Ministerul Finanțelor stimulează afacerile din România și propune, printr-un proiect de hotărâre de guvern, majorarea bugetului maxim al schemei de ajutor de stat 807/2014 pentru investițiile cu impact major în economie. Astfel, bugetul schemei se majorează cu 1 miliard de lei, de la 6,38 miliarde de lei la 7,38 miliarde de lei.

În perioada 15 iunie - 26 iulie 2022, Ministerul Finanțelor a derulat o sesiune de înregistrare a Cererilor de acord pentru finanțarea unor investiții mai mari de 1 milion euro. Sesiunea a avut un buget de cel puțin 700 milioane de lei, cu posibilitatea suplimentării acestuia, și a suscitat un interes crescut din partea investitorilor, fiind depuse 193 de cereri de finanțare.

Pentru acordarea finanțării, punctajul a fost realizat pe baza criteriilor de evaluare prevăzute de HG nr.807/2014: valoarea investiției, tipul investiției inițiale, locul în care se va face investiția, rentabilitatea cifrei de afaceri (în cazul întreprinderilor în activitate), valoarea capitalului subscris și vărsat (în cazul întreprinderilor nou înființate).

În urma finalizării procesului de ordonare pe baza punctajului obținut, vor intra în analiză proiecte de investiții cu o valoare totală de cca 3,2 miliarde lei pentru care se solicită un ajutor de stat de aproximativ 682,8 milioane lei, în domenii precum industria alimentară, material de construcții, piese auto și producția de hârtie.

Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Proiecte de acte normative, iar lista cu proiectelor de investiții depuse poate fi consultată aici https://mfinante.gov.ro/documents/35673/331650/listacereridepusesesiunea1506_26072022.pdf

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării anunţă lansarea unui apel important pentru sprijinirea IMM-urilor din România să îşi recalifice forţa de muncă în domenii tehnice cheie (programare/coding, data analytics, cyber-security, computer-assisted design, additive manufacturing). Această intervenţie vizează creşterea competitivităţii forţei de muncă şi a firmelor româneşti.

Bugetul schemei de ajutor este de 36.000.000 euro, echivalent în lei, iar numărul minim estimat al întreprinderilor beneficiare este de 2000.

Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării: "Formarea competenţelor digitale la nivelul IMM-urilor este esenţială pentru dezvoltarea României.

Transformarea digitală a administraţiei, economiei şi societăţii înseamnă în primul rând abilitatea noastră de a folosi tehnologiile de vârf, pentru a nu mai fi mereu în urma altor state. Nu este suficient să aducem în ţară tehnologii de ultimă generaţie, trebuie să ştim să le folosim pe scară largă.

Acest apel este un pas important în acest sens, iar angajaţii din IMM-urile care vor beneficia de această pregătire avansată vor fi mai pregătiţi pentru a performa în şi pentru România viitorului."

În cadrul acestei scheme se acordă sprijin financiar, sub forma de grant, lMM-urilor care activează în toate sectoarele, din toate regiunile de dezvoltare ale României, în cadrul Planului Naţional de Rezilienţă al României, Pilonul II, Componenta 7.

Obiectivul principal îl reprezintă sprijinirea lMM-urilor prin acordarea de fonduri nerambursabile pentru îmbunătăţirea competenţelor digitale în rândul angajaţilor, cu aplicabilitate în tehnologiile emergente.

În cadrul schemei de ajutor de minimis sunt finanţate activităţile de instruire în tehnologiile emergente, respectiv: Internet of things; Big data; Cloud technologies; Învăţarea automată; Inteligenţa artificială; Automatizarea proceselor robotice; Blockchain; Cyber-Physical Systems; Additive manufacturing.

Calendarul acestui apel este următorul: lansare apel - august 2022; depunere proiect - septembrie - octombrie 2022; evaluare, selecţie şi contractare - octombrie - noiembrie 2022; implementare - noiembrie 2022 - decembrie 2025.

Informaţiile complete şi ghidul de accesare a fondurilor se regăsesc la link-ul: https://oipsi.gov.ro/anunt-privind-lansarea-apelului-pnrr-aferent-operatiunii-d-competente-digitale-capital-uman-si-utilizarea-internetului/

Cursul euro a scăzut marți de la 4,9210 la 4,9050 lei. Un curs mai mic a fost stabilit în 29 martie 2021.

Tendința de depreciere a euro s-a evidențiat în ultimele săptămâni și s-a accelerat luni când BCE a calculat o cotație de 4,9163 lei. Luni seara, moneda unică a coborât pe piețele internaționale până la 4,896 lei. Transferurile de marți din piața locală se efectuau în culoarul 4,90 – 4,91 lei.

Aprecierea leului, cursul fiind utilizat de BNR drept armă antiinflaționistă, se datorează menținerii la un nivel scăzut al aversiunii față de risc, dar și intrărilor mai mari de valută atât din partea exportatorilor de cereale dar și de vânzările la casele de schimb la care recurg românii care muncesc în afara țării și s-au întors acasă pe perioada vacanțelor, dar și reducerea cererii importatorilor.

Situația va reveni la „normal” în septembrie, la finalul concediilor. Oricum, în piață există un deficit de valută. INS a anunțat marți că deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) din primul semestru este de 15,437 miliarde euro mai mare cu 4,740 miliarde euro decât cel din perioada similară a anului trecut.

Raportul BNR asupra inflaţiei estimează că aceasta va fi în decembrie 2022 va fi de 13,9%, de 7,5% în decembrie 2023, respectiv de 2,3% în iunie 2024. Guvernatorul BNR a afirmat la prezentarea raportului că „tendinţa e de scădere”, cu o plafonare luna aceasta la 15%. În martie – aprilie 2023 ar putea exista o creștere, generată de posibilitatea încetării schemei de sprijin a prețului la energie.

Evoluția ascendentă a dobânzilor interbancare s-a temperat marți, confirmând parcă atenționare lui Mugur Isărescu că „ROBOR-ul «a sărit calul»”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 8,14%, nivel stabilit la începutul săptămânii. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,25 la 8,27% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 8,35 la 8,36%.

În așteptarea publicării datelor referitoare la creșterea prețurilor din Statele Unite, euro a cunoscut o ușoară creștere la 1,0189 – 1,0247 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,8330 la 4,7905 lei.

Cursul monedei elvețiene, care se va menține și în lunile următoare sub pragul de 1 franc/euro, a scăzut la 5,0290 lei iar cel al lirei sterline s-a depreciat la 5,8089 lei.

Chiar dacă metalul galben a crescut la 1.784 – 1.794 dolari/uncie, deprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 275,5907 lei.

În regiune, media monedei maghiare se deprecia la 395,02 forinți/euro. Pierderea celei poloneze a fost mai mică, cursul fiind calculat la 4,7021 zloți/euro.

După creșterea de luni la 24.240 dolari, bitcoin încerca să se mențină peste pragul de 23.000 dolari și se tranzacționa între 23.207 și 23.917 dolari. De la un vârf de 1.812 dolari, valoare atinsă la începutul săptămânii, ether a scăzut la 1.694 – 1.788 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Decizia Ucrainei de a opri fluxurile de petrol rusești către Ungaria, Cehia și Slovacia, dar și pozițiile de protecție luate de investitori înainte de anunțarea inflației din Statele Unite au creat presiune pe monedele din regiune, inclusiv asupra leului.

După scăderea de marți la 4,9050 lei, minim al ultimelor 16 luni, cursul euro a crescut la jumătatea săptămânii la 4,9132 lei. De menționat faptul că BCE a calculat marți o cotație a euro de 4,9038 lei.

Înainte de deschiderea pieței locale, moneda unică a atins un minim de 4,901 lei, însă transferurile s-au efectuat apoi în culoarul 4,903 – 4,919 lei.

O altă cauză a deprecierii leului poate fi găsită în scăderea dobânzilor interbancare, după discursul de marți al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației.

„ROBOR-ul a cam sărit calul, s-a dus cam mult dincolo de ceea ce am întreprins noi cu rata de politică monetară”, a afirmat guvernatorul băncii centrale care ar dori o apropiere a indicilor ROBOR de cel al dobânzii de politică monetară iar răspunsul pieței a fost instantaneu.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 8,14%, nivel stabilit la începutul săptămânii, la 8,06%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,27 la 8,21% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 8,36 la 8,33%   .

Departamentul Muncii al Statelor Unite a publicat marți datele referitoare la costurile salariale, care au cunoscut creșteri, și a productivității muncii, care a cunoscut cea mai mare scădere anuală din 1948.

Euro s-a instalat peste pragul de 1,02 dolari și fluctua între 1,0202 și 1,0238 dolari. Investitorii așteptau publicarea datelor privind creșterea prețurilor de peste Ocean. Analiștii anticipează o scăderea a inflației de la 9,1%, în iunie, la 8,7%.

Moneda elvețiană se aprecia la 0,971 – 0,975 franci/euro iar media ei a urcat la 5,0576 lei. Cursul lirei sterline a fost stabilit la 5,0883 lei.

Creșterea metalului galben la 1.788 – 1.794 dolari/uncie a ridicat prețul gramului de aur la 277,1595 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 401,89 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7138 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 22.730 – 23.657 dolari iar ether fluctua între 1.664 și 1.777 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoyi’ie de dl Radu Georgescu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, efectuează plata sumei de 49.389.002 euro pentru cei 9.878 beneficiari eligibili ai ajutorului de stat din cadrul Măsurii 1 „Microgranturi în domeniul agroalimentar”, instituită prin Ordonanța de Urgență nr.61/06 mai 2022.

Lista cu beneficiarii măsurii se regăsește pe site-ul APIA www.apia.org.ro

Principalul eveniment al perioadei s-a desfășurat vineri, când BNR a decis să majoreze dobânda de politică monetară de la 4,75 la 5,50%/an.

Creșterea anuală a prețurilor la peste 15% a necesitat intervenția BNR. În comunicatul de presă care a urmat deciziei, banca centrală anticipează ca inflația „să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei ușor sub punctul central al țintei”.

În acest sens, analiștii Băncii Transilvania previzionează o încetinire a ritmului de creștere iar „BNR va majora rata de dobândă de politică monetară până la 6% la final de 2022”, la ultimele două ședințe programate ale Consiliului de Administrație.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 8,12 la 8,14%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,23 la 8,25% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,34 la 8,35%.

August a devenit din punct de vedere istoric o lună în care leul se apreciază față de euro. La aceasta contribuie încasările făcute de exportatorii de grâne și majorarea intrărilor de valută la nivelul caselor de schimb de la românii care muncesc în străinătate și revin în țară pe perioada concediilor. Lor li se adaugă menținerea la un nivel scăzut a aversiunii față de risc.

La sfârșitul perioadei, cotația euro a alunecat în cursul nopții pe piețele asiatice până la 4,9130 lei. Tranzacțiile locale sau realizat în culoarul 4,918 – 4,924 lei astfel că media a scăzut de la 4,9264 la 4,9210 lei. Un curs mai mic a fost atins în 16 august 2021.

De la începutul anului leul este stabil față de euro, cunoscând chiar o apreciere de circa 0,4%. Performanța monedei cehe este mai bună cu un câştig de 1,0%, iar cea poloneză s-a depreciat cu 3,3%, în timp ce tensiunile dintre Budapesta șI Bruxelles în privința fluxului de fonduri europene către Ungaria au făcut ca forintul să piadă circa 9%.

Lunea aceasta, moneda unică fluctua între 1,0159 și 1,0214 dolari, valori apropiate de cele de vineri, când s-a anunțat că în Statele Unite au fost create în iulie 528.000 noi slujbe, fiind a 19-a lună consecutivă în care au fost generate noi locuri de muncă. Media monedei americane a fluctuat între 4,8019 și 4,8348 lei, cea de la sfârșitul perioadei fiind stabilită la 4,8330 lei.

Moneda elvețiană a avut o evoluție stabilă față de cea unică, iar cursul a fluctuat în piața locală între 5,0389 și 5,0605 lei, cel de vineri fiind stabilit la 5,0392 lei.

Banca Angliei a anunțat joia trecută, la finalul ședinței sale de politică monetară, majorarea ratei de referință la 1,25%, cel mai ridicat nivel începând cu 2009. Totodată, a fost specificat faptul că Regatul Unit ar putea să intre în recesiune din trimestrul patru al acestui an, ceea ce a făcut ca media să scadă lunea aceasta la 5,8375 lei.

Prețul gramului de aur a încheiat intervalul analizat la 276,1646 lei în timp ce metalul galben fluctua între 1.772 și 1.784 dolari.

Parteneriatul dintre gigantul financiar BlackRock și platforma Coinbase, anunțat la sfârșitul săptămânii trecute, a influențat pozitiv evoluția criptomonedelor.

Bitcoin a urcat lunea aceasta la 23.163 – 24.240 dolari iar ether s-a apreciat la 1.693 – 1.812 dolari.

Analiza cuprinde perioada 1 – 8 august

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu