Mulți economiști au atras atenția asupra faptului că stabilitatea leului, principalul instrument folosit de BNR în lupta cu inflația, alături de nivelul dobânzii de referință, nu are în spate fundamente economice consistente, având în vedere uriașele deficite de cont curent şi bugetar.
Acest rezultat este pus, în continuare, pe seama banilor trimiși în țară de românii care muncesc în străinătate, dar și apetitul străinilor pentru titlurile de stat locale. Ei le achiziționează atrași de dobânzile ridicate și de siguranța răscumpărării. La sfârșitul anului trecut, aceștia dețineau peste 26% din totalul portofoliului de datorie publică, față de 19,3% la finalul lui 2022.
Cursul euro a crescut de la 4,9665 lei, minimul ultimelor patru luni și jumătate, la 4,9715 lei, la începutul acestei săptămâni, când tranzacțiile s-au rezumat la culoarul 4,971 – 4,972 lei.
Piața monetară a dat semne de viață în ultimele două ședințe, după circa o lună în care BNR a anunțat de mai multe ori faptul că nu s-au realizat tranzacții și nu poate stabili valori pentru indicii ROBOR.
Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 6,07 la 6,08%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la valoarea stabilită vineri de 6,10% iar cel la 12 luni la 6,11%.
Următoarea ședință de politică monetară a BNR se va desfășura în data de 4 aprilie. Analiștii nu anticipează o decizie de reducere a ratei de referință până la jumătatea anului, atâta vreme cât inflația se menține la cote ridicate, influențată de politica fiscală a PSDNL.
Trezoreria Statului profită de excedentul de lei din piață și poate să se împrumute peste valorile programate la licitațiile de titluri de stat. La începutul acestei săptămâni, Finanțele au atras 807 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei, cu scadența în aprilie 2031 la un randament mediu anual de 6,58%.
Marți și miercuri se va desfășura ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane, motiv de ușoară apreciere a euro la 1,0880 – 1,0907 dolari, ceea ce a coborât marginal media monedei americane de la 4,5645 la 4,5614 lei. Declarațiile oficiale de la finalul ședinței ar putea clarifica care este parcursul pe care și l-a propus Fed pentru a încetini inflația și a ajuta economia SUA.
Analiștii prognozează o schimbare a politicii Fed. De la trei reduceri de 0,25 puncte procentuale proces care ar fi urmat să înceapă în iunie sau iulie, acum economiștii văd un prim pas făcut în iulie, urmat de încă unul până la sfârșitul anului. O astfel de politică monetară face dolarul mult mai atractiv pentru investitori, iar acesta ar urma să se aprecieze față de euro.
Prețul gramului de aur a atins vinerea trecută un maxim istoric de 318,3617 lei, mai sus cu aproape 18 lei față de începutul anului. Comparativ cu acum un an prețul s-a majorat cu aproape 24,4 lei. La începutul acestei săptămâni, prețul a scăzut la 316,4037 lei, după deprecierea monedei americane și a aurului la 2.147 – 2.163 dolari/uncie.
Francul elvețian a scăzut lunea aceasta la 5,1628 lei iar lira sterlină la 5,8088 lei.
Investițiile în criptomonede rămân unele riscante, așa cum o arată evoluția bitcoin. După ce a atins lunea trecută un vârf de 73.797 dolari, sub impulsul entuziasmului indus de posibilitatea investirii în bitcoin prin intermediul ETF-urilor, care au fost lansate în ianuarie în Statele Unite, ceea ce a ridicat cererea, moneda digitală a alunecat la începutul acestei săptămâni la 66.839 – 68.889 dolari. Ethereum a urcat până la 4.093 dolari, după care a scăzut până la 3.417 dolari.
Analiza cuprinde perioada 11 – 18 martie
Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu
