După două ședințe în care a pierdut aproape 1% față de euro, odată cu reducerea ofertei de valută simultan cu majorarea ordinelor de cumpărare din partea importatorilor, leul a avut o zi mai liniștită.

Cursul monedei unice a scăzut marginal de la 4,9463 la 4,9458 lei, valoare aproape identică cu cea înregistrată în prima ședință din 2022 care a fost de 4,9463 lei. Tranzacțiile de joi din piața valutară se realizau în culoarul 4,942 – 4,948 lei. Reamintim că minimul acestui an a fost de 4,8215 lei care a fost atins în 5 septembrie, zi în care BCE a calculat luni o medie de 4,8198 lei.

Dealerii bancari așteaptă ședința de politică monetară a BNR din 10 ianuarie pentru a afla dacă dobânda de referință va suferi modificări și cât de mare va fi creșterea ei, după ce inflația a atins un nivel record în noiembrie. Reamintim că la începutul acestui an, indicele ROBOR la trei luni se situa la 3,02%, iar cel la șase luni la 3,14%, pentru ca în prezent aceștia să se afle la maxime al ultimilor 13 ani.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 7,60%, cel mai scăzut nivel începând cu 26 iulie 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,84 la 7,83%, minim al ultimelor cinci luni. După două săptămâni de stagnare la 8,10%, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut la 8,09.

Cursul monedei americane a stagnat joi la 4,6501 lei, ceea ce confirmă stabilitatea perechii euro/dolar în culoarul 1,0609 – 1,0658 dolari din ultima parte a acestui an. Moneda unică a pierdut teren față de prima ședință din ianuarie când tranzacțiile se realizau în culoarul 1,1335 – 1,1381 dolari.

Evoluția se datora diferențialului dintre politica monetară a Rezervei Federale, care intra într-un ciclu continuu de majorare a dobânzilor, și cea practicată de BCE, care a operat prima creștere abia în septembrie.

Cursul monedei elvețiene a crescut la 5,0249 lei, față de maximul istoric de 5,2155 lei atins în 28 septembrie. Media lirei sterline a scăzut la 5,5954 lei, comparativ cu recordul istoric de 6,0112 lei înregistrat în 7 martie.

Volatilitatea metalului galben s-a redus la 1.805 – 1.811 dolari, astfel că prețul gramului de aur a fost stabilit la 269,7918 lei față de 255,7583 lei, la începutul acestui an.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia marginal la 402,54 forinți/euro iar a celei poloneze se deprecia la 4,6969 zloți/euro.

Lipsa investitorilor din piața criptomonedelor a stabilizat bitcoin la 16.483 – 16.635 dolari, față de începutul anului când unii vedeau cotațiile urcând spre 100.000 dolari. Ether fluctua joi între 1.186 și 1.202 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Măsurile de protecție luate în marile piețe financiare, înainte de sfârșitul anului, au depreciat monedele de la marginea zonei euro, la redeschiderea după minivacanța de Crăciun.

Cursul euro a crescut de la 4,9020 la 4,9278 lei. Piața locală s-a deschis la un minim de 4,902 lei, dar în lipsa unei oferte generoase, din partea exportatorilor, cum s-a întâmplat săptămâna trecută, cotațiile au crescut până la aproape 4,93 lei.

După două săptămâni de stabilitate, cu modificări zilnice minore, indicii ROBOR au scăzut marți la valori care au mai fost atinse în urmă cu circa cinci luni.

Această evoluție vine în contextul în care s-a redus cererea de lei din piață stimulată de plățile la bugetul de stat ale companiilor și începerea unei noi perioade de formare a rezervelor minime obligatorii. Pe de altă parte, scăderea inflației din Statele Unite ar putea influența Rezerva Federală să reducă pasul de majorare a dobânzii de referință pentru a evita intrarea în recesiune a economiei americane.

În prima ședință a ultimei săptămâni din 2022, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,63 la 7,61%, după ce în 26 octombrie a fost atinsă cea mai ridicată valoare din ultimii aproape 13 ani de 8,21%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,87 la 7,84%, față de vârful de 8,31% atins tot în 26 octombrie. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,10%.

Încetinirea în noiembrie a ritmului de creștere a inflației din SUA și decizia autorităților de la Beijing de a redeschide țara, după trei ani de „izolare”, și de a renunța la carantina obligatorie la sosirea în țară începând cu 8 ianuarie, a apreciat euro la 1,0631 – 1,0669 dolari, iar cursul monedei americane a urcat ușor la 4,6221 lei.

Media francului elvețian a crescut la 4,9834 lei iar cea a lirei sterline, care este afectată de intrarea în recesiune a economiei Marii Britanii, a urcat marginal la 5,5747 lei.

Uncia a crescut la 1.804 – 1.811 dolari, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să urce la 268,7101 lei.

Media monedei poloneze s-a depreciat la 4,6558 zloți/euro iar a celei maghiare la 401,96 forinți/euro.

În ultima săptămână bitcoin nu a reușit să revină peste rezistența de la 17.000 dolari și se tranzacționa marți între 16.802 și 16.963 dolari. Ether fluctua în culoarul 1.215 – 1.232 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

La sfârşitul lunii noiembrie 2022, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,04%, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,08 pp.

Numărul total de şomeri la finele lunii noiembrie 2022 a fost de 238.512 de persoane, mai mare cu 6.644 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 42.002 au fost şomeri indemnizaţi şi 196.510 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 2.135 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 4.509 persoane faţă de luna precedentă.

Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (82,39%) a scăzut faţă de luna precedentă cu 0,42 pp.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (56.919), urmaţi de cei cu vârsta de peste 55 ani (45.779), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (16.957).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (29,03%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 31,49% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,76 %.

Creșterea cererii locale de valută din partea importatorilor, care încearcă astfel să o obțină la costuri cât mai bune, dar și revenirea aversiunii față de risc, investitorii fiind prudenți înainte de începutul lui 2023, au provocat aprecierea euro în ultimele două ședințe cu aproape 1%.

Cursul euro a crescut miercuri de la 4,9278 la 4,9463 lei, nivel care nu a mai fost atins de la începutul lui octombrie. Piața locală s-a deschis la 4,924 lei iar presiunea pe cumpărare a ridicat cotațiile până la 4,95 lei.

Rămâne de văzut dacă BNR va accepta ca media euro să atingă pragul de 4,95 lei, maximul de 4,9495 lei fiind atins în septembrie 2021.

Acesta ar urma să fie depășit anul viitor, principalul motiv fiind adâncirea semnificativă a deficitului de cont curent care s-a ridicat în primele zece luni ale acestui an la 23 miliarde euro, mai mult cu 8 miliarde euro comparativ cu perioada similară din 2021.

Ultimul sondaj CFA România anticipează pentru luna mai un curs mediu de 5,0279 lei/euro, iar valoarea medie a cursului anticipat pentru noiembrie 2023 este de 5,1021 lei/euro.

Piața monetară a fost calmă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,61 la 7,60%, cel mai scăzut nivel începând cu 26 iulie 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,84%, minim al ultimelor cinci luni. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,10%.

Perechea euro/dolar era stabilă iar cotațiile fluctuau în culoarul 1,0625 – 1,0655, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,6221 la 4,6501 lei.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,0082 lei iar cel al lirei sterline la 5,6065 lei.

Aprecierea monedei americane și menținerea metalului galben peste pragul de 1.800 dolari au provocat majorarea prețului gramului de aur la 269,5130 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,6938 zloți/euro iar a celei maghiare la 402,95 forinți/euro.

Lipsa investitorilor din piață se reflectă prin stabilitate în cazul criptomonedelor. Bitcoin fluctua în culoarul 16.564 – 16.740 dolari, după tentativa de marți de a reveni peste rezistența de la 17.000 dolari. Ether se tranzacționa între 1.189 și 1.214 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

În programarea financiară actuală, sectorul agroalimentar din România a beneficiat de finanțarea a 788 de unități de procesare prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Investițiile în procesarea și marketingul produselor agricole și pomicole și cele pentru procesarea materiei prime în vederea obținerii de produse neagricole au fost finanțate de AFIR în cadrul submăsurilor 4.2, 4.2a și schemelor GBER și de minimis aferente prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2015 – 2022.

AFIR a primit 1.506 solicitări de finanțare a investițiilor în unități de procesare, care depășesc ca valoare 1 miliard de euro. În urma procesului de selecție a proiectelor de investiții, Agenția a încheiat contracte de finanțare cu 788 de procesatori pentru proiecte în valoare totală de 521 de milioane de euro. Pentru decontarea cheltuielilor efectuate până în acest moment în cadrul proiectelor, AFIR a efectuat plăți către beneficiarii acestui sector de 323,5 milioane de euro.

„România produce foarte multe materii prime din activitatea agricolă și nevoia pentru dezvoltarea investițiilor în centrele de colectare, în unități de procesare, în investiții care pot asigura un lanț alimentar integrat, este tot mai mare. În România sunt foarte mulți producători agricoli cărora le-am oferit posibilitatea de a-și procesa produsele, astfel încât să crească valoarea muncii lor. Procesarea la nivel industrial este o mare provocare pe care am încercat să o gestionăm finanțând investiții relevante, investiții care să aducă produse competitive pe piața internă și externă. Avem încă nevoie de mai multe unități de procesare, iar în cadrul programării financiare viitoare, prin PNS 2023 – 2027, acest sector este prioritizat.” a menționat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Finanțarea acordată prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a contribuit atât la dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și de comercializare a produselor agricole și pomicole, cât și la crearea unor noi unități de procesare.

Astfel, cu finanțarea asigurată din FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în perioada 2015 – 2022, s-au realizat în România 585 de unități de procesare a produselor agricole și pomicole, 228 investiții pentru depozitarea cerealelor sau a furajelor, 66 de proiecte pentru carne și ouă, 58 de unități pentru procesarea laptelui și 47 de investiții pentru procesarea produselor pomicole.

Totodată, prin AFIR s-au finanțat 26 de fabrici pentru procesarea legumelor și fructelor. Alte 16 proiecte prevăd procesarea semințelor și produselor oleaginoase și 8 proiecte pentru procesarea plantelor proteaginoase. Au mai obținut finanțare cu fonduri europene 9 proiecte pentru vinificație și 5 pentru procesarea mierii.

În zona montană, AFIR a sprijinit cu fonduri nerambursabile realizarea a 13 fabrici de procesare a laptelui, 11 unități de procesare a cărnii, 8 investiții în depozitarea cerealelor, precum și 5 proiecte pentru procesarea produselor pomicole și alte 3 pentru procesarea fructelor și a legumelor.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

O investiție care se poate constitui ca exemplu de bună practică pentru sectorul procesării, finanțată cu fonduri europene în valoare nerambursabilă de 614.755 de euro este realizată de către SC NECRI SAN SRL.

Societatea a beneficiat de un proiect cu finanțare prin programul SAPARD, în 2008, prin care a modernizat jumătate din ferma de găini ouătoare. Ulterior, printr-un nou proiect finanțat prin PNDR 2007-2013, NECRI SAN a modernizat și extins întreaga fermă prin construirea unei noi hale pentru creșterea tineretului de înlocuire, un centru de sortare, marcare, ambalare și depozitare ouă, rezultând o capacitate totală a fermei de 210.000 de păsări.

Prin prezentul proiect finanțat prin submăsura 4.2 din PNDR 2014-2020, beneficiarul a urmărit modernizarea centrului de ambalare ouă din Râșnov, județul Brașov, construit pe o suprafață de 1.345 mp, prin dotarea acestuia cu utilaje și echipamente noi, performante pentru sortarea ouălor, marcarea acestora, verificarea calității și grosimii cojii oului, ambalarea, precum și etichetarea ouălor, în vederea înlocuirii unor echipamente existente învechite și cu capacități reduse, procurării unor echipamente noi.

În acest sens, s-au achiziționat utilaje și echipamente pentru eficientizarea fluxului tehnologic în cadrul centrului de ambalare ouă, creșterea productivității și a capacității de producție, echipamente și mijloace de transport pentru transportul produsului finit către clienți, dar și un echipament pentru etichetarea produsului finit (investiții privind marketingul produselor).

Penultima săptămână din 2022 a fost una de apreciere a leului față de euro. Moneda națională a profitat de creșterea ofertei comerciale de valută, venită din partea exportatorilor care și-au achitat taxele și impozitele la buget dar au oferit și prime de final de an angajaților lor.

Pe de altă parte, majorarea plasamentelor străinilor în titluri de stat locale au fost o altă sursă de valută. Săptămâna trecută, Finanțele s-au împrumutat cu 384,1 milioane lei (suma inițială a fost de 200 milioane lei) printr-o emisiune scadentă în octombrie 2027 pentru care va plăti o dobândă medie anuală de 7,88%. De asemenea, a redeschis o emisiune de titluri scadente în iulie 2029 prin intermediul căreia a atras 583,6 milioane lei (față de o valoare inițială de 400 milioane lei) cu o dobândă anuală de 8,00%.

Volumul mare de vânzări de valută a coborât cursul euro de la 4,9176 lei, la începutul săptămânii, la 4,8981 lei, în ședința de joi, minim care nu a mai fost atins din 11 noiembrie.

Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 4,895 și 4,906 lei iar media a fost stabilită la 4,9020 lei. Luni, cotațiile euro fluctuau în culoarul 4,91 - 4,921 lei, semn că ultima săptămână a acestui an nu va aduce schimbări semnificative ale cursului, care a fost, probabil, cel mai stabil din regiune.

Cu toate acestea, membrii CFA România care au răspuns la sondajul lunar realizat în noiembrie, anticipează în majoritate că în 2023 euro va atinge și depăși pragul de 5 lei.

Pentru orizontul de șase luni se anticipează un curs mediu de 5,0279 lei/euro, față de 5 lei/euro în octombrie. Valoarea medie a cursului anticipat pentru noiembrie 2023 este de 5,1021 lei/euro, față de 5,0652 lei/euro la sondajul precedent.

În ultimele săptămâni indicii ROBOR au fost stabili, modificările zilnice fiind minime. Dealerii așteaptă ședința de politică monetară a BNR din 10 ianuarie pentru a afla cât de mare va fi creșterea dobânzii de referință, după ce inflația a atins un nivel record în noiembrie. La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni se situa la 3,02%, iar cel la șase luni la 3,14%, pentru ca în prezent să se afle la maxime al ultimilor 13 ani.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,63%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 7,86 la 7,87%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,10%.

Perechea euro/dolar a avut o evoluție stabilă (1,0587 - 1,0658 dolari) iar cursul monedei americane s-a mișcat între 4,6056 și 4,6333 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,6180 lei.

Media francului elvețian a scăzut vineri la 4,9648 lei iar cea a lirei sterline a crescut la 5,5730 lei.

Creșterea cererii de aur a ridicat joi cotațiile la 1.820 dolari/uncie. Vineri cotațiile au coborât la 1.792 – 1.803 dolari, iar prețul gramului de aur a scăzut la 266,8572 lei.

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu