Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 17 aprilie 2025, efectuează plata sprijinului financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile.

Suma totală plătită până la acest moment este în valoare de 39.515.923,14 euro (196.587.766,01) lei, pentru un număr de 8.080 beneficiari eligibili, din care:

- 21.561.836,35 euro (107.267.979,64 lei) din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 17.954.086,79 euro (89.319.786,37 lei) de la bugetul de stat (BN), prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2025.

Plata sumelor reprezentând sprijinul de urgență se efectuează până la data de 30 aprilie 2025, la cursul valutar de 4,9749 lei pentru un euro.

Această schemă de sprijin financiar compensează producătorii agricoli din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor pentru pierderile economice ca urmare a fenomenului climatic nefavorabil, seceta pedologică din agricultură manifestată în perioada septembrie 2023 și august 2024.

La începutul lui aprilie, gramul de aur a crescut la 463,3913 lei. Recordul nu a rezistat decât până miercurea aceasta când prețul a urcat la un nou maxim de 465,3330 lei.

Creșterea s-a datorat aprecierii metalului galben la noul record de 3.317,80 dolari/uncie, efect al politicii izolaționiste a Casei Albe, care include și deprecierea dolarului, care și-a pierdut rolul de „refugiu” sigur, și a lipsei de încredere în instituțiile și activele americane din partea investitorilor. Acestea au condus la o creștere exponențială a cererii de aur, care este văzut ca un principal instrument de protejare a investițiilor.

În ultimii ani, cererea de aur venită din partea băncilor centrale s-a majorat constant. La aceasta s-a adăugat cumpărările făcute de fondurile ETF, ale căror acțiuni sunt garantate cu aur în format fizic. Astfel, în prima lună a acestui an, când a început noul mandat prezidențial al lui Donald Trump, s-au cumpărat 117 tone de aur, față de o medie istorică lunară de 17 tone, în ciuda costurilor de stocare și a lichidității reduse a metalului galben.

O altă cauză, este trecerea la de-dolarizarea comerțului mondial, proces prin care băncile centrale reduc cantitatea de dolari din rezervele lor. În acest moment, euro reprezintă peste 25% din rezerve la nivel global, iar yuanul chinez vine cu putere din urmă, ceea ce a făcut din Banca Populară a Chinei principalul cumpărător de aur, măsură luată pentru a preîntâmpina eventualele presiune inflaționiste și asupra monedei.

Ne mai despart câteva săptămâni de momentul în care vom afla noul președinte al României. Pentru a nu crea factori suplimentari ce pot perturba procesul electoral, BNR supraveghează constant piața valutară.

Miercurea aceasta cursul a „urcat” de la 4,9774 la 4,9775 lei, valoare identică cu cea de la jumătatea săptămânii trecute, iar tranzacțiile se realizau între 4,9775 și 4,978 lei.

După alegeri, BNR va trebui să lase cursul mai liber, pentru a elimina o parte din presiuni. Iar bugetul de stat a fost construit pe o medie anuală a euro de 5,05 lei.

Lichiditatea din piața monetară este una care acoperă necesitățile băncilor. Astfel, miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat de la 5,90 la 5,89%, valoare identică cu cea de la jumătatea săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, în ușoară creștere față de acum o săptămână, semn al menținerii unei presiuni inflaționiste, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,07%.

Marcările de profit efectuate după creșterea euro de vinerea trecută la 1,1475 dolari, maximul a mai mult de trei ani, au coborât cotațiile la jumătatea acestei săptămâni la 1,1281 – 1,1393 dolari. Se manifestă un sentiment de neîncredere în dolar, la care contribuie și majorarea cererii de euro din partea celor care își repatriază fondurile utilizate la plasamente în active americane. În piața locală, cursul dolarului a fost stabilit la 4,3806 lei, față de 4,5115 lei acum o săptămână.

Media francului elvețian a scăzut miercuri de la 5,3816 la 5,3588 lei, valoare aproape egală cu cea de acum o săptămână. Lira sterlină a urcat de la 5,7573 lei, la începutul săptămânii, la 5,8128 lei.

Bitcoin fluctua miercuri în culoarul 83.120 – 84.148 dolari iar ethereum se tranzacționa între 1.558 și 1.603 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Piața valutară continuă să fie monitorizată atent de către banca centrală iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat de mai multe săptămâni în culoarul 4,976 – 4,978 lei. Înainte de minivacanța de Paște, cursul euro a scăzut marginal de la 4,9775 la 4,9773 lei.

Însă, minuta ședinței BNR din 7 aprilie, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, valoare stabilită în august trecute, asupra faptului că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.”

Recordul atins de uncie de 3.317,80 dolari nu a rezistat decât o zi, aceasta urcând joi la 3.359,90 dolari. Evoluția din piețele specializate a provocat creșterea prețului gramului de aur de la 465,3330 lei la 467,2986 lei, nou maxim istoric.

Uncia de aur s-a apreciat de la începutul anului la 26%, pe fondul lipsei de predictibilitate a politicilor din domeniul tarifelor a administrației de la Casa Albă, motiv pentru investitori să caute active considerate drept refugii, precum metalul galben, francul elvețian sau yenul japonez. Reamintim că până de curând dolarul și obligațiunile emise de Trezoreria SUA erau considerate cele mai sigure plasamente.

Investitorilor privați li se adaugă băncile centrale, care sunt cei mai importanți cumpărători de aur, sau fondurile de tip ETF ale căror acțiuni sunt garantate cu aur în format fizic. În aceste condiții, analiștii de la Goldman Sachs Group Inc prognozează atingerea pragului de 4.000 de dolari/uncie până la mijlocul lui 2026.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, la 12 luni la 6,07%.

Creșterea dobânzilor solicitate de către băncile sau clienții lor la licitațiile pentru titlurile de stat, cu scadența scurtă, a redus sumele atrase de Trezorerie. Finanțele au atras joi 662,3 milioane lei, față de o valoare programată a emisiunii de 800 milioane lei. Scadența titlurilor este în martie 2026 iar randamentul mediu a fost de 6,26%/an.

Euro a crescut joi la 1,1344 – 1,1410 dolari iar media dolarului a scăzut de la 4,3806 la 4,3756 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,3554 lei iar cel al lirei sterline la 5,7940 lei.

Media monedelor din regiune s-a întărit la 4,2879 zloți/euro, după deprecierea de miercuri la 4,3033, respectiv la 407,65 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 83.832 – 85.007 dolari, valori apropiate de cele de miercuri iar ethereum fluctua între 1.575 și 1.610 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marți la 5,90% pe an, de la 5,89% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 5,99% pe an, iar ROBOR la 12 luni a rămas la nivelul de 6,07%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,66%.

Sursa www.agerpres.ro

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, anunță potențialii beneficiari că Programul NOUA CASĂ 2025 a devenit operațional după ce plafonul de garantare aprobat de către Ministerul de Finanțe în valoare de 500 milioane lei, a fost alocat celor 13 finanțatori înscriși în program.

Programul NOUA CASĂ rămâne un produs de creditare avantajos, atât prin avansul minim solicitat de doar 5%, cât și prin comisionul de administrare de 0,15%/ anual, calculat la soldul garanției. Programul continuă să beneficieze de condiții preferențiale, cu 30% mai reduse decât nivelul pieței, în ceea ce privește nivelul onorariilor notariale pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare și a oricăror altor acte care se încheie, cu anumite excepții prevăzute în mod expres în legislația incidentă.

Băncile care s-au înscris în program și anul acesta și cărora FNGCIMM le-a alocat plafoane de garantare sunt: Alpha Bank, BCR, BRD-GSG, CEC Bank, Banca Transilvania, ING Bank, Raiffeisen Bank, Libra Internet Bank, EXIM Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, Vista Bank, și Techventures Bank. Astfel, românii care doresc să-și achiziționeze o locuință, pot apela la una dintre băncile partenere, pentru întocmirea dosarului de credit și înaintarea acestuia către FNGCIMM, în vederea obținerii garanției de stat.

Informații complete privind condițiile de eligibilitate, documentele solicitate și modul de accesare a Programului Noua Casă sunt publicate pe site-ul www.fngcimm.ro, iar pentru accesarea facilă a programului, încurajăm beneficiarii să consulte Ghidul Noua Casă 2025.

De la lansarea Programului PRIMA CASĂ, în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2024, FNGCIMM a acordat un număr de 334.048 garanţii, în valoare totală de 31.6 miliarde lei, ce au susținut credite în valoare de peste 64 miliarde lei.

Rata de default efectivă a garanțiilor este de 0,35%, acesta situându-se cu mult sub rata de neperformanță a creditelor aferente debitorilor persoane fizice pe întregul sistem banca.

Pentru noutăți și actualizări constante privind Programul NOUA CASĂ 2025, FNGCIMM încurajează și urmărirea paginilor oficiale de pe rețelele sociale.

Leul a avut o evoluție depreciativă față de principalele valute, cu excepția monedei unice.

Cursul euro a revenit de la 4,9775 lei, maximul atins de la începutul anului, la 4,9774 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a menținut la 4,977 – 4,978 lei.

Menținerea de către BNR, la începutul săptămânii trecute, a ratei de referință la valoarea stabilită în august 2024 la 6,5%, s-a reflectat în stabilizarea dobânzilor interbancare, evoluție la care contribuie și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%, valoare stabilită la finalul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%.

Sondajul lunar publicat luni de Banca Federală din New York privind aşteptările consumatorilor arată că aceştia anticipează o inflaţie de 3,6% în următorul an, dar și o înrăutățire a pieței muncii și a celei bursiere. Aceasta atestă creșterea sentimentelor negative în rândul populației după lansarea de către administrației Trump a războiului tarifelor vamale, care se continuă treptat în unul al valutelor, dorința Casei Albe fiind de a deprecia dolarul, instrument necesar pentru reducerea datoriei publice dar și pentru a ieftini exporturile.

Aceste date nu au influențat evoluția perechii euro/dolar, care a rămas stabilă. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1316 – 1,1379 dolari, aproape de maximul ultimilor trei ani de 1,1475 dolari, atins vineri, în condițiile în care piața încearcă să se acomodeze cu schimbările constante ale tarifelor americane. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,3683 la 4,3816 lei.

Moneda elvețiană a revenit aproape de pragul de 0,92 franci/euro, iar media ei a urcat de la 5,3438 la 5,3816 lei. Lira sterlină s-a apreciat la rândul ei de la 5,7573 la 5,8120 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 452,6946 lei la 454,7122 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane în timp ce metalul galben fluctua între 3.208 și 3.233 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se aprecia marginal la 4,2767 zloți/euro, respectiv 409,96 forinti/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 84.359 – 85.978 dolari, cotații apropiate de cele de luni. Ethereum se mișca între 1.1616 și 1.650 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu