Investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 21,055 miliarde de lei în cel de-al treilea trimestru din 2018, fiind în scădere cu 1,5%, comparativ cu perioada similară din 2017, pe fondul diminuării înregistrate la lucrările de construcţii noi cu 14,3%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

De asemenea, în primele trei trimestre din 2018, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 54,596 miliarde de lei, fiind în creştere cu 2,7%, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2017.

Conform INS, în trimestrul 3 din 2018, comparativ cu acelaşi trimestru din 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au coborât cu 1,5%, scădere înregistrată la lucrările de construcţii noi, cu 14,3%, şi la alte cheltuieli, cu 7,6%. Creştere s-a înregistrat la elementul de structură utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 15,4%.

Datele INS arată că, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2018, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au urcat cu 2,7%, creştere înregistrată la următoarele elemente de structură: alte cheltuieli - cu 31,3% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) - cu 8,8%.

Investiţiile în lucrări de construcţii noi au scăzut de asemenea, cu 8,2%.

Ramurile în care s-a realizat un volum mai mare de investiţii în primele trei trimestre 2018 sunt: comerţ/servicii, cu 26% faţă de 24% în perioada similară a anului trecut, agricultură, cu 6,2%, faţă de 5,4% în aceeaşi perioada din 2017, şi alte ramuri, cu 10,3%, faţă de 6,8%, în perioada similară din 2017.

Sursa www.agerpres.ro

Produsul Intern Brut a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,3% în Uniunea Europeană în trimestrul al treilea 2018 comparativ cu trimestrul al doilea, statele membre cu cele mai puternice ritmuri de creştere fiind Malta (3,6%) şi România (1,9%), arată datele preliminare publicate vineri de Eurostat.

Comparativ cu trimestrul al treilea al anului trecut, PIB a crescut cu 1,6% în zona euro şi cu 1,8% în UE.

Consumul final al gospodăriilor a avut o contribuţie pozitivă la creşterea PIB atât în zona euro cât şi în UE, în ambele zone fiind vorba de o contribuţie de 0,1 puncte procentuale, iar contribuţia formării brute de capital a fost uşor pozitivă în ambele zone. Contribuţia balanţei externe la creşterea PIB a fost negativă în zona euro (minus 0,3 puncte procentuale) în zona euro şi neutră în UE. De asemenea, contribuţia stocurilor la creşterea PIB a fost pozitivă atât în zona euro cât şi în UE.

Numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,2% atât în zona euro cât şi în UE în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu trimestrul al doilea. Comparativ cu trimestrul al treilea al anului trecut, numărul persoanelor ocupate a crescut cu 1,3% în zona euro şi cu 1,2% în UE.

În rândul statelor membre, cele mai mari creşteri ale ratelor de ocupare în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul al doilea au fost înregistrate în Malta (0,9%), Cipru şi Lituania (0,8%), Luxemburg şi Slovenia (0,7%), iar cele mai semnificative scăderi ale ratelor de ocupare au fost înregistrate în Estonia (minus 0,8%), Bulgaria şi Italia (minus 0,3%), Croaţia şi Polonia (minus 0,2%) şi România (minus 0,1%).

Eurostat estimează că în trimestrul al treilea erau 239,3 milioane persoane ocupate în UE, dintre care 158,3 milioane persoane în zona euro, acestea fiind cele mai mari cifre înregistrate vreodată în ambele zone. Concret, numărul persoanelor ocupate a crescut cu 9,6 milioane în zona euro şi cu 15,2 milioane în UE comparativ cu cele mai scăzute nivele înregistrate în 2013, după criza financiară.

Datele provizorii publicate vineri dimineaţa de Institutul Naţional de Statistică arată că în trimestrul trei 2018, avansul economiei a fost de 4,3% pe seria brută şi 4,1% pe seria ajustată sezonier comparativ cu perioada similară a anului trecut. Faţă de trimestrul doi al acestui an, PIB a consemnat o creştere de 1,9% în termeni reali. De asemenea, în perioada ianuarie - septembrie 2018, Produsul intern brut a crescut cu 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, faţă de perioada similară a anului trecut.

Sursa www.agerpres.ro

Creşterea economică înregistrată de România în primele nouă luni ale anului în curs a fost de 4,2%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2017, iar faţă de trimestrul al doilea din 2018 Produsul Intern Brut în trimestrul III a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,9%, potrivit datelor "semnal" ale Institutului Naţional de Statistică, date miercuri publicităţii.

Raportat la acelaşi trimestru din 2017, PIB în trimestrul III din 2018 a înregistrat o creştere cu 4,3% pe seria brută şi cu 4,1% pe seria ajustată sezonier.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 4,5% estimările referitoare la creşterea economiei în acest an, de la 5,5% cât preconiza în luna iulie, în varianta intermediară de vară. Tot în scădere (cu 0,2 puncte procentuale) a revizuit şi estimarea pentru anul 2019, la 5,5%, de la 5,7%, cât prognoza în varianta anterioară. Pentru următorii trei ani, cifrele referitoare la avansul Produsului Intern Brut au rămas nemodificate la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.

La rândul ei, Comisia Europeană (CE) a revizuit semnificativ în scădere estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate în urmă cu o săptămână de Executivul comunitar.

Pentru 2020, Executivul comunitar indică un avans de 3,6%.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit, în jos, la începutul lunii octombrie, estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în acest an cât şi anul viitor, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

Dacă în luna aprilie FMI estima că, în 2018, Malta şi România vor înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,7% şi, respectiv, 5,1%, în raportul publicat pe 9 octombrie FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie.

Sursa www.agerpres.ro

Rata anuală a inflaţiei în octombrie a scăzut la 4,3%, de la 5,03% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,27%, cele alimentare cu 3,73%, în timp ce serviciile au înregistrat un avans de 2,73%, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În acest an, cea mai mare rată anuală a inflaţiei a fost înregistrată în luna mai, respectiv 5,41%, acesta fiind cel mai ridicat nivel din februarie 2013, când creşterea preţurilor de consum a fost de 5,65%.

"Preţurile de consum în luna octombrie 2018 comparativ cu luna octombrie 2017 au crescut cu 4,3%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,2%. Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (noiembrie 2017 - octombrie 2018) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2016 - octombrie 2017), calculată pe baza IPC, este 4,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%", se arată într-un comunicat al INS remis AGERPRES.

Comparativ cu septembrie 2018, preţurile de consum au crescut cu 0,52%, mărfurile alimentare scumpindu-se cu 0,61%, cele nealimentare cu 0,52% şi serviciile cu 0,35%.

Rata medie lunară a inflaţiei în primele zece luni din acest an a fost de 0,3%, faţă de 0,2% în perioada similară din 2017.

Banca Naţională a României (BNR) a păstrat la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a majorat la 2,9%, de la 2,7%, prognoza pentru anul viitor.

De asemenea, şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a menţinut la 3,5% previziunile referitoare la indicele preţurilor de consum pentru sfârşitul anului în curs, dar şi pentru anul viitor, respectiv 2,8% în 2019.

În cel mai nou raport "World Economic Outlook", Fondul Monetar Internaţional a lăsat nemodificate estimările privind preţurile de consum, la o creştere medie anuală de 4,7%, dar le-a revizuit în jos pe cele pentru 2019, când ritmul de creştere a preţurilor ar urma să se atenueze până la 2,7%, faţă de un avans de 3,1% preconizat în primăvară

În schimb, Comisia Europeană, în previziunile economice de toamnă, a revizuit în creştere uşoară, la 4,3%, prognoza de inflaţie pentru 2018, faţă de 4,2% cât prognoza în primăvară, urmând ca indicele preţurilor de consum să coboare la 3,5% în 2019 şi 3,3% în 2020, ca urmare a slăbirii cererii interne.

România a avut în septembrie, pentru a opta lună consecutiv, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,7%, similar cu cel înregistrat în august, arată datele publicate pe 17 octombrie de Oficiul European de Statistică (Eurostat).