Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a postat pe site-ul instituției, spre consultare publică, proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea schemei de ajutor de minimis „Creditul Fermierului”, o inițiativă menită să faciliteze accesul la finanțare pentru fermierii români care activează în sectorul producției agricole primare.

Obiectivul principal al schemei este acordarea unui sprijin financiar constând în subvenționarea parțială a dobânzii (partea echivalentă cu ROBOR la 3 luni) pentru creditele contractate de fermieri în vederea asigurării capitalului de lucru.

Cine sunt beneficiarii eligibili?

Pot beneficia de acest sprijin întreprinderile care desfășoară activitate în domeniul producției agricole primare (coduri CAEN 011–015), inclusiv:

• societăți comerciale,

• asociații și societăți agricole,

• cooperative agricole,

• persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale,

• asociații de fermieri.

Condiții de eligibilitate esențiale:

• Contractarea unui credit non-revolving pentru capital de lucru, în lei, de la o bancă înscrisă în Program;

• Fără proceduri de insolvență în derulare și fără incidente de plată majore în ultimele 6 luni;

• Fără credite restante (sau în categoriile acceptate A, B, C);

• Activitate economică autorizată în domeniul agricol, conform documentelor ONRC;

• Plafonul maxim al ajutorului: echivalentul în lei a 50.000 euro per întreprindere unică în decurs de 3 ani.

Durata și bugetul programului: Schema este valabilă până la 31 decembrie 2025, iar plata ajutorului de minimis poate fi realizată până la 31 martie 2029. Bugetul total alocat este de 250 milioane lei, fiind estimată susținerea a aproximativ 1.500 de beneficiari.

„Prin lansarea acestui program ne propunem să oferim un sprijin concret fermierilor noștri, care se confruntă cu dificultăți de acces la capitalul necesar pentru desfășurarea activităților curente. Creditul Fermierului este un instrument de intervenție rapidă și eficientă, cu beneficii directe pentru producătorii agricoli români”, a declarat ministrul agriculturii, Florin BARBU.

MADR invită toate părțile interesate – fermieri, organizații profesionale, instituții financiare și cetățeni – să transmită propuneri, sugestii sau observații privind proiectul de act normativ, în termenul legal, pe adresa de e-mail pusă la dispoziție pe site-ul instituției, în cadrul secțiunii „Transparență decizională”.

28.000 de joburi au fost postate, de la începutul anului și până acum, de companiile mici și foarte mici care au maximum 10 angajați. Numărul este cu 10% mai mare decât în primele 4 luni ale anului trecut. „Este foarte interesant faptul că, dacă la nivelul general al pieței, vedem o plafonare în ceea ce privește numărul de poziții nou apărute, în ceea ce privește companiile foarte mici, cu cel mult 10 angajați, există o creștere de 2 cifre, respectiv 10%. Aceste companii, în cele mai multe cazuri antreprenori locali cu start-up-uri, nu recrutează în volume mari, ci scot doar câteva poziții în piață, însă creșterea vine din numărul mare de companii care fac acest lucru. Mai exact, vorbim despre peste 4.000 de angajatori mici care și-au extins echipele anul acesta”, declară Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Din cele 28.000 de locuri de muncă postate, 2.100 au fost remote și 2.300 pentru străinătate. Luna martie a fost luna care a adus un vârf al angajărilor pe această categorie de companii, în condițiile în care au fost postate 8.000 de joburi.

Cei mai mulți dintre acești mici angajatori sunt din București – ei au generat 50% din numărul total de locuri de muncă urcate în platformă în primele 4 luni ale anului. Urmează companiile din Cluj, Iași, Oradea, Timiș și Bacău. „Schimbările fiscale de la finalul anului trecut, mai exact ordonanța trenuleț, au creat perspectivele unui an delicat pentru antreprenori și pentru companiile mici, în general. De aceea este o surpriză plăcută, la nivel de piață, să vedem avântul pe care l-au avut angajările pe acest segment de angajatori”, mai spune Bogdan Badea.

Domeniile care au avut cele mai multe poziții noi sunt serviciile, retailul, transport – logistică, turism, call – center / BPO, industria alimentară și construcții. „Categoria de companii emergente, cu cel mult 10 angajați, este și singura în care retailul nu este sectorul care angajează cel mai mult. Serviciile, în schimb, sunt un domeniu în care vedem tot mai multe firme mici, în curs de dezvoltare, care își cresc echipele și care au avut anul acesta 6.900 de poziții disponibile”, punctează Bogdan Badea.

Cei mai mulți dintre acești angajatori au nevoie de candidați din categoria entry level (0 – 2 ani de experiență) și fără experiență. Următorii cei mai căutați sunt cei care au un nivel mediu de experiență (2 – 5 ani) și semnificativ mai puține opțiuni există pentru seniori cu mai mult de 5 ani de experiență și pentru manageri. Sunt căutați, totodată, cu precădere muncitorii calificați, după care absolvenții de studii superioare, muncitorii necalificați și abia apoi studenții.

Departamentele pe care vor să le dezvolte sunt, în primul rând, cele de sales, specialiștii în vânzări fiind, de altfel, foarte căutați la nivelul întregii piețe. Alte departamente pentru care angajatorii foarte mici mai caută candidați sunt administrativ / logistică și client service. Tot specific acestui segment de companii este faptul că sunt deschiși într-o măsură mai mare decât jucătorii foarte mari către joburile part-time, chiar dacă acest tip de contracte nu mai oferă facilități fiscale pentru angajatori.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 21.000 de joburi.

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna februarie 2025 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna februarie 2025 cu 23,8% faţă de luna precedentă şi scăderea cu 1,1% comparativ cu luna februarie 2024;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 1 leu faţă de luna precedentă şi creşterea cu 5,8% comparativ cu luna februarie 2024;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2025 faţă de luna precedentă cu 0,1 puncte procentuale şi creşterea cu 0,8 puncte procentuale faţă de luna februarie 2024;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 2,1 puncte procentuale respectiv cu 5,3 puncte procentuale faţă de luna februarie 2024;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 9 comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 1 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an şi scăderea numărului născuţilor-vii comparativ cu luna precedentǎ.

Comparativ cu luna februarie 2024 a crescut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale şi numărul deceselor sub 1 an şi a scăzut   numărul divorţurilor .

Producţia industrială realizată în luna februarie 2025 a înregistrat o creştere de 23,8% comparativ cu luna precedentă.

În luna februarie 2025, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna februarie 2025 a scăzut cu 1,1% față de valoarea producţiei industriale realizate în luna februarie 2024.

În perioada 1.I.-28.02.2025, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o scădere a producţiei industriale. Scăderi ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea băuturilor; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna februarie 2025, a fost de 7307 lei, mai mic cu 0,2% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 9,1% comparativ cu luna februarie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6556 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6670 lei în industrie şi construcţii şi de 8036 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna februarie 2025, a fost de 4367 lei, mai mic cu 1 leu comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 5,8% comparativ cu luna februarie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3927 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4008 lei în industrie şi construcţii şi de 4783 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna februarie 2025 a fost de 8932 lei, iar cel net de 5351 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 0,4%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 99,5% pentru luna februarie 2025 faţă de luna precedentă, de 249,3% faţă de octombrie 1990 şi de 104,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii februarie 2025, a fost de 49865 persoane, mai mare cu 186 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 736 persoane faţă de luna februarie 2024.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 17,0 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,9 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii februarie 2025, era de 4674 persoane, în scădere cu 70 persoane faţă de luna precedentă (-1,5%).  

Comparativ cu luna februarie 2024, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 606 persoane (+14,9%).

La sfârşitul lunii februarie 2025, femeile reprezentau 48,3% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 472 persoane (10,1% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 20 persoane (0,4% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii februarie 2025 era de 4182 persoane, reprezentând 89,5% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (92,7%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2025, în judeţul Călăraşi, a fost de 6,1%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (6,2% în luna ianuarie 2025 şi 5,3% în luna februarie 2024).

Pentru femei, rata şomajului în luna februarie 2025 a fost de 6,4% (6,5% în luna ianuarie 2025 şi 5,5% în luna februarie 2024).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna februarie 2025 a fost de 5,9% ( 6,0% în luna ianuarie 2025 şi 5,2% în luna februarie 2024).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii februarie 2025 existau 144 de locuri de muncǎ vacante, din care 138 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 121 erau pentru muncitori (84,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna februarie 2025 a fost caracterizată de creşterea numǎrului deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an şi de scăderea numărului născuţilor-vii faţă de luna precedentă.

Comparativ cu luna februarie 2024, a crescut numărul născuţilor-vii ,al deceselor generale şi al decesele sub 1 an şi a scăzut numărul divorţurilor.

Natalitatea. În luna februarie 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 166, mai mic cu 4 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 11 comparativ cu luna februarie 2024.

Mortalitatea generală. În luna februarie 2025, numărul deceselor înregistrate a fost de 385, mai mare cu 2 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 30 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna februarie 2025 s-au înregistrat 2 decese sub 1 an, mai mare cu 2 faţă de luna precedentă şi respectiv faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -219 persoane în luna februarie 2025 (-213 persoane în luna ianuarie 2025 şi -200 persoane în luna februarie 2024).

Divorţialitatea. În luna februarie 2025 s-au înregistrat 17 divorţuri, mai multe cu 16 faţǎ de luna precedentǎ şi mai puţine cu 17 faţă de luna februarie 2024.

În luna decembrie 2024, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 27,4 milioane euro şi al importurilor CIF de 27,4 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de +0,01 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-27,5%) şi o creştere de (+30,4%) faţă de luna decembrie 2023. Importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+9,3%) şi o scădere de (-8,0%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.XII.2024, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (15,1%), metale comune şi articole din acestea (41,8%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (26,4%), materii textile şi articole din acestea (3,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (5,3%), mijloace de transport (1,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,1%).

În perioada 1.I-31.XII.2024, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,2%), metale comune şi articole din acestea (37,8%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,4%), materii textile şi articole din acestea (2,2%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,2%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (5,1%), mijloace de transport (4,8%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (14,7%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (6,3%).

În luna februarie 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, de creşterea numǎrului de înnoptări şi a indicelui de cazare în structurile de primire turistică faţă de luna precedentă.

Comparativ cu aceiaşi perioadă a anului precedent, numărul de sosiri, de înnoptǎri şi indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în funcţiune au crescut.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna februarie 2025, a fost de 1303, mai mic cu 5,0% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 28,0% comparativ cu luna februarie 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 98,9% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna februarie 2025, a fost de 2439, mai mare cu 0,9% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 30,8% comparativ cu luna februarie 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 95,9% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna februarie 2025, a fost de 20,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 2,1 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 5,3 puncte procentuale comparativ cu luna februarie 2024.

În luna februarie 2025, s-au eliberat 35 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 9 mai multe faţă de luna precedentă, respectiv cu 1 comparativ cu luna februarie 2024.

Rata inflaţiei, a fost în luna februarie 2025 de 0,88% faţă de luna precedentă şi de 4,54% faţă de luna februarie 2024.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-28.02.2025 a fost de 0,9%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (1,0%).

În luna februarie 2025 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,73%), preţurile mărfurilor nealimentare (+1,08%) şi tarifele serviciilor (+0,66%).

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță deschiderea unui nou apel de proiecte prin Programul Sănătate 2021-2027, în valoare totală de 58.495.873 euro, destinat unităților sanitare publice care tratează pacienți critici cu patologie vasculară cerebrală acută.

'Acest apel este o intervenție strategică, acolo unde fiecare minut poate face diferența între viață și moarte. AVC reprezintă a doua cauză de mortalitate la nivel global, după boala cardiacă ischemică, și principala cauză de dizabilitate. Lipsa dotărilor, mai ales în spitalele din afara marilor centre universitare, face ca mulți pacienți să nu beneficieze la timp de intervenții care le-ar putea salva viața sau mobilitatea. Tocmai de aceea, am vrut să oferim unităților sanitare posibilitatea să achiziționeze echipamente de diagnostic, tratament și monitorizare, inclusiv angiografe biplane, aparate CT și RMN cu softuri dedicate AVC, echipamente de imagistică intervențională și infrastructură IT necesară integrării datelor clinice', a subliniat ministrul Marcel Boloș.

În cadrul apelului, sunt eligibile acele cheltuieli care contribuie direct la atingerea obiectivului investiției, respectiv dotarea cu echipamente și sisteme necesare creșterii accesului populației la servicii medicale de calitate, incluzând mijloace fixe și obiecte de inventar destinate activității medicale, echipamente medicale specifice (precum angiograf biplan, aparate RMN și CT cu softuri dedicate AVC, echipamente de monitorizare și tratament pentru pacientul critic cu AVC acut), sisteme IT (hardware și software) relevante pentru acest tip de îngrijire, servicii de instalare și punere în funcțiune, taxe și costuri pentru autorizare, precum și, cu titlu excepțional, materiale consumabile strict necesare testării și funcționării echipamentelor, pentru o perioadă de maximum 3 luni.

Se încadrează în categoria solicitanților eligibili unitățile sanitare publice prevăzute la art. 24 din Ordinul ministrului sănătății nr. 450/2015 privind tratamentul intervențional al pacienților cu AVC acut, unitățile administrativ-teritoriale definite potrivit Codului administrativ care au în coordonare, subordonare sau administrare aceste unități, Primăria Municipiului București (inclusiv ASSMB și sectoarele Capitalei) și instituțiile publice centrale - inclusiv din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și Academia Română - care dețin, coordonează sau administrează astfel de unități sanitare.

Valoarea totală eligibilă a unui proiect finanțat în cadrul prezentului apel trebuie să fie de minimum 200.001 euro și nu poate depăși suma maximă de 5.849.587 euro, inclusiv TVA.

Cererile de finanțare în cadrul acestor apeluri pot fi depuse până la 23.06.2025, ora 17:00, prin intermediul platformei MySMIS2021.

Informații suplimentare și condițiile de finanțare sunt disponibile în ghidurile solicitantului, publicate pe site-ul MIPE, în secțiunea dedicată Programului Sănătate: https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/autoritatea-de-management-pentru-programul-sanatate/noutati/.

În ultimele săptămâni, oficialii oficiali ai băncii centrale au atras atenția asupra necesității deprecierii leului. O astfel de măsură va permite o creștere a veniturilor statului și va îndrepta, într-o anumită măsură, derapajele uriașe din economia românească.

Mugur Isărescu a afirmat recent că stabilitatea cursului valutar leu/euro este un obiectiv urmărit de Banca Naţională, dar a atras atenția asupra faptului că nu crede că stabilitatea pe un termen lung „este lucrul cel mai bun”.

La rândul lor, participanții la sondajul realizat în luna martie de CFA România, anticipează depășirea pragului de 5 lei/euro. Astfel, cursul anticipat pentru orizontul următoarelor şase luni o valoare medie de 5,0311 lei/euro, cotație apropiată de cea din februarie care a fost de 5,0306 lei/euro. Pentru orizontul de 12 luni, valoarea anticipată este de 5,0735 lei/euro, comparativ cu 5,1015 lei/euro, la precedentul sondaj.

Miercurea aceasta cursul euro a fost stabilit la 4,9775 lei, valoare identică cu cea de la jumătatea săptămânii trecute. În piață s-a observat o ușoară creștere a cotațiilor la 4,9773 – 4,781 lei.

Dezmățul preelectoral din 2024 care a împins deficitul bugetar la 9,3% din PIB, riscă să coboare ratingul României la categoria junk (gunoi), nerecomandată investitorilor internaționali. O astfel de evoluție va fi însoțită de creșterea costurilor la împrumuturile guvernamentale, menținerea inflației în jurul pragului de 5% (4,65% în aprilie viitor, conform sondajului CFA România), ceea ce va îngreuna politica BNR de reducere a ratei de referință, și riscul intrării în recesiune.

„Dacă guvernul nu acţionează foarte urgent pentru a spori consolidarea fiscală, atunci, în special având în vedere această perspectivă de creştere mult mai sumbră, vom asista la o înrăutăţire a deficitului bugetar pentru 2025 şi 2026”, avertizează Moody's Analytics, estimând deficitul la 8,4% din PIB în acest an şi la 7,1% în 2026.

Înainte de minivacanța de 1 Mai și de ziua alegerilor prezidențiale, piața monetară a fost stabilă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Amânarea pentru încă două luni a războiului tarifelor anunțat de administrația de la Casa Albă, a permis monedei americane să recupereze o parte din pierderile suferite în ultimele săptămâni și care au adus-o la un minim al ultimelor trei ani față de un coș al principalelor valute.

Miercurea aceasta, euro fluctua în culoarul 1,1355 – 1,1399 dolari, față de 1,1574 dolari, la începutul săptămânii trecute. Media monedei americane a crescut de la 4,3711 la 4,3787 lei.

Menținerea monedei elvețiene în culoarul 0,935 – 0,94 franci/euro, a redus volatilitatea cursului ei care a urcat la jumătatea acestei săptămâni de la 5,2912 la 5,3042 lei. Față de miercurea trecută, lira sterlină a avut o evoluție apreciativă de euro iar media ei a fost stabilită la 5,8518 lei.

La jumătatea acestei săptămâni, metalul galben fluctua între 3.266,30 și 3.327,80 dolari/uncia iar prețul gramului de aur a fost stabilit la 461,6339 lei, față de 468,2581 lei, miercurea trecută.

Miercurea aceasta, bitcoin se tranzacționa în culoarul 94.178 – 95.235 dolari iar ethereum se mișca între 1.770 și 1.816 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Cea de a patra ediție FIDELIS din 2025, ce se va desfășura între 9 și 16 mai, vine cu dobânzi de până la 7,80% la emisiunile în lei și de până la 6,25% la cele în euro.

Așadar, cei care vor să-și investească economiile în Programul FIDELIS, ediția din mai, vor beneficia de dobânzi neimpozabile:

în lei:

- de 6.75% - cu scadența la 1 an;

- de 7.40% - cu scadența la 3 ani;

- de 7.80% - cu scadența la 5 ani.

în euro:

- de 3,85% - cu scadența la 2 ani;

- de 6,25% - cu scadența la 7 ani.

Beneficiile pentru donatorii de sânge continuă

Tranșa specială de titluri de stat FIDELIS, emise în lei și scadență la 1 an, dedicată tuturor celor care fac dovada donării de sânge începând cu 1 noiembrie 2024, va avea o dobândă de 7,75%. Donatorii-investitori beneficiază de un prag minim de subscriere redus de la 5.000 de lei la 500 lei, în limita unui plafon maxim de 100.000 lei.

Ce aduce nou FIDELIS în 2025:

- Lansări lunare;

- Posibilitatea de a subscrie, timp de 6 zile lucrătoare, încă din prima parte a lunii;

- Dobânzile și scadențele pentru următoarea ediție se anunță la finalul lunii curente pentru emisiunea viitoare;

Un nou partener: TradeVille, în parteneriat cu Libra Bank, principalul broker de retail din România, pe lângă BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, B.R.D. – Groupe Société Générale și Alpha Bank.

Cei care investesc în titlurile de stat FIDELIS se bucură de facilități precum:

- posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere în funcție de prețul primit pe bursă;

- veniturile obținute ca urmare a deținerii titlurilor sunt neimpozabile;

- flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului.

Reamintim că valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Aproximativ 8 miliarde lei- suma totală investită în primele 3 ediții din 2025

Cifrele celor trei ediții din 2025 dovedesc că interesul românilor în modalitatea de economisire propusă de Ministerul Finanțelor este într-o continuă creștere:

suma totală investită este de aproape 8 miliarde de lei;

- 85.157 ordine de subscriere;

- 12.046 donatori – investitori;

- peste 964 milioane de lei este suma totală investită de donatorii-investitori.