Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna iulie la 4,56%, de la 5,4% în iunie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,23% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cele alimentare cu 3,42%, iar serviciile cu 2,68%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cea mai mare rată anuală a inflaţiei din acest an a fost înregistrată în luna mai, respectiv 5,41%, cel mai mare nivel din februarie 2013, când a ajuns la 5,65%.

"Preţurile de consum în luna iulie 2018 comparativ cu luna iulie 2017 au crescut cu 4,6%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,3%. Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (august 2017 - iulie 2018) faţă de precedentele 12 luni (august 2016 - iulie 2017), calculată pe baza IPC, este 3,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,2%", se arată într-un comunicat al INS remis AGERPRES.

Conform sursei citate, în luna iulie, raportat la iunie, preţurile de consum au coborât cu 0,48%, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,8%, mărfurile nealimentare cu 0,55%, iar tarifele la servicii au crescut cu 0,24%. Faţă de decembrie 2017, preţurile de consum au urcat cu 1,93%, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 1,4%, mărfurile nealimentare cu 2,53%, iar tarifele la servicii cu 1,43%.

Rata medie lunară a inflaţiei în primele şapte luni din acest an a fost de 0,3%, faţă de 0,1% în perioada similară din 2017.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere la 3,5%, de la 3,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, a anunţat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul primei rectificări bugetare pozitive din 2018 cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării creșterii economice de 5,5% utilizată la fundamentarea legii bugetului de stat de anul 2018.

Astfel, PIB-ul nominal estimat s-a majorat la 945 miliarde lei, față de 907,9 miliarde lei cât s-a estimat inițial.

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 5,99 miliarde de lei. Prin rectificarea bugetară, veniturile au fost actualizate ținând cont de încasările realizate pe primele 6 luni din acest an, precum și de măsurile legislative aprobate în 2018.

Astfel, unele bugete componente ale bugetului general consolidat au înregistrat diminuări ale veniturilor (bugetul de stat -1,77 miliarde de lei) iar alte bugete au înregistrat majorări ale veniturilor (de exemplu: bugetul asigurărilor sociale de stat + 897,1 milioane lei, bugetul asigurărilor pentru șomaj + 245,9 milioane lei, bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate + 1,2 miliarde de lei, bugetele locale + 3,48 miliarde de lei, etc.) rezultând per sold un plus de venituri de 5,99 miliarde de lei, deci o rectificare pozitivă.

Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează per sold cu 7,09 miliarde de lei.

S-au asigurat fonduri suplimentare:

- 1.125,9 milioane lei pentru bugetele locale din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor autorităților administrației publice locale, din care:

916,5 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale.

209,4 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor determinate de implementarea, la nivelul județelor și sectoarelor municipiului București, a Programului pentru școli al României, în perioada septembrie - decembrie 2018-2019.

- Ministerului Sănătății 333,6 milioane lei per sold, din care:

418,3 milioane lei pentru achiziționarea de incubatoare și alte echipamente medicale pentru mamă și copil, pentru programe și acțiuni de sănătate, pentru achiziția unor echipamente de testare auditivă pentru nou-născuți,

140 milioane lei pentru dotări cu aparatură medicală în cadrul proiectului „Reforma sectorului sanitar”, derulat cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare,

65,2 milioane lei pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă.

Întrucât veniturile bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate s-au realizat în proporție mai mare decât estimările inițial, s-a diminuat subvenția de echilibrare cu 139,7 milioane de lei.

- Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: 1.278,8 milioane lei per sold din care:

765,5 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul U.E.,

240 milioane lei pentru schemele de ajutor de stat pentru investiţii şi rambursarea accizei la carburanţi pentru transportatori,

200 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară din care se va asigura finanţarea referendumului pentru redefinirea familiei şi a sumelor necesare înlăturării efectelor calamităţilor;

și alte 580,7 milioane lei, în principal pentru plata despăgubirilor acordate în baza legilor de restituire a proprietăților, pentru cheltuieli de investiții în infrastructura IT și dotarea ANAF, precum și pentru participarea României la capitalul Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură;

- Ministerului Afacerilor Interne 366,3 milioane lei, per sold, din care 100 milioane lei pentru plata pensiilor militare de stat, 100 milioane lei cheltuieli cu salariile şi 150 milioane lei pentru cheltuieli de investiții;

- Ministerului Educației Naționale 178,1 milioane lei per sold din care: 200 milioane lei pentru burse și despăgubiri civile,

51,3 milioane lei pentru cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă destinate Proiectului privind învățământul secundar,

23,5 milioane lei cheltuieli de investiții la unitățile de învățământ; au fost reduse sumele identificate ca economii la alte naturi de cheltuieli;

- Ministerului Transporturilor 170,5 milioane lei, per sold din care 230 milioane lei pentru facilitățile la transport acordate diferitelor categorii sociale (studenți, pensionari, veterani de război etc.), 250 milioane lei pentru investiții ale agenților economici în infrastructura publică de transport rutier și feroviar; au fost reduse sumele identificate ca economii la alte naturi de cheltuieli; de asemenea s-au asigurat credite de angajament suplimentare de 691,9 milioane lei pentru demararea proiectelor de investiții în infrastructura de transport;

- Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale 73,4 milioane lei, per sold, din care 100 milioane lei pentru plată deconturi la motorină trimestrul II 2018, 21 milioane lei pentru investiții în infrastructura de îmbunătățiri funciare; au fost reduse sumele identificate ca economii la alte naturi de cheltuieli;

- Secretariatului General al Guvernului 147,8 milioane lei per sold, din care 115,5 milioane de lei în principal pentru Catedrala Mântuirii Neamului, 5 milioane lei pentru Programul „Investește în tine” și 5 milioane lei pentru schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică;

- Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor 99,5 milioane lei, per sold, din care 111,6 milioane lei pentru desfășurarea activităților specifice instituțiilor subordonate în cadrul Programului pentru eradicarea pestei porcine africane în cadrul căruia se decontează despăgubiri pentru animalele sacrificate în vederea prevenirii și combaterii epizootiilor; au fost reduse sumele identificate ca economii la alte naturi de cheltuieli;

- Bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate 557,5 milioane lei, per sold, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului din unitățile sanitare;

- Bugetului asigurărilor sociale de stat 852,1 milioane lei, per sold în principal pentru asigurarea drepturilor de pensie.

Pentru asigurarea acestor sume, pe lângă majorarea veniturilor și având în vedere necesitatea menținerii deficitului bugetar, a fost necesară și reducerea cheltuielilor cuprinse în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, în principal prin anularea sumelor reținute conform art.21 din Legea finanțelor publice nr.500/2002, în proporție de 10% din bugetul aprobat, sume care potrivit legii nu puteau fi angajate de instituții în primul semestrul al anului, precum și reducerea unor economii rezultate din analiza plăților efectuate pe primele 6 luni ale anului comparativ cu cele programate de instituții pentru aceeași perioadă.

Diminuările au fost operate de la Serviciul Român de Informații (-113 milioane lei), Ministerul Cercetării și Inovării (-122,1 milioane lei), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (- 44,2 milioane de lei), Ministerul Energiei (- 47,7 milioane de lei), Ministerul Afacerilor Externe (- 35,1 milioane lei), Serviciul de Protecție și Pază (- 22,7 milioane lei), Ministerul Turismului (- 17,3 milioane de lei), Serviciul de Informații Externe (-16,5 milioane lei), Serviciul de Telecomunicații Speciale (-16,2 milioane lei).

La instituțiile la care au fost diminuate creditele bugetare, nu au fost diminuate corespunzător și creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene precum și a lucrărilor de investiții. Diminuarea referindu-se doar la creditele bugetare (cash).

Precizăm că proiectul de rectificare a fost realizat în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale.

Sursa www.mfinante.ro

12.238 de obiective de investiţii, în valoare totală de 47 de miliarde de lei, au primit finanţare, până la data de 15 iulie 2018, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (etapele I şi II), coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Dintre acestea, 4.360 sunt proiecte de reabilitare şi modernizare de drumuri, 1.543 sunt sisteme de alimentare cu apă, 1.095 sisteme de canalizare, 297 proiecte integrate de alimentare cu apă şi canalizare, 619 poduri şi podeţe, 3.381 de creşe, grădiniţe şi unităţi de învăţământ (școli primare, școli gimnaziale și licee), precum şi 594 de unităţi sanitare. Celelalte proiecte vizează obiective culturale, instituții publice, sisteme de iluminat public stradal, infrastructură turistică etc.

PNDL este un program multianual de finanțare, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ce are ca obiectiv general echiparea unităților administrativ-teritoriale cu toate dotările tehnico-edilitare, de infrastructură educațională, de sănătate și de mediu, sportivă, social-culturală și turistică, administrativă și de acces la căile de comunicație în vederea asigurării unui climat investițional atractiv pentru localitățile României.

Pot beneficia de finanțare, în cadrul PNDL, unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale, respectiv comunele, municipiile și orașele, inclusiv pentru satele componente ale acestora, județele, precum și unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, pentru investițiile realizate prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

Sursa www.mdrap.ro

Luna mai 2018, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de creşterea  numărului  de salariaţi. Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii mai 2018 a fost de 45826 persoane,  în creştere cu 0,2% faţă de luna precedentă, respectiv cu 2,6% faţă de luna mai 2017.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4741 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16264  persoane în industrie şi construcţii şi de 24821 salariaţi în servicii. 

Câştigul salarial mediu nominal brut şi net

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna mai 2018 a fost de 3870 lei, cu 0,3 % mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net, în judeţul Călărasi, a fost de 2328 lei, cu 0,5% mai mare comparativ cu luna precedentă (2317 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (1985 lei), industrie şi construcţii (1925 lei), iar cele mai mari în servicii (2619 lei).