IMM România solicită autorităților statului să aplice Legea prevenirii în mod real în cadrul controalelor, astfel încât accentul să cadă pe sprijinirea și îndrumarea antreprenorilor, nu pe sancționare. Antreprenorii trebuie sprijiniți, nu sancționați. IMM România cere aplicarea Legii prevenirii, a declarat Nelu Bălașa președintele Patronatului Intreprinderilor Mici și Mijlocii din Călărași

Nelu Bălașa a subliniat importanța dialogului social și necesitatea ca autoritățile centrale și locale să preia și să implementeze propunerile formulate de antreprenorii locali. Problemele din teritoriu nu trebuie ignorate și este de dorit o colaborare mai eficientă între mediul de afaceri și instituțiile statului în elaborarea politicilor socio-economice.

IMM România, în calitate de confederație patronală reprezentativă, are dreptul legal de a reprezenta interesele antreprenorilor și de a promova încheierea de contracte de muncă echitabile.

IMM România își reafirmă rolul de partener strategic al antreprenorilor români, susținând nevoia de politici publice coerente, protecția întreprinderilor mici și mijlocii și implementarea efectivă a legislației care sprijină dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri.

Furtuna declanșată de administrația de la Casa Albă în comerțul mondial, a afectat marile burse ale lumii, inclusiv cele americane, și a ridicat nivelul aversiunii față de risc.

Piața valutară locală este monitorizată cu atenție de BNR, care este nevoită uneori să vândă euro pentru a stopa tendințele de depreciere. O creștere a cursului înainte de alegerile prezidențiale din mai ar pune în pericol procesul electoral.

Tranzacțiile de miercuri se realizau în culoarul 4,9771 – 4,9777 lei, iar media euro a urcat de la 4,9772 – 4,9775 lei, față de 4,9774 lei la jumătatea săptămânii trecute.

Economia românească s-ar putea confrunta cu riscul intrării în recesiune, în condițiile în care bugetul de stat pentru acest an a fost calculat pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a BNR se arată că, „cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.”

O scădere a economiei poate fi însoțită de înrăutățirea notelor de țară de către marile agenții de rating, ceea ce ar ridica dobânzile și ar deprecia leul.

Miercuri, modificările marginale ale indicilor ROBOR s-au menținut, la două zile de la decizia BNR de a nu modifica rata de referință, care stagnează din august trecut la 6,50%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,90 la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,06 la 6,07%.

Euro a profitat de reacția piețelor la decizia administrației americane de a impune tarife vamale de 104% la importurile din China, și s-a apreciat până la 1,1090 dolari, maxim al ultimelor patru luni. La această evoluție au contribuit scăderea puternică a acțiunilor pe Wall Street și vânzările pe termen lung de obligațiuni americane, în piață existând temeri de intrare în stagflație a economiei SUA, care au majorat cererea de „monede refugiu”, în special yenul și francul elvețian.

În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,5556 la 4,5115 lei.

Moneda elvețiană s-a întărit sub pragul de 0,93 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 5,3084 la 5,3594 lei, maxim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui noiembrie trecut. În schimb, s-a menținut tendința de depreciere a lirei sterline, iar media ei a scăzut de la 5,8053 la 5,7821 lei, minim al ultimelor opt luni, în condițiile în care obligațiunile britanice la 30 de ani au atins un maxim al ultimilor 27 de ani.

Prețul gramului de aur a crescut de la 440,1817 lei la 441,8413 lei, față de recordul de 463,3913 lei, atins miercurea trecută. Metalul galben s-a menținut sub recordul de 3.169,60 dolari/uncie, înregistrat în 3 aprilie, și se tranzacționa în culoarul 2.968,40 – 3.072,90 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2818 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 408,63 forinți/euro.

Căderea prețul companiilor tehnologice americane a provocat deprecierea bitcoin la 74.617 – 77.892 dolari și a ethereum la 1.390 – 1.494 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Anunțul făcut miercuri de preşedintele Donald Trump privind o suspendare de 90 de zile a suprataxelor vamale „reciproce”, cu excepţia Chinei, în cazul căreia le-a majorat la 125%, , a relaxat piețele financiare și a determinat creșterea apetitului pentru risc.

Leul nu a putut profita de sentimentul din piață, de care au beneficiat celelalte monede de la marginea zonei euro, în condițiile în care presiunile de depreciere sunt ridicate.

La aceasta contribuie și încetinirea ritmului de creștere a economiei românești. Conform estimărilor INS, PIB-ul anului trecut a fost de 1.760,11 miliarde de lei, mai mult cu doar 0,8% faţă 2023, în timp majorarea din ultimul trimestru din 2024 a fost de doar 0,5% comparativ cu perioada similară din 2023.

Pe acest fond, cursul euro a scăzut marginal de la 4,9775 la 4,9772 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a restrâns la 4,977 – 4,978 lei.

Piața monetară a rămas calmă, dar se observă o ușoară tendință de creștere a indicilor ROBOR, după decizia BNR de a menține dobânda de referință la 6,5%. Banca centrală a semnalizat, de asemenea, o tendință de creștere a inflației până la jumătatea anului.

Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,89 la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,98 la 5,99%, iar cel la 12 luni a stagnat la valoarea stabilită miercuri de 6,07%.

Creșterea apetitului pentru risc a apreciat euro de la un minim de 1,0943 la 1,1088 dolari, aproape de maximul atins vinerea trecută de 1,1109 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,5115 la 4,5061 lei, o valoare similară fiind înregistrată la începutul lui octombrie trecut.

Cererea de monedă elvețiană se menține ridicată, dar aceasta nu a mai coborât sub pragul de 0,93 franci/euro, astfel că media ei a scăzut de la 5,3594 la 5,3426 lei. Lira sterlină a recuperat o parte din pierderile suferite zilele trecute iar cursul ei a crescut de la 5,7821 la 5,7999 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 441,8413 lei la 450,7054 lei, evoluție determinată de aprecierea metalului galben la 3.068,30 – 3.135,60 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune s-a apreciat la 4,2644 zloți/euro, respectiv 405,97 forinți/euro.

Criptomonedele au profitat de aprecierea companiilor din domeniul tehnologiei listate la New York. Bitcoin a crescut la 81.324 – 82.704 dolari, față de minimul de 74.617 atins miercuri. Ethereum, care a coborât în ziua precedentă până la 1.390 dolari a urcat la 1.582 – 1.671 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata anuală a inflației a coborât, în luna martie 2025, la 4,86%, de la 5,02% în februarie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,10%, cele nealimentare cu 3,84%, iar serviciile cu 6,99%, potrivit datelor publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).

'Indicele prețurilor de consum în luna martie 2025 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 100,27%. Rata inflației de la începutul anului (martie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,1%. Rata anuală a inflației în luna martie 2025 comparativ cu luna martie 2024 a fost 4,9%.
Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2024 - martie 2025) față de precedentele 12 luni (aprilie 2023 - martie 2024) a fost 5,1%', se spune în comunicat.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/04/11/rata-anuala-a-inflatiei-a-coborat-la-4-86-in-martie-2025--1439679

Înrăutățirea situației economice a României, în condițiile în care economia a încetinit în primul trimestru al acestui an iar deficitul comercial a crescut în primele două luni cu 35% faţă de perioada similară din 2024, poate provoca o scădere a ratingului de țară, care va fi însoțită de scumpirea împrumuturilor guvernamentale, deprecierea leului și o eventuală intrare în recesiune.

În opinia analiștilor CFA România, în 2025 există un risc de uşoară recesiune, cu o scădere a PIB de 1 – 1,5%, atât pe fondul noilor tarife vamale, a războiului de la graniţă cât şi a situaţiei politice din România, înainte de a afla cine este viitorul președinte.

Lunea aceasta, cursul euro a urcat de la 4,9774 la 4,9775 lei, maximul primelor patru luni, în condițiile în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,9774 – 4,9780 lei.

BNR a semnalizat la începutul săptămânii, când a decis să mențină dobânda de referință la 6,50%, nivel stabilit în august trecut, că inflația se va menține în jurul pragului de 5% până la jumătatea anului. Conform INS, inflația din martie a fost de 4,86%, după o creștere de 5,02% în februarie.

În aceste condiții, indicii ROBOR au cunoscut o creștere marginală. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%.

Dealerii bancari și clienții lor nu puteau să rămână indiferenți la perspectivele negative cu care se confruntă România dar și de „foamea” de lei cu care se confruntă Finanţele. Motiv pentru ca să solicite o dobândă mai ridicată la licitațiile de titluri de stat. Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu 440,2 milioane de lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2033, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,48%.

Războiul tarifelor vamale declanșat de administrația de la Casa Albă se prelungește treptat într-un conflict între moneda americană și celelalte valute majore, în condițiile în care faptul că dolarul este cel mai utilizat în comerțul mondial și este cel mai utilizat drept cea mai importantă monedă de rezervă internațională, este considerat sursa problemelor economice ale SUA.

Pe de altă parte, după anunțarea noilor tarife de import american, un important oficial al conducerii BCE a declarat „Mulțumesc lui Dumnezeu, Europa a creat moneda euro în urmă cu 25 de ani”. Iar investitorii din Uniunea Europeană au răspuns prin vânzarea de active americane, acțiuni sau obligațiuni, și repatrierea sumelor obținute, ceea ce a majorat cererea de monedă unică.

Marcarea profiturilor a coborât euro de la un vârf de 1,1475 dolari, maxim a mai mult de trei ani, atins vineri, la 1,1318 – 1,1429 dolari. În piața locală cursul monedei americane a crescut de la 4,3617 la 4,3683 lei.

Media francului elvețian a scăzut la începutul acestei săptămâni la 5,3438 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la un minim al ultimelor 17 luni de 5,7330 lei la 5,7573 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal de la 452,6023 la 452,6946 lei, după ce la sfârșitul săptămânii trecute a fost atins maximul istoric de 3.246,80 dolari/uncie, și fluctua luni în culoarul 3.205 – 3.245 dolari/uncie.

Metalul galben este alături de francul elvețian sau yenul japonez, unul dintre „refugiile” la care apelează investitorii în perioadele tulburi, căutat atât de băncile centrale sau populație, pentru a se proteja în faţa impredictibilităţii şi şocurilor geopolitice generate de războiul tarifelor vamale și cel al valutelor.

Analiștii Goldman Sachs prognozează atingerea pragului de 3.700 dolari/uncie până la sfârșitul acestui an, pentru ca la jumătatea celui viitor să urce la 4.000 dolari/uncie,

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În comunicatul de presă care a fost publicat după ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,50%, se arată că „potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, și urmând să consemneze în trimestrul II o creștere moderată.”

Evoluția are în vedere incertitudinile și riscurile crescute ce „decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv în contextul legislației în domeniu, dar și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potențial impact asupra cotațiilor materiilor prime, precum și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale, (...) în contextul politicii comerciale a administrației americane și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional. (...) Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.”

Perspectiva evoluției negative a inflației și posibilitatea ca o primă tăiere a ratei de referință să întârzie, a ridicat marginal nivelului indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,89 la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.

Leul a profitat de o ușoară revenire a apetitului pentru risc iar cursul euro a scăzut de la 4,9774 la 4,9772 lei. Atrage atenția încercarea de forțare o depreciere a monedei naționale, cotația afișată înainte de deschiderea pieței locale fiind de 4,989 lei.

Finanțele s-au împrumutat luni cu 500 milioane lei, sumă egală cu cea programată, prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni cu scadența în iulie 2034 pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,22%. Trezoreria a redeschis la începutul săptămânii și o emisiune de obligaţiuni scadentă în aprilie 2028. Valoarea programată a licitației a fost de 600 milioane lei, însă statul a atras doar 397 milioane lei iar randamentul mediu anual acceptat a fost de 7,10%.

Tendința de depreciere a monedei americane s-a temperat, iar euro, care a urcat vineri la 1,1109 dolari, se tranzacționa marțea aceasta în culoarul 1,0878 – 1,0987 dolari. Această evoluție a ridicat cursul monedei americane de la 4,5431 la 4,5556 lei.

Moneda elvețiană a revenit în jurul pragului de 0,94 franci/euro, ceea ce a coborât media ei de la 5,3277 la 5,3084 lei. Lira sterlină și-a continuat procesul de scădere față de euro iar cursul ei a alunecat de la 5,8379 la 5,8053 lei, minim al ultimelor șapte luni.

Miercurea trecută, prețul gramului de aur a atins maximul istoric de 463,3913 lei. Următoarele ședințe au adus o scădere a prețului, la care au contribuit deprecierea monedei americane și a cotațiilor metalului galben în piețele specializate. Astfel, marțea aceasta prețul gramului a coborât de la 442,3381 lei la 440,1817 lei, în timp ce uncia se mișca între 2.976,80 și 3.021,70 dolari.

Media monedelor din regiune se aprecia marginal, la 4,2946 zloți/euro, respectiv 407,95 forinți/euro.

Bitcoin recupera o parte din pierderile din zilele precedente și fluctua între 78.819 și 80.817 dolari. Ethereum se mișca în culoarul 1.542 – 1.615 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu