Românii pot investi, începând de luni, 15 aprilie, în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani, cu dobânzi anuale de 6% și, respectiv, 6,85%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Cum economisești

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 15 aprilie 2024 – 9 mai 2024 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 15 aprilie 2024 – 10 mai 2024 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

Între 15 aprilie 2024 – 9 mai 2024 în mediul urban și 15 aprilie 2024 – 8 mai 2024 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Un ghid pentru cei care vor să economisească prin intermediul Tezaur este disponibil AICI https://mfinante.gov.ro/ro/web/trezor/ghid-tezaur-online

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

Ușoara majorare a aversiunii față de risc a depreciat monedele din regiune, inclusiv leul. În schimb, prețul gramului de aur a scăzut după mai multe recorduri consecutive. Cursul euro a crescut de la 4,9682 la 4,9692 lei, iar tranzacțiile se efectuau în culoarul 4,967 – 4,969 lei, valori identice cu cele de marți.

Este de așteptat ca până în data de 13 mai, zi în care se va desfășura următoarea ședință de politică monetară, este de așteptat ca BNR să publice tot mai des faptul că „nu s-au înregistrat tranzacții pe piața monetară interbancară”. Această situație se datorează faptului că lichiditatea din piață este excedentară chiar și în cazul băncilor mai mici.

Majoritatea analiștilor anticipează pentru luna viitoare o primă tăiere de un sfert de punct procentual a dobânzilor de referință și a celei pentru facilitatea de depozit, la 6,75%, respectiv 5,75%, ceea ce va împinge în jos și indicii ROBOR.

Miercuri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Înainte de publicarea cifrelor privind indicele prețurilor de consum din Statele Unite și a minutei (Beige Book) ultimei întâlniri a Rezervei Federale americane, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 5,25 – 5,50%, volatilitatea euro s-a îngustat la 1,0848 – 1,0866 dolari, valori apropiate de cele de marți. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,5729 la 4,5748 lei.

Media francului elvețian a urcat la 5,0644 lei iar cea a lirei sterline la 5,8075 lei.

Metalul galben a scăzut la jumătatea acestei săptămâni la 2.344 – 2.360 dolari/uncie, după un șir de recorduri, ultimul de 2.365,40 dolari fiind atins marți. În piața locală, prețul gramului de aur a coborât de la maximul istoric de 347,5290 lei la 345,4062 lei.

Valoarea ridicată a aurului este pusă de specialiști pe seama achizițiilor făcute de marile bănci centrale dar și pe cererea venită din partea populației din China, în lipsa unor alternative, cu piața de valori și sectorul imobiliar în criză, ceea ce a făcut ca agenția Fitch să reducă perspectiva pentru ratingul de credit suveran al Chinei, invocând existența riscurilor la adresa finanţelor publice, deficitul public general urmând a creşte anul acesta la 7,1% din PIB, de la 5,8% în 2023.

Monedele din regiune pierdeau teren în fața celei unice. Media celei maghiare s-a depreciat la 390,39 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,2641 zloți/euro.

Bitcoin se deprecia la 68.515 – 69.558 dolari iar ethereum aluneca la 3.468 – 3.551 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a coborât în luna martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,81%, cele nealimentare cu 8,06%, iar serviciile cu 10,20%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate joi.

Serviciile poştale, detergenţii şi medicamentele se află în topul scumpirilor înregistrate în martie 2024, comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În martie 2024, preţul serviciilor poştale a urcat cu 26,94%, comparativ cu martie 2023, cel al detergenţilor cu 24,36%, iar cel al medicamentelor cu 23,70%.

În ceea ce priveşte mărfurile alimentare, acestea s-au scumpit, în medie, cu 2,81% comparativ cu martie 2023. Cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat la conserve din fructe (12,35%), alte produse alimentare (10,75%) şi carne de bovine (10,30%).

Ieftiniri au fost consemnate la făină (-30,59%), produse de morărit (-29,03%) şi la mălai (-27,02%).

Faţă de luna februarie 2024, cel mai mult s-au scumpit margarina (4,97%), cartofii (2,11%) şi alte legume şi conserve de legume (1,89%).

Pe de altă parte, untul a fost mai ieftin cu 3,72%, în martie 2024 faţă de februarie 2024, zahărul cu 2,42% şi ouăle cu 1,83%.

La capitolul mărfuri nealimentare, în martie 2024, faţă de martie 2023, cel mai mult s-au scumpit detergenţii, cu 24,36%, medicamentele, cu 23,70%, şi articolele medicale 20,89%. Energia electrică s-a ieftinit cu 0,94%.

Faţă de luna precedentă, în martie 2024, detergenţii au costat mai mult cu 2,09%, energia a consemnat un plus de 1,67%, iar articolele chimice au fost mai scumpe cu 1,38%. Potrivit INS, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

În ceea ce priveşte serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele pentru serviciile poştale cu 26,94%, apă, canal şi salubritate - plus 16,37%, şi serviciile de îngrijire medicală, cu 13,79%. Nici la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

În martie 2024, faţă de luna anterioară, scumpiri au fost consemnate la serviciile de transport aerian (5,59%), cele de îngrijire medicală (1,32%) şi la reparaţiile auto, electronice şi lucrări foto (1,12%). În schimb, serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 0,07%.

Sursa www.agerpres.ro

Creșterea inflației din Statele Unite a înmulțit plasamentele în moneda americană și a depreciat activele considerate riscante, cum sunt monedele de la marginea zonei euro.

Miercuri, după închiderea pieței locale au fost publicate datele referitoare la evoluția prețurilor din SUA. Acestea au crescut în martie cu 3,5%, ceea ce produs joi scăderea cotațiilor euro la 1,0726 – 1,0750 dolari, față de un maxim de 1,0871 dolari, atins marți. În piața locală, cursul monedei americane a sărit de la 4,5748 la 4,6322 lei.

Investitorii și-au redus pariurile pe o scădere a dobânzilor de către Rezerva Federală în iunie și mizează acum pe o singură reducere în cursul acestui an.

Cursul euro a crescut de la 4,9692 la 4,9703 lei iar cotațiile au urcat la 4,969 – 4,971 lei.

Deprecierea leului a fost limitată de scăderea ratei anuale a inflației la 6,61% în martie, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, de la 7,23% în februarie.

Excesul de lichiditate din piața monetară s-a ridicat în martie la o medie zilnică de circa 45 miliarde lei, de la 61 miliarde lei în ianuarie, maxim al ultimilor 12 ani. În loc să accelereze creditarea, băncile comerciale preferă să apeleze la facilitatea de depozit pe care o oferă BNR, care este remunerată cu o dobândă de 6%/an.

În aceste condiții este de așteptat ca până la următoarea ședință de politică monetară a BNR, care se va desfășura în 13 mai, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, să stagneze la 6,05%, cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Trezoreria profită de lichiditatea rdicată și se împrumută cu aviditate. La licitația de titluri de stat de joi, cu scadența în aprilie 2031 și cu o valoare programată de 400 milioane lei, Finanțele au atras 580 milioane lei la un randament mediu de 6,59%/an.

Într-o recentă declarație, Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului, a precizat faptul că „datoria publică a statului în lei este deținută în proporție de 25% de investitori nerezidenți. Investițiile nerezidenților sunt cel mai exact barometru al evoluției datoriei publice. Și nu sunt investitori speculativi. Atunci când emitem bonduri ne uităm la investitorii de portofoliu”.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,0725 lei iar cel al lirei sterline a scăzut marginal la 5,8071 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 345,4062 lei la 347,0367 lei, evoluție datorată aprecierii monedei americane în timp ce metalul galben a scăzut la 2.325,60 – 2.346,50 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se deprecia marginal, la 390,76 forinți/euro, respectiv 4,2649 zloți/euro.

Bitcoin recupera o parte din terenul pierdut miercuri și fluctua în culoarul 69.906 – 71.268 dolari. Ethereum se tranzacționa între 3.518 și 3.618 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În luna februarie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 7990 lei, cu 14 lei (+0,2%) mai mare decât în luna ianuarie 2024. Câştigul salarial mediu net a fost 4876 lei, în creştere cu 17 lei (+0,3%) față de luna ianuarie 2024.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11297 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2729 lei).

Februarie 2024 comparativ cu Februarie 2023

Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,2%

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 106,5% în luna februarie 2024 față de luna februarie 2023.

▪ Indicele câştigului salarial real a fost 99,5% în februarie 2024 față de luna ianuarie 2024.

▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 238,6%, cu 1,1 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna ianuarie 2024.

Februarie 2024 comparativ cu Ianuarie 2024

În luna februarie 2024, faţă de luna precedentă, nivelul câştigului salarial mediu net a fost influențat, în aproape egală măsură, atât de creşteri, cât și de scăderi. Astfel, creșterile câştigului salarial mediu net din activităţile sectorului economic au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale, al 13-lea salariu sau prime pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum și de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 29,2% ȋn activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, cu 28,3% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 12,8% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);
• între 3,0% și 8,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, tranzacţii imobiliare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice;
• între 1,5% și 3,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), construcţii, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2024 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 7,7% în telecomunicaţii;
• între 4,5% și 6,5% în extracţia minereurilor metalifere, industria metalurgică, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, activităţi de servicii anexe extracţiei;
• între 1,5% și 4,5% transporturi aeriene, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de poștă şi de curier, extracţia cărbunelui superior şi inferior, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.

În sectorul bugetar, în luna februarie 2024, câştigului salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (+0,6%), în timp ce în sănătate şi asistență socială (-0.9%), respectiv în învăţământ (-0,4%) a înregistrat uşoare scăderi.

Astăzi, în prezenţa domnului ministru Adrian-Ioan VEŞTEA şi a Excelenţei Sale, domnul Radko Vlaykov, ambasadorul Republicii Bulgaria în România, a fost semnat contractul de finanţare pentru proiectul strategic Danube Integrated System for MARking (DISMAR), în cadrul Programului Interreg VI-A România-Bulgaria.

Proiectul va contribui la creşterea siguranţei şi eficienţei navigaţiei pe sectorul comun româno-bulgar al fluviului Dunărea, dezvoltând un sistem de marcare inovator şi integrat pe o lungime de 470 km, care va asigura infrastructura necesară implementării unui mod de transport sigur, durabil, inteligent şi rezistent la schimbările climatice.

"Semnarea acestui contract reprezintă un angajament concret al guvernelor noastre de a sprijini proiectele de importanţă strategică, care promovează cooperarea şi dezvoltarea transfrontalieră. Apreciem eforturile şi colaborarea tuturor partenerilor implicaţi în acest proiect şi suntem încrezători că DISMAR va aduce beneficii semnificative pentru comunităţile din ambele ţări", a precizat ministrul Adrian-Ioan Veştea.

În cadrul proiectului, care are un buget total de aproape 10 milioane de euro (din care cofinanţarea europeană este de aproximativ 8 milioane de euro) şi o durată de implementare de 36 de luni, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (Galaţi) este lider, iar Agenţia Executivă pentru exploatarea şi întreţinerea fluviului Dunărea (Ruse) este partener.

Acesta este primul proiect de importanţă strategică selectat de Comitetul de Monitorizare a Programului Interreg VI-A România-Bulgaria, care va contribui în mod direct la îmbunătăţirea mobilităţii la nivel naţional, regional şi local, precum şi la nivelul Uniunii Europene, de-a lungul Coridorului TEN-T Rin-Dunăre.