Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a decis prelungirea cu trei luni a perioadei până la care beneficiarii programului Start-Up Nation pot depune cererile de plată/rambursare aferente dosarelor de finanțare admise în limita bugetului. Conform prevederilor Ordinului Ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nr. 902/23.04.2020, cererile de plată/rambursare se pot depune până cel târziu la data de 28 septembrie 2020.

MEEMA a adoptat această nouă decizie pentru contracararea efectelor economice ale interdicțiilor impuse prin decretarea prelungirii stării de urgență asupra întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale programului Start-Up Nation.

"Continuăm, astfel, adoptarea unor noi măsuri de susținere a economiei și ne orientăm, acum, în mod special pentru a-i proteja pe antreprenorii beneficiari ai programelor derulate de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Dorim să repornim economia treptat şi să ajungem la nivelul pe care l-am avut înainte, iar IMM-urile reprezintă motorul mediului de afaceri, fiind cele care au o contribuție importantă la bunul mers al economiei”, a declarat Virgil Popescu.

Deciziile luate pentru limitarea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 pot avea ca efect neimplementarea planurilor de afaceri și blocarea activității întreprinderilor finanțate prin nerealizarea integrală a achiziției elementelor de cost aprobate prin acordul de finanțare. Tot ca urmare a acestor decizii, termenul de efectuare a cheltuielilor și de depunere a cererii de eliberare a ajutorului de minimis era insuficient pentru relansarea economiei românești.

Conform art. 6.8 alin (5) din Schema de ajutor de minimis din cadrul  Programului Start–Up Nation, ediția 2018, “În maxim 1 an de la intrarea în vigoare a acordului de finanțare, dar nu mai târziu de 28 iunie al anului următor semnării acordului de finanțare pentru dosarele admise în buget și 15 noiembrie al anului următor semnării acordului de finanțare pentru dosarele admise în afara bugetului și care intră la finanțare în urma eliberării de buget, beneficiarul este obligat să efectueze cheltuielile şi să depună documentaţia aferentă cererii de plată/rambursare la sediul AIMMAIPE”.

Astfel, prin Ordinul nr. 902, termenul a fost prelungit de la data de 28 iunie 2020 până la 28 septembrie 2020, cu menținerea condiției de maxim 1 an de la intrarea în vigoare a acordului de finanțare. ATENTIE: perioada stării de urgență NU se ia în calculul termenului de 1 an!

Pandemia de coronavirus a lovit din plin şi economia călărăşeană. În momentul de faţă, potrivit datelor furnizate de ITM Călăraşi nu mai puţin de 3.893 de contracte individuale de muncă au fost suspendate în Revisal (14,7%), cei afectaţi beneficiind de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător.

La nivel naţional, conform informaţiilor furnizate de Ministerul Municii şi Protecţiei Sociale, vineri, 24 aprilie 997.937 de contracte individuale de muncă erau suspendate iar 254.804, încetate.

În judeţul Călăraşi activează 5.025 de societăţi comerciale iar numărul contractelor individuale de muncă active este de 26.568 din care:

Agricultură: 3566 CIM / 659 societăţi

Industri: 4272 CIM / 439 societăţi

Construcţii: 2922 CIM / 450 societăţi

Repararea şi întreţinerea autovehiculelor: 519 CIM / 145 societăţi

Comerţ: 5763 CIM / 1578 societăţi

Horeca: 874 CIM / 202 societăţi

MMPS: Situaţia contractelor de muncă suspendate / încetate la data de 24 aprilie 2020

Contracte individuale de muncă suspendate 997.937 din care:

• 299.567 – Industria prelucătoare
• 188.387 - Comert cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor
• 113.212 - Hoteluri și restaurant

Contracte individuale de muncă încetate 254.804 din care:

• 47.685 - Comerț cu ridicata și amănutul; repararea autovehiculelor și motocicletelor
• 44.954 - Industria prelucrătoare
• 34.749 – Construcții

Guvernul României a decis să sprijine salariații angajatorilor aflați în șomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente. 

Astfel, angajatorii care au salariați prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) și pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în șomaj tehnic, se vor adresa Agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă din județul în care angajatorul are sediul social.

Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa Agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială din județul în care au înregistrat activitatea.

Întreaga comunicare între solicitanți și instituțiile vizate, respectiv solicitările și depunerea documentelor, se face prin poșta electronică.

Mai multe informații sunt disponibile în paginile de internet ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă/Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.

Ce reprezintă „șomajul tehnic”?

Conform art 52, alin (1), lit c) din Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activitătii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similar.

Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații care nu mai desfășoară activitate beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Pe această perioadă, contractele de muncă se suspendă și în REVISAL (Registrul de evidentă a salariaților), iar datele trebuie să fie transmise prin această platformă cel târziu în ziua anterioară datei suspendării activității. De asemenea, salariații se află la dispoziția angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activitătii.

O altă situație întâlnită ar putea fi aceasta, însă pentru care nu se poate solicita recuperarea vreunei sume de la bugetul de stat.

Conform art 52, alin (3) din Codul muncii, în cazul reducerii temporare a activitătii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depăsesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul mai are și posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămană, cu reducerea corespunzătoare a salariului, pană la remedierea situației care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitătii sau a reprezentanților salariaților, după caz. În acest caz, contractul de muncă nu se suspendă în Revisal, dar drepturile bănești ale salariaților au de suferit.

Cum se calculează indemnizația de „șomaj tehnic”?

Pe perioadă stării de urgentă, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, potrivit art. 52 alin. (1), lit c) din Codul muncii, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizațiile de care beneficiază salariații se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut pe economie.

Vă reamintim că, pentru anul 2020, conform Legii 6/2020-Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, publicată în MOf nr 3 din 6 ianuarie 2020, câștigul salarial mediu brut este de 5.429 lei.

Agenția de marketing online și SEO TargetWeb a realizat, în perioada 1-20 aprilie 2020, pe un eșantion format din 592 de companii care își desfășoară activitatea economică în mediul virtual, un studiu privind impactul crizei generate de pandemia Covid-19 asupra e-commerce-ului din țara noastră.

Potrivit studiului, majoritatea respondenților au afirmat că au fost afectați puternic de criză, 28,6% având o scădere a venitului cuprinsă între 20 și 40%, iar un procent aproape la fel de mare (26,3%) au avut o scădere a încasărilor cuprinsă între 60 și 100%. De cealaltă parte, 26,4% dintre respondenți au afirmat că au avut creșteri în această perioada, cuprinse între 20 și 40%.

Mai mult decât atât, 18,4% dintre companiile participante la studiu au afirmat că au folosit certificatul pentru situații de urgență (CSU), pentru amânarea plăților la utilități și chirii. Totuși, majoritatea respondenților au afirmat că nu au folosit această măsură (48,3%), iar în cazul unui procent format din 33,3% dintre companii nu se aplică această măsură.

Majoritatea companiilor chestionate (48,3%) afirmă că toți angajații lucrează de acasă, urmați de 34,5% - niciunul, 6,9% - mai puțin de jumătate dintre angajați, 5,7% - jumătate dintre angajați, 4,6% - mai mult de jumătate dintre angajați.

Cu toate acestea, majoritatea companiilor (44,8%) nu au luat în calcul disponibilizările pentru perioada următoare, 35,6% vor lua o decizie în funcție de cum va evolua criza, 10,3% vor face disponibilizări mai mult ca sigur, iar 9,2% încă nu știu ce decizie vor lua.

În perioada următoarele, companiile din online-ul românesc vor investi mai mulți bani în Google Ads (28,7%), în reclama pe Facebook și în SEO (câte 27,6%), în e-mail marketing (19,5%), în PR și branding (13,8%). Mai mult de jumătate dintre respondenți (50,6%) au afirmat că nu vor renunța la mijloacele de promovare pe care le-au utilizat până în momentul de față. În același timp, 28,7% dintre respondenți afirmă că reclamele plătite pe Google și Facebook sunt mai puțin eficiente în această perioadă de criză. Mai mult, 50% dintre respondenți afirmă că traficul lor pe website este în scădere.

Referitor la plata taxelor către stat până la 25 martie, majoritatea respondenților (58,7%) și-au achitat contribuțiile, 18,4% - nu au plătit, dar vor plăti mai mult ca sigur, iar 11,5% nu au plătit deoarece așteaptă unele facilități din partea Statului pentru perioada de criză. La polul opus, doar 5,7% dintre companii au afirmat că nu au plătit dar nici nu intenționează să plătească impozitele.

Majoritatea companiilor chestionate (93,1%) comercializează produse și servicii pe teritoriul României, dar și în Europa (11,5%), Ungaria (9,2%), Bulgaria (4,6%) sau Statele Unite ale Americii (4,6%), iar în această perioadă de criză 33,3% dintre companii afirmă că au probleme cu aprovizionarea. Companiile participante la studiu provin din următoarele domenii de activitate: e-commerce (33,3%), online marketing (22,8%), turism, imobiliare, horeca, agricultură, adult, locuri de muncă, software, consultanță, transport, servicii web etc.

“Din păcate, trecem printr-o perioadă de cumpănă, iar tot mai mulți oameni conștientizează faptul că lumea nu va mai arăta la fel după trecerea pandemiei. Regulile sociale se vor schimba drastic, nu vom mai da noroc unii cu alții, nu ne vom mai săruta pe obraz, nici măcar nu vom mai pune mână pe produsele din magazin fără să avem echipament de protecție. În viitorul apropiat, majoritatea produselor și serviciilor le vom achiziționa din mediul online, pentru a evita cât mai mult contactul fizic cu alte persoane. Consider că multe dintre industriile din România vor supraviețui pandemiei, însă tot în această perioadă, câștig de cauză vor avea companiile care vor ști cel mai bine să se adapteze la nevoile actuale ale societății. Totodată, companiile care activează în mediul online vor investi mai mult ca oricând în reclame pe Google, Facebook, în SEO, în PR etc., iar angajații în viitor vor fi plăți mai mult pe rezultate decât pe ore de lucru, mai ales că tele-munca va deveni o normalitate pe termen mediu și lung”, explică Iulian Ghișoiu, directorul agentiei SEO care coordoneaza site-ul targetweb.ro.

Studiul complet poate fi consultat la pagina: https://www.targetweb.ro/studiu-e-commerce-ul-romanesc-in-plina-pandemie-de-covid-19/

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, prin Direcţia Generală Turism, a lansat astăzi, 22 aprilie 2020, aplicaţia dedicată operatorilor economici din turism, în vederea inventarierii sumelor achitate în avans, aferente pachetelor de servicii de călătorie şi serviciilor turistice independete încă neexecutate. Aceasta poate fi accesată pe platforma https://csu.prevenire.gov.ro/, secţiunea Forumulare (Formulare operatori economici din turism).

"Aşa cum am promis, astăzi a fost lansată aplicaţia prin intermediul căreia toate agenţiile de turism şi unităţile de cazare din România pot raporta totalitatea plăţilor făcute în avans, încasate de la clienţi şi, eventual, achitate către furnizori. Prin centralizarea acestor informaţii vom şti concret situaţia financiară a acestora, cu date actualizate la zi. Mai mult decât atât, pentru a avea o privire de ansamblu, ne-am propus să colectăm şi informaţii referitoare la resursele umane. Aceste date ne vor permite să evalăm situaţia reală din piaţă, iar ulterior să propunem măsuri care pot sprijini industria ospitalităţii şi turiştii", a declarat Emil-Răzvan Pîrjol, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - Direcţia Generală Turism.

În contextul situaţiei epidemiologice actuale şi a efectelor ei, la nivelul Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - Direcţia Generală Turism se doreşte digitalizarea, eficientizarea şi transparenţa procedurilor. Astfel, prin intermediul aplicaţiei se vor colecta digital informaţii financiare din partea operatorilor economici, referitoare la sumele încasate în avans de la clienţi pentru pachetele de servicii de călătorie (o combinaţie de cel puţin două tipuri diferite de servicii de călătorie, spre exemplu transport şi cazare) şi serviciile turistice independente (spre exemplu, doar cazare cu eventuale servicii de masă incluse), totodată despre plăţile efectuate către partenerii externi, dar se are în vedere şi evidenţa resurselor umane existente la nivelul acestora (numărul de contracte suspendate, anulate, cu program redus, cât şi numărul de contracte suspendate din alte motive). Se recomandă operatorilor economici din turism furnizarea acestor informaţii prin intermediul formularului online, însă completarea acestuia nu este obligatorie.

Precizăm că Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - Direcţia Generală Turism deţine o serie de date referitoare la sumele încasate în avans de către agentiile de turism pentru pachetele de servicii de călătorie, obţinute prin intermediul raportărilor lunare, însă este necesar ca aceasta să fie actualizată la zi şi completată cu informaţiile referitoare la serviciile turistice independente, dar şi la resursele umane.

BIROUL DE PRESĂ