Plata în același cont unic a contribuțiilor sociale, precum și a impozitului pe profit/venit/dividende, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2018. Guvernul a aprobat astăzi o ordonanță de urgență care prelungește cu șase luni termenul de intrare în vigoare a normei privind efectuarea plății obligațiilor fiscale administrate de organul fiscal central într-un singur cont unic, respectiv de la 1 ianuarie 2018 la 1 iulie 2018.

Astfel, până la 1 iulie 2018, vor putea fi utilizate cele două conturi unice valabile până la 31 decembrie 2017.

Măsura are scopul să protejeze contribuabilii de bună-credință, care vor evita astfel riscul depunerii de cereri pentru corectarea erorilor din documentele de plată sau de calculare a obligațiilor fiscale accesorii în cazul nevalabilității plății.

Amânarea termenului de aplicare s-a stabilit având în vedere modificările legislative recent adoptate în domeniul fiscal, care implică din partea contribuabililor conformarea la noile cerințe de raportare și îndeplinire a obligațiilor declarative și de plată.

În prezent, în unul dintre cele două conturi de la Trezorerie, sunt achitate impozitul pe profit/venit/dividende, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități, iar în celălalt sunt plătite contribuțiile la pensie, sănătate și șomaj.

Biroul de presă al Guvernului

Guvernul a modificat și completat legislația achizițiilor publice, pentru a simplifica, clarifica și corela unele prevederi, precum și pentru a reduce termenele în procesul de atribuire a contractelor publice. Aceste prevederi sunt incluse într-o ordonanță de urgență adoptată astăzi de Guvern, care are rolul să fluidizeze procesul de atribuire a contractelor publice, în condiții transparente, contribuind astfel la implementarea proiectelor de investiții publice într-o perioadă mai scurtă de timp.

Ordonanța de urgență adoptată astăzi are în vedere corelarea, inclusiv în sensul urmărit de legislația europeană, și clarificarea prevederilor din cele trei legi — Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, precum și Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, întrucât anumite prevederi ale acestora au fost modificate pe parcursul procesului de adoptare în Parlament.

Un element de noutate al acestei ordonanțe este crearea cadrului legal care va permite, ulterior, prin detalierea în legislația secundară, încheierea de contracte fără publicarea prealabilă în SEAP a anunțului și documentației. Este vorba aici despre achizițiile directe mici realizate de autoritățile contractante, în cazul cărora utilizarea platformei electronice actuale s-a dovedit a nu aduce eficiență, ci mai degrabă o birocratizare inutilă.

Sunt clarificate condițiile și modalitățile de aplicare a procedurii simplificate, stabilindu-se clar că această procedură se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, a acordurilor-cadru și a concursurilor de soluții a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile prevăzute de lege. Procedura simplificată reprezintă modalitatea de realizare a achizițiilor publice sub pragurile impuse de legislația europeană, prin publicare numai la nivel național și cu utilizarea de termene mai scurte și cerințe minimale necesare pentru îndeplinirea contractului.

De asemenea, este clarificată situația de excepție de la art. 19 din Legea nr. 98/2016, astfel încât autoritatea contractantă să poată aplica procedura simplificată sau, după caz, achiziția directă, pentru loturi individuale, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Este precizat dreptul autorității contractante de a solicita operatorilor economici participanți în comun la procedura de atribuire să adopte sau să constituie o anumită formă juridică numai după declararea ofertei câștigătoare și sub rezerva ca această condiție să fi fost prevăzută fie în documentația de atribuire, fie în anunțul de participare.

Se introduce obligația autorității contractante de a solicita ofertantului/candidatului să precizeze, în ofertă sau în solicitarea de participare, datele de identificare ale subcontractanților propuși, numai dacă aceștia din urmă sunt cunoscuți la momentul depunerii ofertei sau solicitării de participare.

O nouă prevedere specifică faptul că nu poate fi aplicat criteriul costului/prețului cel mai scăzut în cazul atribuirii contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de proiectare și execuție. Clarificarea legislativă este necesară pentru a aduce un aport mai mare calității în raport cu prețul pentru contracele de lucrări care implică și partea de proiectare

O altă clarificare vizează textul de lege în sensul că persoana care se consideră vătămată se poate adresa atât Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și instanței de judecată. De asemenea, va fi mai explicită prevederea privind modul de curgere a termenului de soluționare a contestației, prevăzându-se expres că acesta este de 20 de zile lucrătoare de la data primirii copiei dosarului achiziției publice de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, în urma transmiterii acestuia de către autoritatea contractantă odată cu punctul său de vedere asupra contestației, pentru a se evita prelungirea artificială a termenului de soluționare a contestației. Se va aplica un termen unitar, respectiv 5 zile lucrătoare, de comunicare a întâmpinării către instanța de judecată de către intimat, întrucât cele 5 zile calendaristice pot implica și zile libere, astfel se poate reduce în practică la 3 zile lucrătoare.

Precizăm faptul că în ședința din 14 decembrie 2017 Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care reglementează modul de realizare a controlului ex-ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii. Scopul actului normativ este de a reglementa, la nivel superior legislativ, aria de cuprindere, autoritatea juridică a controlului ex-ante, obligațiile autorităților contractante în relație cu controlul ex-ante, precum și modul de derulare a acestui control. Adoptarea în regim de urgență a măsurilor de flexibilizare și armonizare a sistemului achizițiilor publice va reduce riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene, și al amânării/întârzierii implementării unor proiecte de investiții majore, cu impact social și economic la nivel național sau local.

Cultivatorii de tomate în spații protejate vor beneficia și în 2018 de schema de ajutor de minimis prevăzută pentru acest sector în Programul de Guvernare. Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, printr-o Hotărâre, schema de 'Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate', pentru anul 2018. Resursele financiare necesare aplicării schemei sunt de 183 de milioane lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 40 de milioane euro și se asigură din bugetul pe anul 2018.

Schema de minimis pentru anul viitor este similară anului 2017 și se va implementa de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ), iar potențialii beneficiari sunt:

-          producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător

-          producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008

-          producătorii agricoli persoane juridice.

Valoarea ajutorului de minims este de 3.000 euro/beneficiar/an. Sumele se plătesc într-o singură tranșă. Pentru o evaluare eficientă a producției de tomate, a fost inclusă în cerere obligativitatea producătorilor de tomate ca la finalul recoltării să comunice DAJ cantitatea totală de tomate obținută pe suprafața de 1.000 m2.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată 'Program susținere tomate, 2018' și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării;

Să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției;

Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere;

Să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv, și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

Scopul acestui program este realizarea unei producții cantitative și calitative și are rolul de a eficientiza exploatația prin capitalizare, în vederea dezvoltării unui management eficient al acesteia. În același timp, programul răspunde dorinței consumatorului de a avea acces la produse proaspete în perioada rece a anului.

Ca urmare a Hotărârii de Guvern adoptată astăzi, fermierii interesați și care îndeplinesc cumulativ criteriile necesare pot depune solicitări de înscriere în Program încă de la începutul anului.

Informații suplimentare:

Programul de susținere a produsului tomate în spații protejate derulat în anul 2017, elaborat în baza Programului de Guvernare, a prezentat un mare interes în rândul producătorilor agricoli cultivatori de tomate în spații protejate. După primul an de implementare situația se prezintă astfel:

9.350 beneficiari înscriși în program;

4.397 beneficiari care au încheiat ciclul I. Suma plătită beneficiarilor a fost de 59.277.715,80 lei.

3.619 beneficiari plătiți în ciclul II cu suma de 48.789.147 lei (la data de 18.12.2017).

Cu toate că măsura de sprijin a fost o noutate pentru sectorul legume-fructe s-a observat o creștere a numărului de cereri în decursul anului, producătorii agricoli manifestând interes în accesarea acestei forme de sprijin pentru tomatele cultivate în spații protejate.

Noi reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate joi de Guvern, printr-o ordonanță de urgență, menită să crească implicarea mediului de afaceri în proiecte de infrastructură publică, concomitent cu protejarea intereselor parteneriatului public privat și asigurarea finanțării.

Pe lângă o serie de clarificări cu privire la sfera de aplicare și diferențierea contractelor de parteneriat public privat față de alte tipuri de contracte, precum cele de achiziții publice, actul normativ aduce următoarele modificări:

În scopul protejării interesului public:

o   Se reglementează etapele/competențele de aprobare în evaluarea proiectului, din punct de vedere al clasificării acestuia în sectorul administrației publice (on budget). În cazul în care, anterior momentului semnării contractului, din analiza acestuia reiese că proiectul ar urma să fie clasificat on-budget, proiectele administrației publice centrale vor putea fi implementate doar după aprobarea de către Guvern, prin Memorandum. În cazul proiectelor de interes local, acestea se aprobă de către Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat la nivel local. Această comisie se va înființa ulterior prin Hotarâre de Guvern;

o   Se introduce conceptul Value for Money, conform bunelor practici de la nivel internațional, și care reflectă diferențierea în estimarea costurilor pe întreaga durată a proiectului, ajustată cu valoarea riscurilor, în scenariile realizării prin metoda tradițională (achiziție publică) și prin parteneriat public-privat. Astfel, prin promovarea de proiecte de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, nu facem referire neapărat la necesitatea de a clasifica un proiect off budget sau de a promova vreun anumit mecanism contabil, ci la transferul de riscuri și costul mai scăzut, pe termen lung, pentru statul român în comparație cu achiziția publică tradițională.

o   Se creează posibilitatea pentru partenerul public de a contribui la finanțarea realizării investițiilor cu resurse financiare publice pentru a reduce ulterior impactul financiar al obligațiilor de plată pe parcursul perioadei de operare a proiectului. Contribuția optimă a autorității publice, dacă se impune, va rezulta din modelările financiare aferente Value for Money (incluzând analizele de senzitivitate).

Pentru o abordare prudențială referitoare la sustenabilitatea proiectelor din punct de vedere a impactului bugetar și evaluarea capacității partenerului public-privat de a gestiona riscurile aferente implementarii proiectului.

o   Se stabilesc mecanismele de evaluare a proiectelor pentru evitarea situațiilor de abatere de la țintele de deficit și datorie publică asumate de România prin Strategia fiscal-bugetară.

o   La nivelul Studiului de fundamentare se va efectua o evaluare externă a capacității partenerului public de a gestiona riscuri la nivelul contractului de PPP.

Ø Măsuri pentru includerea în regim PPP exclusiv a proiectelor bine pregătite, care prezintă eficiență economică și o prioritate la nivel central/local:

o   Costul net actualizat al realizării proiectului prin metoda tradițională (achiziție publică) urmează a fi utilizat ca punct de referință („affordability threshold”) în comparație cu costul net actualizat al realizării proiectului în regim de parteneriat public privat;

o   Se prevede elaborarea unui Program strategic asumat la nivelul Guvernului și care va prevedea categorii de proiecte care pot fi dezvoltate în regim de PPP.

Ø Asigurarea continuității proiectului prin reglementarea situațiilor de înlocuire a partenerului privat:

o   Reglementarea unor mecanisme care să permită înlocuirea partenerului privat în caz de neperformanță, fară reluarea procedurilor de atribuire a contractului, evitându-se posibile situații de reclasificare a unor proiecte off budget în proiecte on budget;

o   Protejarea activelor publice ale companiei de proiect.

Ordonanța de urgență adoptată modifică și completează Legii nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat.

Biroul de presă al Guvernului Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.