În ședința Guvernului din data de 24 februarie 2021 a fost adoptată Ordonanța de Urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

Având în vedere că perioada reglementată prin OUG nr. 3/2015, respectiv 2015-2020, s-a încheiat la 31 decembrie 2020, este necesară crearea unui cadru juridic la nivel național pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, din fondurile Uniunii Europene, în cuantumul alocat României.

Astfel, prezentul act normativ prevede:

- aprobarea schemelor de plăți directe care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, respectiv schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri;

- aprobarea ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic;

- determinarea condițiilor specifice de accesare a măsurilor compensatorii din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, derulate prin APIA, respectiv: M10 - agromediu și climă, M11- agricultură ecologică și M13 - plăți care se confruntă cu constrîngeri naturale sau cu alte constrângeri specifice;

- dispoziții generale privind plafoanele pentru plățile directe și ajutoarele naționale tranzitorii;

- stabilirea beneficiarilor și a condițiilor care trebuie îndeplinite pentru acordarea plăților în cazul fiecărei scheme de ajutor/sprijin;

- aprobarea măsurilor pentru care se instituie instrumente de garantare;

- specificarea cazurilor de forță majoră și a modului de notificare a APIA;

- reglementarea modului de asigurare în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a sumelor necesare plăților directe și ajutoarelor naționale tranzitorii, precum și a condițiilor de efectuare a plăților către beneficiari.

Impactul bugetar este de aproximativ 3,811 miliarde euro din FEGA și aproximativ 1 miliard euro din FEADR, fonduri alocate României pentru anii 2021 și 2022, sume ce pot fi accesate de circa 800 de mii de beneficiari ai schemelor/măsurilor de sprijin.

Prin Legea nr. 296/2020 au fost modificate prevederile Codului fiscal, intenția fiind ca, începând cu 1 ianuarie 2021, persoanele impozabile a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent și în anul în curs nu a depășit plafonul de 4.500.000 lei să poată opta pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care şi-au exercitat opțiunea.

Cu toate acestea, nu a fost posibilă aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu 1 ianuarie 2021 în noile condiții, întrucât în Codul fiscal există încă o serie de referiri la vechiul plafon de 2.250.000 lei, precum şi obligația de notificare pentru aplicarea sistemului în termenul de 25 ianuarie a fiecărui an.

Pentru respectarea intenției de reglementare care a stat la baza Legii 296/2020, a fost necesară modificarea și a altor prevederi din Codul fiscal, modificări care s-au realizat prin OUG nr. 13/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991.

Astfel, începând cu data de 1 martie 2021, toate persoanele impozabile a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent, precum și în anul în curs, nu a depășit plafonul de 4.500.000 lei pot opta pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Această opțiune poate fi exercitată oricând în cursul anului.

Tot prin OUG nr. 13/2021 s-a instituit o regulă specială care a permis continuarea aplicării sistemului de către persoanele impozabile care ar fi trebuit să fie radiate începând cu data de 1 martie 2021 din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, în condițiile în care acestea ar fi devenit eligibile pentru aplicarea sistemului, potrivit noilor reguli, începând cu aceeași dată.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a încheiat convenții pentru finanțarea capitalului de lucru cu instituții bancare și nebancare și, începând de astăzi, 15.03.2021, eliberează adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plăți directe (schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu) şi pentru beneficiarii măsurilor de mediu şi climă (Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale), implementate de Agenție în cadrul Campaniei 2021.

Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează sa acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea unică de plată pentru anul 2021 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13.

De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Neacordarea despăgubirilor de secetă a provocat un blocaj financiar uriaș în agricultură! Facem un apel către companiile din agribusiness să îi sprijine pe fermieri în asigurarea capitalului de lucru, pentru a nu rata anul agricol 2021!

Fermierii României trag un semnal puternic de alarmă: Suntem în pragul dezastrului agricol, riscăm să fie pusă pe butuci ramura economică care ne poate scoate din criză! La această oră, situația fermierilor din majoritatea regiunilor țării este, în multe cazuri, disperată din cauza lipsei capitalului de lucru. Blocajul financiar a ajuns o realitate dureroasă în anul 2021 și mulți fermieri riscă să își piardă afacerile, cu impact dramatic asupra asupra securității alimentare a României.

Asociația Forța Fermierilor apreciază că, prin neacordarea despăgubirilor de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020, conducerea Ministerului Agriculturii a pus în pericol producția agricolă din 2021. Deși condițiile meteorologice sunt mai bune decât anul trecut, riscăm să ratăm complet oportunitatea și să nu fructificăm la maxim potențialul agricol din acest an. Ratarea anului agricol 2021 înseamnă o producție agricolă mai mică și creșteri de prețuri la alimente, contribuție mai mică din partea sectorului agroalimentar la PIB, dezechilibrarea și mai tare a balanței comerciale a României, zeci de mii de proceduri de insolvență demarate, până la un milion de hectare de teren ce vor rămâne pârloagă.

În fața acestui pericol real, fermierii României mai au singură șansă să pună agricultura în ofensivă în acest și să-și salveze fermele: parteneriatul cu furnizorii și distribuitorii de semințe, produse de protecție a plantelor, fertilizanți și echipamente/utilaje agricole, precum și cu comercianții de produse agricole.

„În numele fermierilor români, fac un apel la managerii din companiile care lucrează cu agricultorii să facă un efort și să fie alături de noi. Mediul privat din agribusiness a fost întotdeauna un partener al fermierului, dezvoltarea multor ferme din țara noastră fiind posibilă datorită finanțării oferite de aceste companii. Acum, însă, este nevoie, mai mult decât oricând, de o implicare totală, asumată și transparentă, a furnizorilor, distribuitorilor și traderilor, pentru a salva anul agricol 2021. Dacă nu vom reuși asta, consecințele, atât pe termen scurt cât și pe termen mediu, vor fi dezastruoase pentru toată lumea.

Este nevoie de dumneavoastră, dragi lideri din agribusiness, pentru a pune agricultura în ofensivă. Fermierii au nevoie de sprijinul și înțelegerea dumneavoastră. Știu că este o perioadă foarte dificilă pentru toată lumea dar solidaritatea și unitatea celor care trăiesc de pe urma agriculturii naționale acum trebuie să se vadă. Acum este momentul. Dacă îl vom rata, va fi complicat, foarte complicat, pentru toată lumea.

Vă rog, acolo unde în mod evident nu există rea-voință din partea fermierilor, să manifestați înțelegere și flexibilitate în relațiile comerciale. Este nevoie de sprijinul companiilor dumneavoastră pentru ca fermierii să își poată finanța lucrările agricole din acest an. Mulți din fermieri, și mai mici și mai mari, au zero lei, zero bani în conturi, și nu din vina lor. Vă rog din suflet să îi ajutați!”, a spus Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor.

Asociația Forța Fermierilor va începe, din această săptămână, să adreseze scrisori oficiale tuturor companiilor din agribusiness, băncilor și instituțiilor financiare nebancare, precum și societăților de leasing, pentru consultări cu membrii noștri, pentru a discuta și găsi cele mai bune soluții, reciproc avantajoase, pentru a salva anul agricol 2021.

Asociația Forța Fermierilor este o organizație profesională, constituită legal, care reprezintă intereselor tuturor sectoarelor din agricultură și are, în rândul membrilor săi, toate categoriile de fermieri.

Consiliul Director al Asociației Forța Fermierilor

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

0733.528.655

Evoluția leului a fost influențată în perioada analizată atât de factorii externi, precum majorarea plasamentelor în dolari, care a provocat ieșiri de pe piețele emergente, cât și accelerarea ritmului de creștere a inflației anuale, care a urcat în februarie la 3,2%.

Miercurea trecută euro a atins al șaselea record consecutiv de 4,8863 lei, în tot atâtea ședințe, creșterea față de începutul anului fiind de 1,72 bani. La finalul perioadei, media a coborât la 4,8846 lei iar tranzacțiile s-au realizat între 4,884 – 4,89 lei.

Menținerea aversiunii față de risc, provocată de perspectivele inflaționiste de peste Ocean, va influența evoluția perechii euro/leu, care se va apropia de pragul de 4,9 lei. CNSP anticipa în ultima sa prognoză o medie anuală pentru euro de 4,89 lei/euro în 2021.

„Cursul de schimb leu/euro și-a păstrat relativa stabilitate până la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferențialului ratelor dobânzilor, pentru ca ulterior să consemneze o ușoară ajustare ascendentă, mai modestă decât cele evidențiate în regiune”, se explică în comunicatul de presă al BNR, după ședința sa de politică monetară, care s-a desfășurat luni, unde s-a decis menținerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%.

Moneda americană s-a apreciat marțea trecută la 1,1836 dolari/euro, minimul ultimelor trei luni, pentru ca la sfârșitul perioadei să fluctueze în culoarul 1,1911 – 1,1968 dolari .

Cursul dolarului a scăzut de la 4,1118 la 4,0832 lei, cel de luni fiind stabilit la 4,0942 lei.

Atenția piețelor se îndreaptă către ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane care se va desfășura marți și miercuri, în condițiile în care anticipează o creștere a inflației în SUA, provocată de planul de susținere economică al democraților în valoare de 1.900 miliarde dolari.

Moneda elvețiană a fluctuat între 1,107 și 1,112 franci/euro, iar media de la începutul acestei săptămâni a fost stabilită la 4,4079 lei.

Media lirei sterline a crescut de la 5,6917 la 5,7102 lei, pentru a scădea luni la 5,7040 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 223,8171 la 227,7951 lei și a încheiat perioada la 227,6495 lei, după ce uncia a început săptămâna la 1.723 – 1.733 dolari.

După mai multe săptămâni în care indicii ROBOR și-au inversat mișcare descendentă manifestată în ianuarie, în perioada analizată aceștia s-au stabilizat. Scăderea a fost provocată de reducerea lichidității în februarie cu peste 3 ori faţă de ianuarie dar și de faptul că dealerii așteptau decizia de politică monetară a BNR,

Luni, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât de la 1,70 la 1,69%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,74% iar indicele la 12 luni la 1,75%.

Bitcoin a atins sâmbătă un nou record de 61.742 dolari, el câștigând 15.000 dolari în opt zile. Începând de duminică au apărut marcările de profit, iar moneda digitală a scăzut la începutul acestei săptămâni la deschiderea piețelor europene la 55.053 dolari iar maximul atins pe platforma integratoare WorldCoinIndex a fost de 60.563 dolari.

La scăderea bitcoin a contribuit, conform informațiilor din piață, posibilitatea ca guvernul de la Delhi să interzică tranzacționarea criptomonedelor în India.

Analiza cuprinde perioada 8 – 15 martie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Legea care aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea SARS-CoV- 2, a fost promulgată vineri de preşedintele Klaus Iohannis, informează Administraţia Prezidenţială.

Ordonanţa a fost emisă anul trecut, în iulie, de guvernul condus de Ludovic Orban şi a fost adoptată de Parlament în a doua jumătate a lunii februarie.

Potrivit textului OUG, salariaţii angajatorilor a căror activitate a fost suspendată din cauza epidemiei SARS-CoV-2 beneficiază de o indemnizaţie prevăzută de lege, calculată raportat la perioada în care respectiva activitate a fost suspendată.

Sursa www.agerpres.ro