Agenția Națională de Administrare Fiscală va desfășura, până la finalul anului, la nivel national, un nou program de conformare, ce se adresează persoanelor fizice înregistrate sub forma cabinetelor medicale individuale (CMI) sau ca persoană fizică independentă (PFI) și care realizează venituri din prestarea activității de asistență medicală (generală ori specializată) sau stomatologică.

Obiectivele principale ale programului sunt:
- Creșterea gradului de conformare fiscală la nivelul contribuabililor vizați, cu privire la:
- Înregistrarea fiscală;
- Depunerea declarațiilor fiscale;
- Nivelul veniturilor declarate;
- Stabilirea corectă a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate;
- Plata obligațiilor fiscale.
- Reducerea oportunitatilor de neconformare.
- Identificarea contribuabililor care se sustrag de la declararea totală sau parțială a obligațiilor fiscale.
- Îmbunătățirea nivelului de informare și conștientizare a obligațiilor fiscale aferente veniturilor obținute din activitățile medicale/stomatologice.
- Sprijinirea contribuabililor prin furnizarea de îndrumări clare și accesibile, pentru îndeplinirea corectă și la timp a obligațiilor declarative și de plată.

Prin această inițiativă, ANAF urmărește consolidarea unei relații de parteneriat cu contribuabilii și promovarea conformării voluntare, ca pilon esențial al eficienței sistemului fiscal.

Odată depășit momentul alegerilor prezidențiale vor reveni în prim plan problemele cu care se confruntă economia românească, care necesită măsuri drastice, pentru a evita intrarea în recesiune.

În opinia analiștilor, este de așteptat ca BNR să elibereze presiunile din piața valutară și să permită atingerea pragului psihologic de 5 lei/euro. Pentru a limita deprecierea, se anticipează că banca centrala va opera o singură tăiere a ratei de referință de la 6,50 la 6,25%, în condițiile în care inflația s-a menținut în martie în jurul valorii de 5% (5,1% conform Eurostat, 4,86% conform INS)

Din partea guvernului se solicită o majorare a TVA la 21%, începând cu a doua jumătate a anului, în condițiile în care deficitul bugetar din 2024 se ridică, conform Eurostat, la 9,28% din PIB mai mult cu circa un procent față de estimarea Executivului, ceea ce ar putea retrograda ratingul de țară la categoria „junk” (nerecomandabil investițiilor).

În minuta ședinței de politică monetară a BNR, care s-a desfășurat în 7 aprilie, s-a precizat că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.”

Depășirea pragului de 5 lei va oferi Finanțelor o gură de oxigen prin majorarea încasărilor, în condițiile în care bugetul de stat a fost construit pe un curs mediu anual de 5,05 lei.

Până la jumătatea lui mai cursul nu va trece probabil de 4,9775 lei, maximul atins de la începutul anului, și care a fost stabilit miercurea aceasta, iar tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 4,977 – 4,9778 lei.

Atacul lui Donald Trump la adresa lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane, cel care a avertizat recent asupra faptului că politicile tarifare vor ridica inflația, a alimentat temerile privind viitorul celei mai mari economii din lume, iar moneda americană a atins cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2023 de 1,1574 dolari/euro.

Marți, sub presiunea piețelor, Trump a bătut în retragere și a afirmat că „nu am nicio intenţie de a-l demite”, pe șeful Fed. Afirmația a înviorat investitorii, iar euro s-a retras la 1,1308 – 1,1440 dolari, în condițiile în care șeful de la Casa Albă s-a arătat optimist în ceea ce privește un acord comercial cu China ce ar putea reduce „substanţial” tarifele.

În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 5,3291 la 5,3576 lei.

De la începutul anului, aurul a crescut cu până la 33%, dar a făcut miercuri un pas înapoi la 3.291,90 – 3.387,70 dolari/uncie, la o zi după ce a atins recordul de 3.499,70 dolari/uncie. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să coboare de la maximul istoric de 480,8399 lei la 465,6930 lei.

Reducerea aversiunii față de risc a coborât media francului elvețian de la 5,3406 la 5,2994 lei. În schimb, lira sterlină s-a apreciat la 5,8057 lei.

Criptomonedele au profitat de optimismul din piață. Bitcoin a urcat la 92.649 – 94.458 dolari iar ethereum la 1.746 – 1.814 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași informează contribuabilii cu privire la Ordinul ministrului finanțelor nr.540/31 martie 2025 pentru aprobarea Procedurii de acordare a bonificației de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferente anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024 (Monitorul Oficial nr.331/14 aprilie 2025).

Procedura se aplică contribuabililor plătitori de impozit pe profit, respectiv de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Aceștia beneficiază de o bonificație de 3% din impozitul aferent anului 2024 (profit sau micro), cu îndeplinirea următoarelor condiții:

a) au fost depuse toate declarațiile conform vectorului fiscal;

b) au stins integral, la termenele prevăzute de lege, impozitul aferent anului 2024 (profit sau micro);

c) nu înregistrează, la termenul legal de depunere a declarației de impozit (micro sau profit), nicio altă obligaţie fiscală restantă în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării.

Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit care redirecţionează sume din impozitul pe profit anual potrivit legii, acestea nu sunt luate în calcul la stabilirea bonificaţiei.

Bonificaţia se calculează prin aplicarea procentului de 3% asupra:

a) impozitului pe profit anual, din care se scad sumele redirecţionate potrivit legii;

b) impozitului datorat pe întregul an fiscal, determinat prin însumarea impozitelor pe veniturile microîntreprinderilor datorate trimestrial, potrivit legii;

c) atât a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, cât şi a impozitului pe profit anual, în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit în anul 2024;

d) impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri dacă la sfârşitul anului fiscal 2024, acesta se datorează potrivit Codului fiscal.

Sumele care fac obiectul bonificaţiei nu se restituie, ci se utilizează pentru compensarea cu obligaţiile fiscale ale contribuabilului, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală. Prin excepție, bonificaţia pentru care se împlineşte termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea se va restitui efectiv contribuabililor.

În cazul în care, ulterior emiterii deciziei de acordare a bonificaţiei, se depun declaraţii rectificative pentru impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferent anului 2024, bonificația se va modifica în mod corespunzător (diminuare sau chiar anulare, după caz).

Administrația Fondului pentru Mediu organizează sesiune de înscriere în vederea validării producătorilor în cadrul Programului Rabla Auto 2025, în perioada 30 aprilie, ora 10.00 - 7 mai 2025, ora 23.59.

"Ca noutate în ediția din acest an, înscrierea solicitanților persoane fizice se va face exclusiv prin aplicația informatică pusă la dispoziție pe site-ul AFM, fără a mai fi necesară implicarea producătorilor auto. În plus, una dintre modificările importante în programul de anul acesta este excluderea de la finanțare a autovehiculelor echipate cu motoare diesel. Un element de noutate îl reprezintă și prelungirea perioadei de monitorizare la 18 luni, ceea ce ne va permite să urmărim mult mai atent îndeplinirea obiectivelor programului" - a declarat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

În ediția de anul acesta, cuantumul ecotichetului este de:
- 37.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
- 15.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice;
- 12.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
- 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete;
- 120.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau pur electric, pentru instituțiile publice și unitățile administrativ-teritoriale.

Dosarul de validare a producătorului cuprinde următoarele documente:
- cererea de validare a producătorului, completată integral prin tehnoredactare, semnată de reprezentantul legal al solicitantului sau de împuternicitul acestuia, cu semnătură electronică calificată bazată pe un certificat calificat emis de un prestator de servicii de încredere conform Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE;
- actul de identitate al reprezentantului legal al producătorului/ împuternicitului acestuia;
- actul de reprezentare/împuternicire al reprezentantului legal al producătorului/împuternicitului acestuia;
- certificatul constatator/furnizare informații emis de către oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială își are sediul social producătorul, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de validare; este acceptată și varianta INFOCERT;
- actul doveditor al calității de constructor de autovehicule, importator de autovehicule noi sau de reprezentant autorizat al constructorului/importatorului. În cazul în care acesta este redactat într-o limbă străină, trebuie prezentată traducerea autorizată;
- certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele producătorului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanțelor, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de validare;
- certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, emis pe numele producătorului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială își are sediul solicitantul, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de validare;
- certificatul de atestare fiscală privind obligațiile la Fondul pentru mediu, emis pe numele producătorului de către AFM, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de validare;
- dovada deschiderii contului la Trezoreria Statului cu extensia 50.70.24 'Disponibil din sume alocate din Fondul pentru mediu reprezentând finanțare sau cofinanțare nerambursabilă a proiectelor pentru protecția mediului'.

Validarea producătorilor se va face prin intermediul aplicației de pe site-ul AFM.

Serviciul Comunicare
Administrația Fondului pentru Mediu

La sfârșitul lunii martie 2025, rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3,33%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,04 pp. Numărul total de șomeri la finele lunii martie 2025 a fost de 265.869 de persoane.

Din totalul șomerilor înregistrați, 56.766 au fost șomeri indemnizați și 209.103 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a scăzut cu 1.653 de persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 871 de persoane față de luna precedentă.

Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii martie se prezintă astfel: 70.126 șomeri provin din mediul urban și 195.743 șomeri provin din mediul rural.
Numărul șomerilor femei la 31 martie 2025 era de 123.435 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 142.434 de persoane.

Cei mai mulți șomeri aveau între 40 - 49 de ani (67.955), urmați de cei cu vârsta peste 55 ani (61.773), la polul opus aflându-se persoanele între 25 - 29 de ani (15.463).

Structura șomajului pe grupe de vârstă la finele lunii martie 2025 se prezintă sugestiv astfel:

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii de raportare
Total, din care: 265.869
< 25 ani 21.014
între 25 și 29 ani 15.463
între 30 și 39 ani 48.850
între 40 și 49 ani 67.955
între 50 și 55 ani 50.814
peste 55 ani 61.773

Referitor la structura șomajului după nivelul de educație, șomerii fără studii si cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (31,74%). Șomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 34,26% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,45 %.

Redeschiderea pieței după minivacanța de Paște a fost de bun augur pentru leu, care s-a apreciat față de principalele valute. Tendința s-ar putea menține și în zilele următoare, în condițiile în care se așteaptă o creștere a ofertei companiilor care se pregătesc să își achite taxele și impozitele la bugetul de stat.

Vedeta ultimelor săptămâni rămâne aurul, în urma creșterii cererii din partea investitorilor, care doresc să se protejeze față de politicile comerciale ale administrației Trump, care schimbă regulile jocului de la o zi la alta.

Uncia de aur a crescut la începutul săptămânii la 3.431 dolari, iar marți a atins un nou maxim istoric de 3.499,70 dolari/uncie, nivel care era anticipat de către analiști pentru partea a doua a anului. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat la un nou record de 480,8399 lei, mai mult cu peste 13,5 lei, față prețul stabilit înainte de minivacanța de Paște.

Evoluția a survenit în contextul intensificării ameninţărilor lansate de preşedintele Donald Trump la adresa independenţei Rezervei Federale şi al incertitudinilor generate de politicile comerciale agresive ale administraţiei sale

Jerome Powell, președintele Fed, a avertizat recent că politicile tarifare ale Casei Albe pot încetini creşterea economică şi chiar stimula inflaţia, și a afirmat în privința dobânzilor, „pentru moment, suntem bine poziţionaţi să aşteptăm mai multă claritate înainte de a ajusta politica monetară.”

Cursul leului a scăzut marginal marți de la 4,9775 la 4,9774 lei, însă culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 4,976 – 4,978 lei, față de 4,9775 – 4,978 lei, în precedentele ședințe. Înainte cu câteva săptămâni de alegerile prezidențiale, banca centrală continuă să monitorizeze cu atenția evoluțiile din piață, pentru a stopa eventualele mișcări speculative care ar putea să influențeze mediul social.

Creșterea cererii de lei, în contextul în care urmează plățile la bugetul de stat și cele salariale, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,89 la 5,90%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%.

Moneda americană s-a depreciat, la începutul acestei săptămâni, la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani față de un coș al principalelor valute, iar euro a atins un maxim de 1,1574 dolari. Marți, cotațiile s-au retras ușor, la 1,1473 – 1,1548 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3756 la 4,3291 lei.

Dolarul este principala monedă de rezervă a băncilor centrale utilizată în tranzacțiile comerciale și de rezervă globală, a beneficiat de o cerere ridicată în ultimul deceniu, datorită performanţei superioare a activelor americane. Însă recentele dispute comerciale şi incertitudinile privind politica economică au dus la scăderea simultană a burselor şi obligaţiunilor americane, afectând negativ şi cursul dolarului.

Monedele elvețiană și britanică se depreciau la rândul lor față de cea europeană, iar cursul lor a scăzut la 5,3406 lei/franc, respectiv 5,7890 lei/liră sterlină.

Moneda poloneză se aprecia ușor la 4,2801 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 409,24 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa marți în culoarul 87.098 – 88.892 dolari, valori ușor mai ridicate față de cele de vinerea trecută. Ethereum se mișca între 1.546 – 1.638 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu