Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna ianuarie 2025 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna ianuarie 2025 cu 20,6% faţă de luna precedentă şi menţinerea la acelaşi nivel comparativ cu luna ianuarie 2024;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 7,5% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 6,1% comparativ cu luna ianuarie 2024;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie 2025 faţă de luna precedentă cu 0,2 puncte procentuale şi respectiv cu 0,8 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2024;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 2,6 puncte procentuale şi scăderea cu 6,4 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2024;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 1 comparativ cu luna precedentă şi creşterea cu 5 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului deceselor generale, scăderea numărului născuţilor-vii şi al divorţurilor şi menţinerea numărului deceselor sub 1 an la acelaşi nivel, comparativ cu luna precedentǎ.

Comparativ cu luna ianuarie 2024 a scăzut numărul născuţilor-vii şi numărul deceselor generale în timp ce numărul divorţurilor şi numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Producţia industrială realizată în luna ianuarie 2025 a înregistrat o scădere de 20,6% comparativ cu luna precedentă.

În luna ianuarie 2025, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna ianuarie 2025 a rămas la nivelul producţiei industriale realizate în luna ianuarie 2024.

În perioada 1.I.-31.01.2025, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent producţia industrială s-a menţinut acelaşi nivel.Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: fabricarea băuturilor; fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal; fabricarea echipamentelor electrice şi fabricarea de mobilă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna ianuarie 2025, a fost de 7323 lei, mai mic cu 5,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 9,5% comparativ cu luna ianuarie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6477 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6635 lei în industrie şi construcţii şi de 8105 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna ianuarie 2025, a fost de 4368 lei, mai mic cu 7,5% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 6,1% comparativ cu luna ianuarie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3857 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3988 lei în industrie şi construcţii şi de 4817 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna ianuarie 2025 a fost de 8910 lei, iar cel net de 5328 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu 5,6%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 93,5% pentru luna ianuarie 2025 faţă de luna precedentă, de 250,4% faţă de octombrie 1990 şi de 104,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii ianuarie 2025, a fost de 49679 persoane, mai mare cu 412 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 621 persoane faţă de luna ianuarie 2024.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,9 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,8 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii ianuarie 2025, era de 4744 persoane, în creştere cu 204 persoane faţă de luna precedentă (+4,5%).  

Comparativ cu luna ianuarie 2024, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 641 persoane (+15,6%).

La sfârşitul lunii ianuarie 2025, femeile reprezentau 48,2% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 471 persoane (9,9% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 80 persoane (1,7% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii ianuarie 2025 era de 4193 persoane, reprezentând 88,4% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (52,1%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie 2025, în judeţul Călăraşi, a fost de 6,2%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (6,0% în luna decembrie 2024 şi 5,4% în luna ianuarie 2024).

Pentru femei, rata şomajului în luna ianuarie 2025 a fost de 6,5% (6,2% în luna decembrie 2024 şi 5,6% în luna ianuarie 2024).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna ianuarie 2025 a fost de 6,0% (5,7% în luna decembrie 2024 şi 5,2% în luna ianuarie 2024).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii ianuarie 2025 existau 150 de locuri de muncǎ vacante, din care 145 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 120 erau pentru muncitori (80,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna ianuarie 2025 a fost caracterizată de creşterea numǎrului deceselor generale, de scăderea numărului născuţilor-vii şi al divorţurilor şi de menţinerea la acelaşi nivel a numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă..

Comparativ cu luna ianuarie 2024, a scăzut numărul născuţilor-vii şi al deceselor generale,în timp ce divorţurile şi decesele sub 1 an s-au menţinut la acelaşi nivel.

Natalitatea. În luna ianuarie 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 170, mai mic cu 21 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 24 comparativ cu luna ianuarie 2024.

Mortalitatea generală. În luna ianuarie 2025, numărul deceselor înregistrate a fost de 383, mai mare cu 21 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 59 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna ianuarie 2025 nu s-au înregistrat decese sub 1 an, acestea s-au menţinut la acelaşi nivel faţă luna precedentă şi faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -213 persoane în luna ianuarie 2025 (-171 persoane în luna decembrie 2024 şi -248 persoane în luna ianuarie 2024).

Divorţialitatea. În luna ianuarie 2025 s-a înregistrat 1divorţ,mai puţin cu 1 faţǎ de luna precedentǎ , menţinându-se la acelaşi nivel cu luna ianuarie 2024.

În luna noiembrie 2024, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 37,9 milioane euro şi al importurilor CIF de 25,1 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de +12,8 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+18,1%) şi o scădere de (-27,8%) faţă de luna noiembrie 2023. Importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-43,7%) , respectiv de (-13,4%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.XI.2024, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (14,5%), metale comune şi articole din acestea (43,1%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (26,5%), materii textile şi articole din acestea (3,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,7%), mijloace de transport (1,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,0%).

În perioada 1.I-31.XI.2024, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (2,8%), metale comune şi articole din acestea (39,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,1%), materii textile şi articole din acestea (2,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,9%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,4%), mijloace de transport (5,1%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (15,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,6%).

În luna ianuarie 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică faţă de luna precedentă şi faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune au crescut faţă de luna precedentă şi au scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna ianuarie 2025, a fost de 1372, mai mic cu 11,7% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 20,5% comparativ cu luna ianuarie 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 98,4% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna ianuarie 2025, a fost de 2418, mai mare cu 16,8% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 4,2% comparativ cu luna ianuarie 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,3% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna ianuarie 2025, a fost de 18,1% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 2,6 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv mai mic cu 6,4 puncte procentuale comparativ cu luna ianuarie 2024.

În luna ianuarie 2025, s-au eliberat 26 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 1 mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 5 mai multe comparativ cu luna ianuarie 2024.

Rata inflaţiei, a fost în luna ianuarie 2025 de 0,92% faţă de luna precedentă şi de 4,95% faţă de luna ianuarie 2024.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.01.2025 a fost de 0,9%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (1,1%).

            În luna ianuarie 2025 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,80%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,95%) şi tarifele serviciilor (+1,02%).

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi, 4 aprilie 2025, a efectuat plăți pentru un număr de 509.556 beneficiari ai Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) - sectoarele vegetal și zootehnic, Campania 2024.

Suma totală plătită este în valoare de 804.463.876,87 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Plățile către beneficiarii ANT-urilor vor continua până la concurența plafonului alocat pentru anul de cerere 2024, respectiv 203.344.650 euro, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 197/06.03.2025 privind aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul de cerere 2024.

”Plata a peste 804 milioane de lei într-o singură zi reprezintă un record absolut pentru Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și o performanță care nu ar fi fost posibilă fără dedicarea și mobilizarea întregului personal”, a declarat Directorul General al APIA, Tinel GHEORGHE.

Menționăm că plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic - Campania 2024, se efectuează în lei, la cursul valutar de 4,9753 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2024 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 5035 din 1 octombrie 2024.

Românii pot investi începând de astăzi, 7 aprilie, în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,60%, 7,30% și, respectiv, 7,60%.

Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Unde și cum pot fi cumpărate titlurile de stat
- Între 7 aprilie - 7 mai 2025, prin platforma Ghișeul.ro;
- Între 7 aprilie - 8 mai 2025 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;
- Între 7 aprilie - 9 mai 2025 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;
- Între 7 aprilie - 8 mai 2025 în mediul urban și 7 aprilie - 7 mai 2025 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Ghid pentru cei care vor să economisească prin intermediul TEZAUR.

Pentru achiziționarea titlurilor de stat prin platforma Ghișeul.ro, un investitor trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- Să aibă vârsta mai mare de 18 ani la data efectuării subscrierii;
- Să dețină carte de identitate valabilă în România;
- Să aibă cont pe platforma Ghișeul.ro;
- Să aibă un card de debit emis în România sau în țările agreate pentru Programul TEZAUR (listă accesibilă pe site-ul Ministerului de Finanțe, Companiei Naționale 'Poșta Română' - S.A. și pe platforma Ghișeul.ro).

Investitorul poate subscrie în cadrul unei emisiuni prin accesarea platformei Ghișeul.ro și introducerea datelor de logare (utilizator și parolă), conform regulilor acesteia. Pentru subscriere, investitorul accesează secțiunea Titluri de stat, unde pot fi consultate emisiunile active și caracteristicile acestora, conform prospectului de emisiune și efectuează operațiunea de achiziție a titlurilor de stat TEZAUR aferente emisiunii selectate.

De asemenea, orice român poate avea în cadrul aceleiași emisiuni una sau mai multe subscrieri, cu condiția să se încadreze în plafonul minim de 1.000 lei la o subscriere și maxim valoric de 200.000 lei pentru un cod de emisiune, în condițiile încadrării în limita de plată cu cardul.

Plățile către investitorii Programului TEZAUR a sumelor aferente rambursării valorii nominale, dobânzilor, retragerilor, răscumpărărilor anticipate se asigură de către Compania Națională 'Poșta Română' - S.A., pe cardul bancar folosit de investitor la subscriere sau cel actualizat pe platforma Ghișeul.ro.

Avantajele investiției în Programul TEZAUR

Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate pe website MF la secțiunea Titluri de stat și pe website C.N. Poșta Română S.A. www.posta-romana.ro.

Reamintim că, în perioada 10 martie - 4 aprilie a.c., Ministerul Finanțelor a lansat prima ediție în care cetățenii români care au cont pe platforma Ghișeul.ro și dețin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziționa online titluri de stat, la doar un click distanță. În perioada 10 martie - 2 aprilie, românii din țară și din diaspora au subscris aproape 720 milioane lei prin intermediul platformei Ghișeul.ro, dintr-un total de 2,16 miliarde lei investite, plasate în peste 72 mii ordine.

Serviciul de comunicare, relații publice, mass-media și transparență

Luni, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR. Banca centrală a rămas prudentă și a decis menținerea dobânzii referință la nivelul de 6,50%/an, a celei pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an, respectiv a celei la facilitatea de depozit la 5,50%/an.

În comunicatul de presă care a urmat întâlnirii C.A. al băncii centrale se arată că „principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante în lunile februarie și martie 2025 (...) în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare după finalizarea și adoptarea proiectului de buget pentru anul curent, dar și pe fondul fluctuațiilor apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a repoziționat la jumătatea trimestrului I 2025 și a rămas apoi pe un palier mai înalt. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în februarie-martie, recuperând în bună măsură pierderea de valoare din trimestrul anterior, ca urmare a deprecierii accentuate consemnate de moneda americană pe piețele financiare internaționale în acest interval”.

Piața monetară a fost calmă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.

Cursul euro s-a mișcat săptămâna trecută între 4,9770 și 4,9774 lei, iar cea de lunea aceasta a fost stabilită la 4,9770 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,977 și 4,978 lei.

La ultima întâlnire a conducerii Rezervei Federale americane s-a decis menținerea dobânzii de politică monetară în culoarul 4,25 – 4,50% iar președintele ei, Jerome Powell, a avertizat asupra faptului că va menţine rata de referință în culoarul 4,25 – 4,5%, până când va exista mai multă claritate cu privire la consecinţele economice ale războiului comercial declanșat de Donald Trump. Aceste declarații au avut darul de a întoarce euro de 1,1109 dolari, maximul ultimelor patru luni, la 1,0955 dolari. Lunea aceasta, părea de bun augur pentru moneda americană, cu euro alunecând la 1,0879 dolari. Însă, în partea a doua a zilei s-au înmulțit zvonurile că Fed va începe mai repede tăierile dobânzii, iar euro a urcat la 1,1038 dolari.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,6187 lei, la sfârșitul lui martie, la 4,5116 lei, joia trecută, pentru ca lunea aceasta să urce la 4,5431 lei.

Creșterea cererii de monedă elvețiană, considerată drept un refugiu în perioadele cu turbulențe economice și geopolitice, s-a apreciat lunea aceasta la 0,93 franci/euro iar media a urcat la 5,3277 lei față de 5,2151 lei la începutul săptămânii trecute. În schimb, moneda britanică s-a depreciat la 1,168 euro/liră iar cursul a alunecat la 5,8379 lei, comparativ cu 5,9774 lei, miercurea trecută.

Metalul galben s-a depreciat la începutul acestei săptămâni la 2.970,40 – 3.065,20 dolari/uncie, ceea ce a provocat scăderea prețului gramului de aur la 442,3381 lei. Miercurea gramul de aur a atins un maxim istoric de 463,3913 lei iar a doua zi uncia a urcat la un record de 3.169,60 dolari.

Monedele din regiune pierdeau teren față euro. Media celei poloneze s-a depreciat la 4,2975 zloți iar a celei maghiare la 407,98 forinți.

Piaţa cripto a fost afectată de efectele războiul tarifelor. Bitcoin a scăzut până la 74.400 dolari. Ethereum înregistra o pierdere de circa 18% în 24 de ore și a atins un minim de 1.420 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

AGRO COSTACHE SRL anunță începerea Proiectului „Retehnologizarea activității de depozitare și digitalizarea managementului SC AGRO COSTACHE SRL” aferent, Contractului de finanțare Nr. ordine 95.1/i3/c9, conform apelului de proiecte gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta C9. SUPORT PENTRU SECTORUL PRIVAT, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE, Investiția I3. SCHEME DE AJUTOR PENTRU SECTORUL PRIVAT, MĂSURA 1. SCHEMĂ DE MINIMIS ȘI SCHEMĂ DE AJUTOR, Apel DIGITALIZAREA IMM-URILOR - GRANT DE PÂNĂ LA 100.000 EURO PE ÎNTREPRINDERE CARE SĂ SPRIJINE IMM-URILE ÎN ADOPTAREA TEHNOLOGIILOR DIGITALE.

Dată de începere: 01.04.2025
Dată de finalizare: 31.12.2025

Obiectivul general al proiectului este de a sprijini firma AGRO COSTACHE SRL în adoptarea și implementarea tehnologiilor digitale pentru a-și îmbunătăți eficiența, competitivitatea și sustenabilitatea în contextul economiei digitale.

Valoarea totală a proiectului: 179.217,78 lei
Valoarea finanțarii nerambursabile: 135.542,86 lei.

Date de contact:
Persoana de contact: Costache Andrei Catalin
Telefon: 0724962727
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) anunță lansarea unor apeluri de proiecte în valoare totală de peste 2 miliarde euro prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, reprezentând una dintre cele mai importante inițiative de finanțare europeană din acest an. Calendarul acestor apeluri este disponibil aici.

Programul vizează sprijinirea categoriilor vulnerabile și promovarea incluziunii sociale prin măsuri integrate care vor aduce beneficii concrete cetățenilor, contribuind semnificativ la reducerea disparităților sociale și la îmbunătățirea calității vieții persoanelor defavorizate.

'Aceste fonduri reprezintă o oportunitate fără precedent pentru România de a investi în capitalul său uman și de a crea condițiile necesare pentru o dezvoltare socială durabilă și echitabilă. Prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, ne propunem să transformăm fundamental modul în care abordăm problema vulnerabilității sociale în România, oferind nu doar asistență, ci și instrumente concrete pentru integrarea socială și profesională a tuturor cetățenilor. Peste 450.000 de oameni din mediul rural vor fi sprijiniți din măsurile finanțate prin apelurile deschise în acest an. Investițiile sunt esențiale pentru viitorul țării noastre și pentru asigurarea unei societăți mai incluzive, în care fiecare român poate beneficia de șanse reale de dezvoltare și participare activă la viața economică și socială', a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Apelurile de proiecte lansate în 2025 vor genera rezultate concrete și măsurabile, printre care:
- 450.000 persoane vulnerabile din mediul rural vor avea acces mai bun la servicii de sănătate, sociale și educaționale;
- 61.601 copii din grupuri vulnerabile din mediul rural, inclusiv din minoritatea roma, vor avea o situație îmbunătățită;
- peste 10.000 vârstnici vor fi într-o situație mai bună decât înainte;
- aproape 6.400 profesioniști din serviciile sociale vor dobândi o calificare suplimentară;
- aproape 10.000 persoane cu dizabilități (copii și adulți), familiile și îngrijitorii lor vor fi într-o situație mai bună;
- 1.770 copii și tineri care părăsesc sistemul de protecție special, sprijiniți;
- va fi creat un cluster de inovare și incluziune pentru integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități, prin facilitarea accesului la tehnologie asistivă, formare în domeniul accesibilității, dezvoltarea de hub-uri regionale și susținerea inovării prin mini-granturi pentru soluții și produse accesibile.

Beneficiile acestor fonduri europene vizează multiple dimensiuni ale vieții sociale și economice:
- Integrare socio-profesională: fondurile vor facilita accesul pe piața muncii pentru persoanele din grupuri vulnerabile, contribuind la reducerea dependenței de sistemele de asistență socială și la creșterea autonomiei personale.
- Inovare socială: clusterul de inovare și incluziune va sprijini abordarea integrării persoanelor cu dizabilități prin crearea unui ecosistem de soluții tehnologice accesibile și adaptate nevoilor specifice ale acestora.
- Îmbunătățirea serviciilor sociale: programul va contribui la modernizarea și extinderea rețelei de servicii sociale, crescând calitatea și accesibilitatea acestora.