună.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 25.000 de locuri de muncă. Peste 750.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs.