De la declanşarea stării de urgenţă şi până în prezent, conform raportărilor oficiale, România a pierdut peste 1.000.000 de locuri de muncă, mai multe decât cele 700.000 de locuri de muncă pierdute în 4 ani, între 2008-2012.

Ultima raportare a Ministerului Muncii cifra numărul contractelor suspendate la 1.005.552, din care peste 292 mii în industria prelucrătoare, peste 196 mii în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehicolelor şi motocicletelor, restul de peste 100 mii în hoteluri şi restaurante. Dacă la acest număr adăugăm cele 209.851 contracte de muncă încetate în comerţ, industrie prelucrătoare şi construcţii, avem tabloul complet al situaţiei şomerilor din România.

În SUA, aproximativ unul din zece angajaţi, reprezentând 16,8 milioane de oameni, şi-au pierdut locul de muncă în ultimele trei săptămâni pe fondul crizei economice generate de coronavirus. Datele reprezintă cele mai multe locuri de muncă pierdute în cea mai scurtă perioadă, din 1948 încoace.

Cristina Chiriac, preşedinte CONAF, a declarat: "Aceste date cu spectru larg poate nu reuşesc să exprime cu forţă convingătoare disparităţile din present, însă ilustrează începutul unei noi ordini sociale. Previziunile economice au fost date peste cap, adoptarea scenariului optimist creând o relaxare a realităţii economice şi o lipsă de anticipare a impactului coronavirus asupra pieţei forţei de muncă din cea mai puternică ţară a lumii. De aceea, dacă ne uităm la datele din România, păstrând proporţiile, impactul coronavirus este unul extrem de amplu. În ţara noastră s-au înregistrat în ultimele trei săptămâni tot atâtea persoane care şi-au pierdut locul de muncă, ca şi în perioada 2008-2012. Rămâne întrebarea, dacă după terminarea pandemiei toţi aceştia vor reveni în câmpul muncii sau măcar o parte din ei, mai ales că probabil vom asista la o nouă aşezare a claselor sociale, o realitate economică indubitabilă."

Cu atât mai grav este că pandemia nu s-a încheiat iar previziunile nu sunt favorabile. Efectele economice ale pandemiei de coronavirus estimează că, în următoarele trei luni circa 195 milioane de locuri de muncă full-time se vor pierde la nivel global, conform unei analize a Agenţiei pentru Muncă din cadrul Naţiunilor Unite. Avertismentul vine la distranţă de trei săptămâni de când Organizaţia Internţională a Muncii estima o pierdere de locuri de muncă de circa 25 de milioane. Conform agenţiei, restricţiile impuse de către autorităţi pentru stoparea răspândirii pandemiei afectează 2,7 miliarde de muncitori, echivalentul a patru cincimi din forţa de muncă de la nivel mondial.

Preşedintele CONAF este de părere că, trebuie luate măsuri din timp pentru diminuarea pierderilor pe care economia le va suferi în viitor.

"CONAF a propus o serie de măsuri cu scopul de a oferi o gură de oxigen antreprenorilor, respectiv acordarea unui pachet de stimulare în cuantumul valorii salariului mediu brut pentru fiecare angajat păstrat pe o perioadă de cel puţin 6 luni şi posibilitatea de închidere intermitentă a activităţilor economice. Acest model pe de o parte suprimă parţial efectele coronavirus şi în acelaşi timp, permite o activitate economică susţinută, deşi redusă. Trebuie pe cât posibil să reducem impactul negativ asupra economiei şi să ne asigurăm că după terminarea pandemiei ne putem continua activitatea. Cred că închiderea intermitentă poate asigura o opţiune viabilă pentru diminuarea efectelor negative din economie", a concluzionat Cristina Chiriac.

Preşedintele CONAF admite că pandemia COVID-19 va schimba profund vieţile noastre. Chiar dacă fiecare generaţie va fi afectată în proporţii diferite, toţi vor fi nevoiţi să se adapteze la "o nouă normalitate" în care economia mondială şi implicit cea a României nu va mai fi la fel după pandemie. "Mulţi se vor vedea cu locurile de muncă sau economiile pierdute şi mulţi vor trebui să se adapteze la lucruri noi, vorbim de reacţii în lanţ care vor afecta nu doar vieţile indivizilor în cauză, ci şi societăţile ca întreg. Cu siguranţă economia mondială în general şi implicit economia României nu va mai arăta la fel, însă important este să fim pregătiţi să facem faţă noilor provocări. Lumea se schimbă şi o dată cu ea trebuie să ne schimbăm şi noi, economia ca sistem din care facem cu toţii parte. Trebuie să conştientizăm şi să vedem dincolo de azi, viitorul de mâine", a adaugat Cristina Chiriac.

România se află printre primele 10 ţări europene cu un procent de 39 la sută al numărului de companii deţinute de femei.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin este singura confederaţie din România ce reuneşte interesele femeilor antreprenor într-o structură închegată. CONAF a luat fiinţă ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile şi trendurile în materie de business şi asta nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu antreprenorial.

CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizaţie care promovează şi susţine antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent şi care deschide orizonturi de colaborare şi cooperare atât pe plan intern cât şi internaţional. CONAF are în componenţa sa, 2 federaţii, 6 patronate, 5 asociaţii şi 6 sucursale.

CONFEDERAŢIA NAŢIONALA PENTRU ANTREPRENORIAT FEMININ-CONAF

În contextul pandemiei de coronavirus când mii de firme sunt nevoite să-şi închidă activitatea, GIP Călăraşi nu vrea „să se predea”. Nicoleta Dănuleasa, „sufletul” acestui firme de succes a identificat şi oportunitatea ca să-şi salveze echipa, afacerea, prezentul şi viitorul. Confecţionează viziere, un produs de protecţie al feţei, atât de necesar în astfel de vremuri.

“Am gândit o vizieră ușoară din pvc rigid, transparent, materiale pentru exterior, rezistente care se poate dezinfecta și refolosi, cu un mesaj care să ne mențină pozitivi, iar prețul de vânzare să fie unul accesibil fiecăruia! Personalului medical din oraș le donăm! Voi aveți grijă de noi, noi avem grijă de voi!” este mesajul postat pe pagina de Facebook Gip – Călăraşi. Pornind de la această “reuşită”, am invitat-o la un scurt dialog pe Nicoleta Dănuleasa ca să ne împărtăşească mai multe detalii din această “experienţă inedită.”

Felicitări! În astfel de vremuri tulburi pentru economie, aţi reuşit să identificaţi o „portiţă” de salvare. Cum v-a venit ideea confecţionării acestor viziere?

În primă fază, am considerat că o atitudine responsabilă este să închid atât magazinul cât şi atelierul de producție. După câteva zile de izolare, am realizat dimensiunea crizei ce avea să urmeze şi mi-am dat seama că dacă  nu ne "omora" virusul, sigur economic vom avea probleme mari.

Totuși responsabilitatea faţă de angajaţii mei, a fost dublată de responsabilitatea pe care trebuie să o avem cu toții faţă de semenii noștri.

La S.C. GIP S.R.L. am creat o echipă, suntem o familie extinsă și fiecare dintre noi avem acasă de întreţinut alti membri de familie, avem de plătit credite, facturi....Atunci m-am gândit că trebuie să fac ceva. Dar ce? Doream să fac ceva care să ajute în această perioada dificilă. Am văzut în mediul online aceste viziere. Era destul de complicat de produs. Am hotărît să începem munca și să producem o vizieră uşoară (am văzut viziere grele din plexiglas care purtate timp îndelungat ar fi mai degrabă inconfortabile şi nicidecum utile) şi accesibilă ca preţ pentru toată lumea. Aşa am ajuns la acest model al nostru. Primele sute de produse le-am donat la Ambulanţa Călăraşi, la Crucea Roşie şi Secţiilor din prima linie a Spitalului Judeţean, la Spitalul suport Covid 19- Oltenița, Spitalul Fundeni, Spitalul Galați- secția copii, Spitalul Marie Curie -  copii. Continuăm cu donațiile și acum, luni, vom face o donatie Spitalului Târgu Mureș.

Cum aţi “descoperit” clienţii? Care au fost paşii pe care i-aţi făcut pentru ca aceste viziere să ajungă acolo unde este mare nevoie de ele?

Important a fost prototipul şi materia primă care devenise o problemă a furnizorilor noștri. Apoi totul a decurs foarte rapid. Mai rapid decât reușeam noi să producem. Cererea a fost foarte mare şi timpul foarte scurt. Am accesat online-ul pentru vânzări si totul s-a implementat din mers.

Firma pe care o conduceţi e demult un nume de marcă în economia locală şi nu numai. Ce alte surprize mai pregătiţi clienţilor dumneavoastră, unii tradiţionali, alţii care v-au descoperit în aceste vremuri?

Întotdeauna am spus, ai grijă ce îţi doreşti că s-ar putea să ţi se întâmple. Ca target pentru anul 2020 îmi propusesem crearea unui magazin online cu produsele noastre, pentru a avea o piață de desfacere mai mare. Se pare că acum acest "Covid 19" ne-a luat-o înainte, practic online-ul a fost singura variantă de a continua. Este o experiență inedită pentru noi, pe care sunt convinsă, c-o vom perfectiona. Ne dorim ca totul să fie bine, să trecem sănătoși peste această perioadă dificilă. După, intenţionăm să investim în aparatură şi noi tehnologii, să ne dezvoltăm.

Sunteţi o persoană creativă, bine ancorată şi la realităţile cotidiene. Sigur că ar fi fost foarte bine să nu trecem prin această pandemie de coronavirus. Am senzaţia, şi sunteţi un exemplu bun în acest sens, că oamenii de afaceri pot identifica oportunităţi şi în astfel de condiţii. Ce-i sfătuiţi pe cei care conduc afaceri?

În orice criză, dacă o priveşti realist şi fără panică există oportunităţi. Doar trebuie să le vezi şi să le pui în practică, să iei decizii rapide şi să transformi dezavantajele în avantaje pentru tine şi pentru semenii pe care-i deservești.

E important pentru un om de afaceri să nu trimită oamenii în șomaj, e important pentru noi toți ca economia să funcționeze, e important să produci articole specifice crizei (măsti, combinezoane, viziere, biocide, dezinfectanti). Firmele româneşti pot produce atât pentru nevoile interne, cât și pentru extern.

Peste tot în lume există cerință în momentul de faţă. Dar este necesar ca totul să fie organizat, e nevoie de decizii rapide, e nevoie ca statul să intervină prompt pentru încurajarea și sprijinirea economiei.

Avem oameni buni, avem posibilități dar statul întodeauna e cu un pas în urma nevoilor, oportunităților.

Eu am reusit sa salvez locurile de muncă, să funcționez fără sprijin din partea statului, dar câți au reușit?

Se apropie Paştele, ştiu că sunteţi întotdeauna alături de cei nevoiaşi într-un astfel de moment. Ce plănuiţi pentru Săptămâna Mare?

Într-adevăr aşa este. Încerc întotdeauna să ajut cât îmi stă mie în puteri și posibilități. Am sustinut diverse acțiuni derulate de Crucea Roșie însă prefer să nu fac public modul în care m-am implicat. Această implicare e bine să o facem în taină, să nu ne fălim.

Sa lăsăm pe fiecare să facă ce stie mai bine. Eu îi respect foarte mult pentru ceea ce fac acolo. Fac o treaba minunată, am toată încrederea în ei. Îi admir pe cei care fac voluntariat si după această pandemie mi-ar plăcea să continui aceste activităţi alături de ei.

Mesajul dumneavoastră, în numele companiei pe care o conduceţi, pentru călărăşeni?

Să aibă credința și speranța că vom depăși această grea perioadă. Mi-aș dori să ne respectăm mai mult, să fim responsabili, să ne înțelegem unii pe ceilalți, să ne ajutăm reciproc, să fim mai buni!

Şi fiindcă astăzi, creştinii ortodocşi din întreaga lume sărbătoresc intrarea Domnului în Ierusalim în zilele de dinaintea parimilor, Floriilor, le urez tuturor acelora care îşi serbează ziua numelui un sincer La mulţi ani!

Mulţumesc. Succes maxim în tot ceea ce faceţi!

„Acum producem viziere!

Viziera este un produs de protecție al feței atât de necesar în aceste zile! Ele se livrează în țară cu fan curier în aceeiasi zi in care se înregistrează comanda! Pentru comenzile din orașul/județul Călărași se pot ridica direct de la sediul din Str. Rahova, nr. 78.

Tot ce aveti de facut este sa completați formularul pentru înregistrarea comenzii!

Formular comanda: https://docs.google.com/…/1FAIpQLScg851U8BHp9OhXw3…/viewform

Preț vizieră: 16 lei Ne există cantitate minimă de livrare!

La cantități mai mari de 100 buc vă putem imprima cu mesajul dorit / sigla/ culori sau simple, fara vreun cost suplimentar!”

CONAF propune Guvernului să acorde sectorului privat un pachet de stimulare constând în subvenţii de la guvern în cuantum de 5500 lei (câştigul salarial mediul brut pe lună) pe perioada stării de urgenţă pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni.

CONAF propune soluţii pentru reducerea la minim a pierderii de locuri de muncă şi alternanţa muncii clasice cu cea de acasă.

Economia la turaţie mică, scoasă din viteză dar continuând să funcţioneze chiar şi moderat în condiţiile date, reprezintă soluţia depăşirii perioadei de criză în condiţii care să ne permită ulterior o revenire economică, fără pierderi substanţiale. Este momentul să ne concentrăm pe acţiuni care se vor propaga în evoluţia viitoare a economiei. Suntem conştienţi că imediat după criza actuală, o altă criză iminentă, cea economică, va izbucni, iar pentru a nu fi afectaţi în proporţie covârşitoare, trebuie să acţionăm acum pentru un viitor independent de măsurile de reducere şi prevenţie a îmbolnăvirii cu coronavirus şi a crizei din sănătate prin care trec toate statele lumii, profunzimea şi durata scăderii economice nu trebuie subestimată.

România trebuie să se adapteze noilor transformări structurale şi să acorde o atenţie sporită sectorului privat, singurul capabil să susţină economic bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, să ţină în frâu rata şomajului (care ar putea ajunge la 10-11% în contextul actual în România), tocmai de aceea se impune adoptarea unui pachet de stimulare şi subvenţionare a salariilor pentru a ajuta cît mai mulţi români să îşi păstreze locurile de muncă, în cuantumul câştigului salarial mediu brut (5500 lei brut/lună ) pe perioada stării de urgenţă, pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni. Astfel spus, în loc să stimulăm creşterea ratei şomajului, fie chiar şi a celui tehnic, stimulăm păstrarea locurilor de muncă, plata contribuţiilor salariale la bugetul de stat şi siguranţa locului de muncă pentru angajat precum şi vechimea în câmpul muncii.

Distanţarea socială se dovedeşte a fi o măsură bună în condiţiile pandemiei, însă distanţarea de economia reală va crea pe viitor probleme greu de rezolvat. Pentru a echilibra măsurile de distanţare socială de cele de stimulare şi susţinere a antreprenorilor prin impulsionarea acestora să păstreze personalul lucrativ, aceştia din urmă ar putea presta munca de acasă alternativ cu cea clasică, astfel încât la nivelul societăţilor impactul crizei create de coronavirus se va diminua, iar angajatul va ieşi din izolarea la domiciliu. Uşor, uşor, societatea trebuie să îşi continuie evoluţia, iar măsurile de pandemie trebuie alternate cu cele de revenire a ciclului economic normal.

Ponderarea şomajului tehnic şi înlocuirea lui cu măsuri de stimulare a companiilor private în cuantumul salariului mediu brut, va elimina şi inechitatea dintre sectorul public şi cel privat.

În prezent angajaţii din aparatul bugetar nu simt presiunea pierderii locului de muncă şi nici diminuarea nivelului de trai, în timp ce cei din sectorul privat "tremură" de teama pierderii serviciului şi implicit a inchiderii afacerilor din sectoarele afectate.

Măsura, pe langă impactul benefic în economie, o rată a şomajului controlată, are şi un impact emoţional: recâştigarea încrederii celor care susţin economia românească.

Fără stimulente preconizate şi o prioritizare a conservării economiei globale, efectele economice la nivel european ar putea avea ca şi consecinţă o replică crizei economice din anul 2009 când punctul maxim al şomajului a ajuns undeva spre 10%, experienţa crizelor anterioare ne-a învăţat că, cu cât este mai tardivă redresarea companiilor cu atât se va prelungi asistenţa socială a angajaţilor disponibilizaţi, iar consumul va avea de suferit, creându-se astfel dezechilibre fundamentale în economie.

Cristina Chiriac, preşedintele CONAF, explică: "Această măsură ar poziţiona economia românească "la relanti" în timpul pandemiei de COVID -19, ar acorda timp de respiro pentru antreprenorii şi ar ajuta la diminuarea inegalităţilor sociale. Crearea unui pachet de stimulare pentru subvenţionarea salariilor angajaţilor din mediul privat are ca scop protejarea locurilor de muncă, iar perioada de activitate lucrativă ar putea alterna cu cea de lucru la domiciliu a angajaţilor. Criza creată de coronavirus a scos în evidenţă numeroase provocări pentru economie, mai ales în ţările cu venituri mici, aşa cum este şi cazul României. În prezent, trebuie luate măsuri decisive şi coordonate pentru a minimiza impactul uman şi economic viitor. Prin aceste măsuri ne dorim menţinerea stabilităţii financiare, reducerea la minimum a pierderii locurilor de muncă şi cel mai important, menţinerea afacerilor în stare de funcţionare. "

CONAF aminteşte de modelul matematic găsit de Israel prin care economia va reporni după criza creată de coronavirus. Modelul se bazează pe închidere intermitentă a activităţii sociale şi economice.

"Acest model îmbină cele două crize: cea epidemiologică, de distanţare socială şi cea de continuare a activităţii economice, deşi la parametri reduşi", a explicat preşedintele CONAF.

"De cele mai multe ori soluţia e în faţa noastră, nu trebuie să inventăm nimic ci să adaptăm economia reală la soluţii şi modele care deja există şi au fost testate. S-a dovedit ştiinţific că, o strategie de muncă de cinci zile şi zece zile oprite, va fi mult mai suportabilă pentru economie şi va reduce impactul creat de coronavirus, împiedicând astfel prăbuşirea multor sectoare şi aruncând oamenii în şomaj şi sărăcie", a concluzionat Cristina Chiriac, Preşedinte CONAF.

Contribuabilii plătitori de impozit pe profit care plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiași trimestru, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020, inclusiv, beneficiază de o bonificație calculată asupra impozitului datorat, astfel:

a) 5% pentru contribuabilii mari;

b) 10% pentru ceilalți contribuabili.

Bonificațiile se aplică în mod corespunzător și pentru:

- contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea  nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Acești contribuabili beneficiază de bonificații dacă plătesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie-25 iunie 2020;

- contribuabilii care intră sub incidența Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020, determinat pentru activitățile desfășurate, altele decât cele corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege.

Pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului I al anului 2020, până la data de 25 aprilie 2020 inclusiv, contribuabilii beneficiază de o bonificație de 10% calculată asupra impozitului datorat pentru trimestrul respectiv.

Contribuabilii determină impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor de plată prin scăderea din impozitul datorat a bonificației. 

Totodată, Guvernul a aprobat, că nu se face plata efectivă a TVA la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal,  care importă, în perioada pentru care s-a instituit starea de urgență conform Decretului nr. 195/2020, și în următoarele 30 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgență, medicamente, echipamente de protecție, alte dispozitive sau echipamente medicale și materiale sanitare care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea și combaterea COVID-19, prevăzute în anexa la OUG 33/2020.

Organele vamale nu solicită plata TVA pentru importurile acestor produse.

Taxa aferentă acestor importuri realizate în cursul perioadei fiscale se evidențiază de către importatori în decontul de taxă, atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă, în limitele și în condițiile stabilite la art. 297-301 din Codul fiscal.

Precizăm că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33 din 26 martie 2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 260 din 30 martie 2020.

Eforturile tuturor vor contribui la depășirea cu bine a acestei situații excepționale!

Reamintim contribuabililor că obligațiile fiscale se pot îndeplini utilizând metode de comunicare la distanță prin intermediul Spatiului Privat Virtual (pentru depunerea declarațiilor și obținerea de informații), iar plata poate fi efectuată prin internet banking sau ghiseul.ro.

Informații generale în domeniul fiscal și IT se pot obține prin apelarea Call-center-ului, la numărul de telefon 031.403.91.60. De asemenea, contribuabilii care nu sunt  înrolați în Spațiul Privat Virtual pot utiliza Formularul de contact de pe site-ul Agenției pentru a obține informații generale în domeniul fiscal și IT.