Conform celui mai recent sondaj realizat de eJobs.ro și Up România, 34% dintre angajați exprimă nemulțumiri în legătură cu jobul lor actual, în timp ce 7% se declară foarte nemulțumiți. La celălalt pol, 54% dintre respondenți spun că sunt mulțumiți, iar 6% foarte mulțumiți de mediul de lucru și de etapa în care se află cariera lor.

Întrebați de ce nu își schimbă jobul pe acest fond de nemulțumiri, 32,3% spun că, deși ar fi tentați să facă acest lucru, nu au găsit încă o variantă mai bună. Lor li se alătură alți 11,8% care consideră că piața nu le oferă alte opțiuni.

26,4% deja caută și aplică la alte joburi și nu vor mai rămâne mult timp în locul în care se află acum, iar 5,9% și-au dat deja demisia și urmează să plece. 7,6% au decis să mai aștepte întrucât consideră că nu este momentul potrivit pentru a face o schimbare de carieră, 5,7% se află într-o zonă de confort și le este greu să facă o schimbare, 4,6% speră că situația actuală se va îmbunătăți, iar 3,4% s-au obișnuit cu oamenii cu care lucrează.

„Salariul este principalul motiv de nemulțumire pe care îl au angajații români, fiind menționat de 67,3% dintre respondenți. Este, de altfel, argumentul care cântărește cel mai greu atunci când decid să accepte o ofertă de job, dar și cel care îi poate stârni cele mai mari nemulțumiri. Lipsa oportunităților de promovare este un alt motiv de frustrare pentru angajați, regăsindu-se în răspunsurile a 29,9% dintre participanții la studiu. Alte motive care i-ar determina să-și părăsească locul de muncă actual sunt relația cu managerul (28,7%), lipsa recunoașterii muncii (25,4%), pachetul de beneficii (22,5%), volumul de muncă (22,4%), relația cu echipa (21,3%), programul de lucru (20,2%) ori lipsa unui echilibru între job și viața personală (19,5%)”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Alte motive menționate în sondaj au mai fost mediul de lucru, proiectele în care sunt implicați, instabilitatea job-ului sau lipsa feedback-ului.

Dacă ar fi, totuși, în punctul de a-și da demisia pentru o altă oportunitate, 43,9% spun că o contraofertă salarială i-ar putea face să se întoarcă din drum. 12,7% s-ar răzgândi dacă angajatorul actual le-ar oferi un pachet de beneficii mai generos. 10,9% ar avea nevoie de o îmbunătățire a condițiilor de lucru, 7,4% de un plan de carieră profesional și 6,8% ar vrea să primească șansa de a lucra pe alte proiecte în cadrul companiei. 15,9% spun că se află într-o etapă în care nimic nu i-ar mai putea face să se răzgândească.

„În lumina acestor constatări, este esențial să subliniem importanța redefinirii conceptului de muncă. Vorbim de o recalibrare necesară în modul în care angajatorii percep beneficiile asociate acesteia. Cu atât mai mult cu cât angajații români au deja o perspectivă destul de clară asupra modului în care ar trebui să arate întreg ecosistemul în care își desfășoară activitatea, fie că vorbim despre mediul de lucru, relația cu managerul sau colegii până la salariul și pachetul de beneficii extrasalariale. Printre acestea din urmă, cardurile de masă rămân în topul preferințelor, fiind apreciate de 52,5% dintre respondenți, care consideră că ar trebui să fie incluse în orice ofertă de angajare. De asemenea, lista de beneficii este completată de abonamentul medical la o clinică privată (35,1%), programul flexibil (33,5%), asigurarea medicală (29%), posibilitatea de a lucra de acasă (26,4%), sau accesul la o platformă de beneficii extrasalariale (25,2%)”,declară Loredana Vătăvoiu, Marketing Director în cadrul Up România.

Cu toată că aproape jumătate dintre respondenți recunosc că sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de jobul actual, 31% cred că interesul și implicarea lor în activitățile pe care le desfășoară în companie sunt mult mai ridicate comparativ cu anii precedenți. În cazul a 14% se observă o ușoară scădere, în timp ce 7% spun că sunt mult mai scăzute. Pentru 29% au rămas constante, iar pentru 19% au crescut. De partea angajatorilor, lucrurile se văd astfel: 38% consideră că între 60% și 80% dintre membrii echipei sunt performanți; 27% observă această performanță în peste 80% dintre colegii lor; la fel de mulți spun că doar 40%-60% dintre membrii echipei sunt performanți, iar 8% remarcă un nivel crescut de performanță în mai puțin de 40% dintre membrii echipei.

„Atunci când vine vorba despre angajatori, principala metodă prin care încearcă să rețină oamenii în companie pe termen lung este legată de crearea unui mediu de lucru plăcut, după cum spun 56,8% dintre companiile participante la același sondaj. 45,5% dintre ei fac și evaluări anuale și măresc salariile în funcție de performanță. 38,2% oferă bonusuri drept recompensă pentru realizări deosebite, iar 36,4% adaptează constant pachetul de beneficii”, detaliază Raluca Dumitra.

Dacă un angajat valoros decide, totuși, să părăsească echipa, 30% dintre manageri spun că încearcă să evite o astfel de pierdere printr-o contraofertă salarială. 20% propun proiecte noi care să-i stârnească interesul, 15% inițiază o discuție despre posibilitățile de avansare, 9% plusează la capitolul beneficii, 7% oferă flexibilitate sau posibilitatea de a lucra de acasă, în timp de 19% consideră că nu îl mai pot motiva în această etapă și, prin urmare, nu întreprind nicio acțiune.

„Sunt tot mai multe companii preocupate de nivelul de satisfacție și de implicare ale angajaților și care verifică anual aceste aspecte. Datele pe care le au arată că salariul este ceea ce apreciază cel mai mult un angajat la locul de muncă. Urmează mediul de lucru, relația cu echipa, stabilitatea jobului, flexibilitatea programului de lucru, recunoașterea și aprecierea muncii și beneficiile extrasalariale”, spune Loredana Vătăvoiu.

Atunci când performanța unui membru al echipei scade, 67% dintre manageri poartă o discuție pentru a încerca să afle motivele, 9% pun la dispoziție training-uri pentru îmbunătățirea abilităților, 8% ajustează sarcinile pentru a se potrivi cu obiectivele individuale, iar 7% implementează un plan de mentorat sau de coaching. 7% reevaluează programul de muncă și 4% oferă sesiuni regulate de feedback.

Sondajul a fost realizat în perioada martie – aprilie 2024, pe un eșantion de 4.086 de angajați și 380 de companii.

Din 8 aprilie, Ministerul Economiei Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a dat start înscrierilor în cadrul programului #ConstructPLUS! Mai exact, până miercuri, 8 mai 2024, IMM-urile și întreprinderile mari, cu personalitate juridică, vor putea aplica pentru obținerea de granturi nerambursabile, în scopul înființării și/sau dezvoltării capacităților de producție pentru materiale de construcție.

Valoarea maximă a ajutorului de stat regional nerambursabil este de 50 milioane de euro, dar nu mai mult de 75% din costurile eligibile totale ale proiectului investiției și fără a depăși intensitatea prevăzută în Harta Regională autorizată de Comisia Europeană și aprobată, la nivel național, prin HG nr. 311/2022, cu modificările și completările ulterioare. Bugetul alocat programului ConstructPlus, pentru anul curent, este echivalentul în lei a 149 milioane de euro.

La analiza Cererilor de acord pentru finanțare și a documentației atașate acestora se vor lua în considerare situațiile financiare aferente anilor 2020 – 2022. Obligația prezentării situațiilor finaciare nu se aplică întreprinderilor nou-finanțate, definite la art. 3, pct 19 din OUG 68/2023.

Cererile de acord pentru finanțare, însoțite de documentele justificative, se vor transmite de către aplicanți la Registratura MEAT (Calea Victoriei nr. 152, Sector 1, București), fiind necesară următoarea mențiune pe plic: Direcția Politici Industriale și Finanțări pentru Industrie – O.U.G. nr. 68/2023.

Mai multe detalii aici https://economie.gov.ro/start-inscrierilor-in-cadrul-programului-constructplus-imm-urile-si-intreprinderile-mari-pot-aplica-pentru-granturi-nerambursabile-in-valoare-maxima-de-50-milioane-de-euro/

Guvernul României a luat în considerare dificultatea încadrării / stabilirii "întreprinderilor legate" în calculul plafonului de 500.000 euro pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor evidenţiată de mediul de afaceri, dar şi de organizaţiile profesionale și ţinând cont de faptul că menţinerea definirii "întreprinderilor legate", potrivit prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, care este complexă şi necesită interpretare calitativă, fapt pentru care a emis Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 31/2024 din 28 martie 2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, iar la art.  XXV se precizează:

– Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

– La articolul 47, alineatul (1^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

– "(1^1) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. c) limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, iar elementele care se iau în calcul sunt cele care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53. În sensul prezentului titlu, persoana juridică română este legată cu o altă persoană dacă există oricare dintre următoarele raporturi:

– a) persoana juridică română care verifică condiţia deţine la o altă persoană juridică română, direct şi/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, sau aceasta are dreptul de a numi sau de a revoca administratorul/majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere al acelei alte persoane juridice române;

– b) persoana juridică română care verifică condiţia este deţinută de o altă persoană juridică română, direct şi/sau indirect, cu peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, sau, la persoana juridică română care verifică condiţia, această altă persoană juridică română are dreptul de a numi sau de a revoca administratorul/ majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere;

– c) persoana juridică română care verifică condiţia este legată cu o altă persoană juridică română dacă o persoană deţine, în mod direct şi/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, sau are dreptul de a numi sau de a revoca administratorul/majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere atât la prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua persoană juridică.

În situaţia în care persoana care deţine titlurile de participare/drepturile de vot sau de numire/revocare este o persoană juridică română, persoana juridică română care verifică condiţia cumulează şi veniturile acestei persoane;

– d) persoana juridică română care verifică condiţia dacă are unul sau mai mulţi acţionari/asociaţi care deţin, direct şi/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale acestei persoane juridice române, acţionari/asociaţi care desfăşoară şi activitate economică prin intermediul unei persoane fizice autorizate/ întreprinderi individuale /întreprinderi familiale/altei forme de organizare a unei activităţi economice, fără personalitate juridică, autorizată potrivit legilor în vigoare.

În această situaţie, veniturile înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile sau norma anuală de venit, stabilită/ajustată/redusă, potrivit prevederilor titlului IV, ale/a persoanei fizice autorizate/întreprinderii individuale/întreprinderii familiale/altei forme de organizare a unei activităţi economice fără personalitate juridică, autorizată potrivit legilor în vigoare, se cumulează cu cele realizate de persoana juridică română/alte întreprinderi legate."

La articolul 52, după alineatul (5^1) se introduce un nou alineat, alin. (5^2), cu următorul cuprins:

– "(5^2) În aplicarea prevederilor alin. (5^1), împreună cu veniturile întreprinderilor legate cu microîntreprinderea care se găseşte în situaţia prevăzută la art. 47 alin. (1^1) lit. d) se cumulează şi o pătrime din norma anuală de venit stabilită/ajustată/redusă pentru anul fiscal curent a persoanelor fizice autorizate/întreprinderilor individuale/întreprinderilor familiale/altor forme de organizare a unei activităţi economice fără personalitate juridică, autorizate potrivit legilor în vigoare, care datorează impozit pe baza normei anuale de venit, potrivit prevederilor titlului IV."

Prevederile art. XXV pct. 3 şi 4 se aplică pentru verificarea condiţiei de la art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv pentru încadrarea ca microîntreprindere în anul fiscal 2024.

Potrivit art. XLV din O.U.G. nr. 23/2024 - pentru anul 2024, termenul prevăzut la art. 55 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 227/2015 se prorogă până la data de 15 aprilie 2024 inclusiv, iar contribuabilii care au comunicat organelor fiscale competente aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgentă, depun, după caz, o nouă declaraţie de menţiuni pentru încadrarea în condiţiile prevăzute la art. 47 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Ionica Păduraru

Șef administrație                                                   

Creșterea în martie a prețurilor din Statele Unite cu 3,5% a redus semnificativ pariurile pe o scădere a dobânzilor de către Rezerva Federală iar moneda americană s-a apreciat cu rapiditate, ea fiind considerată drept un „refugiu” în perioadele complicate pe plan internațional.

Investitorii și-au restrâns plasamentele pe activele considerate riscante, cum sunt euro și monedele de la marginea zonei, iar moneda unică s-a depreciat vineri până la 1,0623 dolari, iar cursul monedei americane a urcat la 4,6645 lei, o medie mai mare fiind atinsă la începutul lui noiembrie trecut.

Afirmația făcută lunea aceasta de oficialii de la Teheran că nu va urma un nou atac asupra Israelului și întârzierea unui răspuns armat din partea Ierusalimului a calmat într-o anumită măsură piețele internaționale. Euro s-a tranzacționat în culoarul 1,0633 – 1,0665 dolari iar media bancnotei verzi a fost stabilită la 4,6664 lei.

Aprecierea monedei americane și a metalului galben, care a atins un maxim istoric de 2.431,90 dolari/uncie, au ridicat la sfârșitul săptămânii trecute prețul gramului de aur la un nou record de 359,6861 lei, pentru ca luni prețul să fie stabilit la 352,3272 lei, după ce uncia a scăzut la 2.344,90 – 2.363,40 dolari.

De la un prag de rezistență de 2.300 dolari/uncie, care a fost depășit rapid, analiștii văd acum atingerea unei valori de 3.000 dolari până la sfârșitul anului, efect al creșterii aversiunii față de risc.

Creșterea metalului galben este pusă și pe seama majorării de către băncile centrale ale propriilor rezerve. Recordmenă este cea a Chinei, care și-a majorat rezerva anul trecut cu 200 de tone. La rândul lor, India și Turcia sunt mari cumpărători, dorința lor fiind de a-și reduce expunerea la dolarul american, înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite. Un eventual nou mandat al lui Donald Trump ar crește vulnerabilitatea la eventuale sancțiuni economice.

Cursul euro a crescut de la 4,9678 lei, minim al ultimelor cinci săptămâni, în ședința de lunea trecută, la 4,9737 lei, la începutul acestei săptămâni, maximul ultimelor patru săptămâni, iar cotațiile au urcat la 4,972 – 4,974 lei.

BNR anunță tot mai des că „nu s-au înregistrat tranzacții pe piața monetară interbancară”, în condițiile în care există zilnic un excedent de peste 40 miliarde lei, iar băncile comerciale preferă să-l plaseze în depozite la BNR, unde primesc o dobândă de 6%/an.

O primă schimbare ar putea apare după data de 13 mai, când se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Analiștii anticipează o primă tăiere a dobânzii de referință cu un sfert de punct procentuale, în cazul în care inflația își va menține tendința descendentă. În martie, rata anuală a inflației a scăzut la 6,61%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, de la 7,23% în februarie.

Până atunci, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, va stagna la 6,05%, cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Aversiunea față de risc a apreciat francul elvețian de la 5,0608 lei, la începutul săptămânii trecute, la 5,1044 lei, la începutul celei prezente. Media lirei sterline a fost stabilită lunea aceasta la 5,8274 lei.

Bitcoin a scăzut duminică la circa 61.600 dolari, pierderea săptămânală fiind de circa 15%. Luni, criptomoneda a urcat la 64.779 – 66.864 dolari iar ethereum se tranzacționa între 3.108 și 3.277 dolari.

Analiza cuprinde perioada 8 – 15 aprilie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Posibilitatea extinderii conflictului militar dintre Israel și Iran la nivelul întregului Orient Mijlociu, a redus cererea de active riscante, în timp ce dolarul a cunoscut o apreciere consistentă.

Euro s-a depreciat marți la 1,0602 – 1,0648 dolari ceea ce a ridicat media monedei americane de la 4,6664 la 4,6818 lei, un curs mai ridicat fiind înregistrat în 1 noiembrie trecut.

Moneda unică se tranzacționa în piața locală în culoarul 4,974 – 4,977 lei iar media ei a crescut de la 4,9737 la 4,9763 lei, la 0,2 bani de maximul istoric atins în urmă cu 11 luni.

Marți, a fost publicată minuta ședinței de politică monetară a BNR, care atenționează asupra faptului că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro sunt în continuare ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând dezechilibrul extern considerabil și tendința recentă de reaccentuare a acestuia, precum și execuția bugetară din primele două luni ale anului și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, dar și actualele tensiuni geopolitice. S-a apreciat că în perspectivă apropiată dominante ca influență vor rămâne totuși atractivitatea relativă încă ridicată a plasamentelor în monedă națională și expectațiile privind perspectiva ratelor dobânzilor reprezentative ale băncilor centrale majore”.

Standard & Poor's a reconfirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă, note care se află la un singur pas de categoria junk (gunoi).

Cu o lună înainte de următoarea ședință de politică monetară a BNR, de la care se așteaptă o decizie de tăiere cu un sfert de punct procentual a ratei de referință, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Majorarea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o pe aceasta față de euro iar cursul ei a urcat de la 5,1094 la 5,1289 lei. Media lirei sterline a crescut marginal la 5,8284 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 356,8240 lei, creșterea fiind limitată de faptul că metalul galben se tranzacționa în culoarul 2.362,40 – 2.389,30 dolari, sub recordul de 2.431,90 dolari atins vinerea trecută, când prețul a atins maximul istoric de 359,6861 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 394,88 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3197 zloți/euro.

Încrederea în criptomonede s-a erodat iar bitcoin s-a depreciat marți la 61.773 – 63.906 dolari iar ethereum la 3.000 – 3.126 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Joi, 11 aprilie 2024, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (AM POR) a emis instrucțiunea cu numărul 214, prin care aduce noi clarificări beneficiarilor proiectelor implementate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Conform noilor prevederi, pentru proiectele finalizate la 31 decembrie 2023, se accepta ca procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor sa fie încheiat ulterior datei de 31 decembrie 2023.

Pentru dotări/utilaje/echipamente achizitionate prin contracte de lucrări/furnizare, respectiv materiale decontate în baza Ordinului MLPDA nr. 4141/2020 pentru care s-au solicitat cheltuieli eligibile prin ultima cerere de rambursare depusă în cadrul proiectelor încadrate în categoria nefinalizate, nefuncționale și etapizate, se va avea în vedere existenta proceselor verbale de predare-primire și de recepție întocmite până la data de 31 decembrie 2023. Verificarea acestora la faţa locului se va face pe baza documentelor existente, urmând ca punerea în funcţiune să fie verificată în cadrul vizitelor finale efectuate la momentul încheierii perioadei extinse de implementare acordate în temeiul OUG 36/2023.

În vederea identificării corespunzătoare a activităților realizate până la 31 decembrie 2023, în cadrul proiectelor încadrate în categoriile nefinalizate, nefuncționale și etapizate, beneficiarii acestora vor transmite OI prin intermediul SMIS 2014+, modulul Comunicare, până cel mai târziu la 31 mai 2024, centralizatorul situațiilor de lucrări realizate și/sau centralizatorul echipamentelor/dotărilor achiziționate și/sau centralizatorul serviciilor prestate până la 31 decembrie 2023.

În termen de maxim 30 zile calendaristice de la data încheierii perioadei extinse de implementare acordate în temeiul OUG 36/2023, în vederea realizării unei piste de audit adecvate a cheltuielilor efectuate pentru proiectele nefinalizate și nefuncționale, etapizate, beneficiarii vor transmite la OI, prin SMIS 2014+, modulul Comunicare, documentele menţionate în instrucţiune.

Instrucțiunea nr. 214 poate fi descărcată de pe site-ul dedicat implementării POR 2014-2020 în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, https://2014-2020.adrmuntenia.ro, secțiunea Program > Documente, titlul „Instrucțiuni”, link:http://https://2014-2020.adrmuntenia.ro/download_file/article/1859/instructiunea214.zip