După aprobarea schemei de ajutor de stat IMM Plus de către Comisia Europeană la 9 aprilie a.c., a fost publicat Ordinul comun care stabilește plafoanele de garantare pe componente, regulile de gestionare a plafoanelor de garantare, plata ajutoarelor de stat specifice fiecărei componente din cadrul schemei de ajutor de stat, precum și convențiile de garantare și plată a grantului și convențiile de implementare.

„Odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului comun, putem spune că schema de ajutor de stat IMM Plus este oficial operațională. Astfel, se pot demara procedurile pentru ca de la începutul lunii mai cei 12,5 miliarde lei alocați de către Guvern să poată fi accesați de către antreprenori și autoritățile locale. Asigurăm accesul la finanțare al firmelor care nu dispun de sumele necesare pentru proiectele de investiții sau pentru continuarea activității, care pot aplica pentru garanții, dobânda și comisioanele fiind asigurate de către noi. Această măsură se adaugă pachetului de sprijin dedicat mediului de afaceri și stimulării economiei prin care oferim acces la finanțare pentru IMM-urile românești. Vorbim de setul de măsuri pe care Ministerul Finanțelor l-a inițiat în această primăvară, respectiv măsurile de subvenționare a diferenței de creștere a accizei la motorină, subvenționarea creșterii dobânzii ROBOR pentru cei care au accesat credite pentru IMM Invest și schema de granturi pentru investițiile de peste 50 de milioane de lei pentru crearea de locuri de muncă și capitalizarea mediului de business”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Bugetul este de maximum 12,5 miliarde lei, iar garanțiile se vor acorda în limita unui plafon de 11,1 miliarde lei, pentru 11.500 beneficiari.

Schema de ajutor de stat IMM PLUS și a componentelor acesteia: IMM ROMÂNIA PLUS, AGRO PLUS, IMM PROD PLUS, CONSTRUCT PLUS, INNOVATION PLUS și RURAL PLUS, valabilă până la 30 iunie 2024, a fost apbrobată prin OUG nr.18/2024. Schema de ajutor de stat va facilita accesul la lichidități al întreprinderilor mici și mijlocii, al întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie și al întreprinderilor mari a căror activitate economică a fost afectată de conflictul armat din Ucraina. Totodată, prin implementarea Programului IMM PLUS se încurajează dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie și a unităților administrativ-teritoriale, care realizează proiecte de investiții în sectorul construcțiilor.

Alocarea pe programe

Din plafonul total de 11,1 miliarde lei, al garanțiilor care pot fi acordate până la 30 iunie 2024, 9,12 miliarde lei, se alocă astfel:

Fondului National de Garantare a Creditelor Pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (F.N.G.C.I.M.M.) se alocă integral plafonul de 5,892 miliarde lei pentru componenta IMM ROMÂNIA PLUS;

Pentru componenta AGRO PLUS, plafonul total de 127,630 milioane lei, se alocă 27,630 milioane lei Fondului de Garantare a Creditului Rural (F.G.C.R.) și 100 de milioane F.N.G.C.I.M.M;

Pentru componenta IMM PROD PLUS, plafonul total de 1 miliard lei, se alocă integral F.N.G.C.I.M.M.;

Pentru componenta CONSTRUCT PLUS, plafonul total de 2 miliarde lei, se alocă F.N.G.C.I.M.M. se alocă 900 de milioane pentru subcomponenta IMM CONSTRUCT PLUS și 100 de milioane lei pentru subcomponenta UAT CONSTRUCT PLUS. De asemenea, suma de 900 de milioane lei pentru subcomponenta IMM CONSTRUCT PLUS, se alocă Fondului Român de Contragarantare (F.R.C) și suma de 100 de milioane pentru subcomponenta UAT CONSTRUCT PLUS;

Pentru componenta INNOVATION PLUS, plafonul total de 100 de milioane, se alocă integral F.R.C.. Diferenta de 1,198 miliarde lei dintre plafonul total al Programului IMM PLUS a fost alocată prin Ordinul comun MF/MADR nr.662/128/2024 componentei RURAL PLUS administrată de F.G.C.R.

Cum se acordă sprijinul

Ajutorul de stat este sub formă de garanţii de stat, în procent de maximum 90% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat.

Pentru creditele/liniile de credit valoarea maximă a finanţărilor acordate unui beneficiar nu poate depăşi 5 milioane lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 10 milioane lei pentru creditele de investiţii. Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăşi 10 milioane lei.

Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului și acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăşi 5 milioane lei.

Durata maximă a finanţărilor este de 72 de luni, în cazul creditelor de investiţii iar în cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru durata maximă a finanţărilor este de 36 de luni.

În cazul creditelor de investiţii instituţiile de credit pot acorda, la începutul perioadei de creditare, la solicitarea beneficiarilor, o perioadă de graţie de maximum 18 luni pentru rambursarea principalului.

Pentru a spori atractivitatea programului si pentru a veni in sprijinul benefeficiarilor Programului costul total al creditelor acordate în cadrul Programului IMM PLUS, se compune din rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 1,5% pe an pentru creditele de investiții și ROBOR la 3 luni plus o marja de maximum 1,9% pe an pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru.

De asemenea, Ministerul Finanțelor subvenționează valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare în procent de 100% pentru întreaga perioadă de valabilitate a garanției și dobânzile aferente creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru și a creditelor pentru investiții pe o perioada de maximum 12 luni de la data acordării creditului.

În termen de 7 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a ordinului, instituțiile de credit transmit F.N.G.C.I.M.M., F.G.C.R. sau F.R.C., după caz, cererile de înscriere în program, precum și solicitările de alocare de plafoane de garantare în funcție de nivelul estimat al finanțărilor pe care le vor acorda până la 30 iunie 2024 inclusiv, în cadrul componentelor Programului IMM PLUS, precum și nivelul costurilor totale pe care le vor aplica finanțărilor în cadrul componentelor programului.

ANAF a publicat pe portalul propriu, la rubrica Asistență contribuabili/Ghiduri curente si alte materiale informative, Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute de persoanele fizice care realizează venituri din închirierea și subînchirierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal.

Într-o manieră accesibilă și simplificată, ghidul conține informații utile privind definirea veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, contractul de locațiune și înregistrarea fiscală a acestuia, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), modalitățile de plată ale impozitului și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și referitor la taxa pe valoarea adăugată ori sancțiuni.

Materialul informativ integral poate fi consultat la următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid%20chirii%202024.pdf.

Contribuabilii pot obține informații suplimentare:

- accesând portalul ANAF, www.anaf.ro;

- telefonic, la Serviciul central de asistență contribuabili – Contact-center, la numărul de telefon: 031.403.91.60;

- la structurile de asistență pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

Relativul calm din Orientul Mijlociu, unde Israelul a întârziat răspunsul armat după ce a fost atacată de Iran, a redus într-o anumită măsură aversiunea față de risc.

Astfel, leul și-a consolidat titlul de „cea mai stabilă monedă” de la marginea zonei euro iar cursul monedei unice a egalat cursul stabilit marți de 4,9763 lei, față de 4,9754 lei, în ședința de miercuri. Tranzacțiile se realizau între 4,975 și 4,977 lei.

Se observă testarea continuă a depășirii maximul istoric de 4,9783 lei atins în urmă cu circa un an.

Un raport recent al BCR estimează pentru finalul acestui an un curs al euro de „5,05 cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”.

Valoarea estimată de cei de la BCR este apropiată de media de 5 lei/euro pentru acest an din ultima proiecție a Comisiei Naționale de Prognoză.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a încremenit la 6,05%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 se situează până la sfârșitul lunii iunie la 5,90%/an.

Dobânzile mai mari cerute de investitorii în titlurile de stat a făcut ca Trezoreria să se împrumute joi cu 600,5 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat scadentă în 2030 la un randament mediu de 6,61%/an. Volumul programat al licitației a fost de 600 milioane lei.

După încercarea de marți de scădere sub pragul de 1,06 dolari

Moneda elvețiană s-a depreciat față de cea europeană iar media ei a alunecat la 5,1291 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut la 5,8158 lei, după ce s-a anunțat faptul că inflația din Marea Britanie a scăzut în martie la 3,2%, față de 3,4% în luna precedentă. Tendința s-ar putea modifica, în condițiile în care o partea pieței consideră că Banca Angliei ar putea întârzia momentul primei tăieri a ratei de referință.

Ușoara depreciere a metalului galben la 2.372,50 – 2.384,60 dolari/uncie și a monedei americane, au coborât prețul gramului de aur la 356,8680 lei.

Moneda poloneză a profitat de scăderea aversiunii față de risc iar media ei s-a întărit la 4,3309 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat marginal la 393,76 forinți/euro.

Bitcoin a testat scăderea sub pragul suport de 60.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 60.847 – 63.081 dolari, cu câteva zile înainte de operațiunea prin care recompensele primite de „mineri” vor fi înjumătățite. Ethereum fluctua între 2.954 și 3.066 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027, a lansat vineri, 19 aprilie 2024, apelul de proiecte destinat învățământului primar şi secundar din regiunea Sud-Muntenia.

Apelul de proiecte aferent Ghidului solicitantului „ Sprijin acordat învățământului PRIMAR ȘI SECUNDAR pentru îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online”, Prioritatea 5 - O regiune educată, Obiectiv Specific RSO 4.2 - Îmbunătățirea accesului la servicii și favorabile incluziunii și de calitate în educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online, din cadrul Programului Regional Sud-Muntenia 2021-2027, Operaţiunea B destinată învățământului primar şi secundar.

În cadrul apelului de proiecte vor fi finanțate:

- Construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ consolidarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii educaţionale publice pentru învăţământul primar și secundar;

- Construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ consolidarea/ extinderea/ dotarea campusurilor școlare pentru învăţământul primar și secundar;

- Construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ consolidarea/ extinderea/ dotarea spații pentru Programul Școală după Școală pentru învătământul primar și secundar;

- Construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ consolidarea/ extinderea/ dotarea centrelor de excelență pentru învăţământul primar și secundar;

- Construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ consolidarea/ extinderea/ dotarea palatelor și cluburile copiilor pentru învăţământul primar și secundar.

- Construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ consolidarea/ extinderea și dotarea infrastructurii sportive asociate unităților de învăţământ publice;

- Construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ consolidarea/ extinderea și dotarea infrastructurii de artă asociate unităților de învățământ publice;

- Construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ consolidarea/ extinderea și dotarea infrastructurii centrelor de pregătire sportivă stabilite pe lângă școli sau instituții de învățământ publice.

- Achiziționarea de autobuze/ microbuze școlare pentru școlile din mediul rural, din localități greu accesibile și care se confruntă cu un declin al populației școlare

- Dezvoltarea de aplicații și soluții în vederea digitalizarii procesului educațional, precum și dotarea cu echipamentele necesare;

- Comunicarea și vizibilitatea aferente proiectului în conformitate cu prevederile contractului de finanţare și cu prevederile Ghidului de Identitate Vizuală;

Activitățile de tip FSE+, fiind activități conexe în cadrul proiectelor, menite să prevină segregarea școlară, care sunt favorabile incluziunii în educație, în special pentru elevii ce provin din grupurile marginalizate pe criterii de etnie, dizabilități și cerințe educaționale speciale, statutul socio-economic al părinților/familiilor.

Solicitanţi eligibili:

UAT-uri din regiunea Sud-Muntenia, din mediul urban și rural;

Instituții ale administrației publice locale aferente UAT-uri din regiunea Sud-Muntenia, din mediul urban și rural;

Forme asociative între unităţile administrativ-teritoriale şi instituții ale administraţiei publice locale aferente UAT-urilor. Liderul asociației va fi reprezentat de unitatea administrativ-teritorială.

Bugetul alocat apelului de proiecte 13.324.584,03 euro, din care:

• FEDR – 6.393.135,42 euro;

• Buget de Stat – 6.931.448,61 euro.

Perioada de depunere a proiectelor:

• 19 iunie 2024, ora 08:00;

• 19 decembrie 2024, ora 17:00.

Pregătirea cererilor de finanţare se va realiza în baza documentelor publicate pe site-ul programului întrucât sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+ nu permite vizibilitatea apelului de proiecte înainte de data de începere a depunerii proiectelor.

Apelul este de tip competitiv cu depunere continuă și cu termen limită de depunere 19 decembrie 2024, ora 17:00.

Mai multe detalii puteți afla accesând link-ul următor: https://2021-2027.adrmuntenia.ro/prsmid4542b--sprijin-acordat-invatamantului-primar-si-secundar-pentru-imbunatati/apel/53

Operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale care funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, au obligația de a le dota cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF) prevăzute la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 11/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea unor termene.

Astfel, începând cu data de 01 octombrie 2024, operatorii economici, care nu vor respecta obligația de a asigura dotarea automatelor comerciale cu AMEF în vederea transmiterii datelor fiscale către sistemul informatic al ANAF, vor fi sancționați cu:

► amendă de la 8.000 de lei la 10.000 de lei;

► confiscarea sumelor nejustificate;

► suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu AMEF și prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 28/1999, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Calmul temporar existent între atacul Iranului asupra statului evreu și momentul în care Israelul va răspunde cu aceeași monedă, a redus aversiunea față de risc dar și prețul petrolului. Cursul euro a scăzut miercuri de la 4,9763 la 4,9754 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au înghesuit în culoarul 4,975 – 4,976 lei.

Evoluția leului nu a fost influențată de anunțul făcut de Eurostat. Conform biroului european de statistică, România a avut în luna martie cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de 6,7%, față de media la nivelul U.E. de 2,6%.

În acest context, atrag atenția declarațiile unui membru al CA al BNR. În privința unei prime reduceri a dobânzii de referință, Cristian Popa a afirmat într-un interviu că sunt necesare „cel puţin două luni consecutive de progrese substanţiale în ceea ce priveşte dezinflaţia, înainte de a putea să începem relaxarea (…) La acest moment, nu este deloc clar dacă condiţiile vor permite începutul procesului de normalizare în luna mai”. Dl Popa a precizat de asemenea că politica monetară a BNR este influențată de „politica fiscală, politica veniturilor şi evoluţiile de pe piaţa muncii” și acestea vor ridica provocări importante în perioada următoare.

BNR continuă să informeze că „nu s-au înregistrat tranzacții pe piața monetară interbancară”, fapt care se reflectă în faptul că indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 se situează până la sfârșitul lunii iunie la 5,90%/an.

Euro se aprecia ușor la 1,0606 – 1,0650 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,6818 lei, maximul ultimelor aproape 6 luni, la 4,6739 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,1289 la 5,1301 lei, profitând de statul de „monedă refugiu”. Media lirei sterline a urcat marginal la 5,8294 lei.

Aprecierea metalului galben la 2.372,20 – 2.394,80 dolari/uncie a ridicat prețul gramului de aur la 359,4100 lei, aproape de maximul istoric de 359,6861 lei, atins vinerea trecută.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 393,4 forinți/euro, în schimb a celei poloneze s-a depreciat la 4,3353 zloți/euro.

Volatilitatea bitcoin s-a redus la 62.132 – 64.481 dolari iar a ethereum la 3.017 – 3.122 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu